Compania americană Rocket Lab amână din nou debutul noii rachete Neutron: deși aceasta urma să ajungă pe rampa de lansare la începutul acestui an, se pare că lansarea nu va avea loc mai devreme de finalul acestui an, ceea ce practic înseamnă că nu va fi deloc o surpriză dacă debutul Neutron se va amâna pentru 2027. Nu este exclus ca această amânare să aibă legătură cu un test eșuat, în care compania americană a testat limitele presiunii hidrostatice asupra vehiculului, iar acesta a cedat.

ArianeSpace a testat anul trecut un nou motor de rachetă care va putea fi folosit în viitor pentru a propulsa o treaptă superioară (și care va putea fi repornit odată ajuns pe orbită): denumit Greta, acesta a fost activat de mai multe ori între iulie și noiembrie 2025 pentru cel puțin 40 de secunde. Greta este alimentat cu apă oxigenată și etanol și poate dezvolta o forță de 5 kN.

Senatul SUA ar putea aproba o extindere de 2 ani a perioadei de viață pentru Stația Spațială Internațională: în loc să fie retrasă din uz și prăbușită controlat în Oceanul Pacific în 2030, așa cum plănuiește NASA în prezent (împreună cu partenerii internaționali), Stația Spațială Internațională ar putea rămâne activă până în 2032. Totul depinde de o audiere în comitetul pentru comerț, știință și transport, programată pentru 04 martie.

Sonda americană Lunar Trailblazer, lansată în 25 februarie 2025, nu a mai putut fi contactată după lansare, deși aceasta urma să ajungă pe orbita Lunii, pentru a identifica zonele cu concentrații ridicate de apă în solul lunar. Sonda, construită de Lockheed Martin, a costat 72 milioane de dolari și motivul pentru care NASA a pierdut contactul cu ea este acela că panourile solare ale sondei, în loc să fie îndreptate spre Soare, au fot îndreptate în direcția opusă, ceea ce a făcut imposibilă încărcarea bateriilor de la bord.

O specie de ciupercă, Penicillium simplicissimum, folosită la bordul Stației Spațiale Internaționale în cadrul unui experiment, a reușit să extragă mai eficient elemente rare, precum paladiu sau plantină dintr-un material meteoritic (condrită de tip L), decât alte metode non-biologice. Rezultatele au fost publicate în NPJ Microgravity.

2026-040: În data 01 martie, ora 10:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.23), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Într-o conferință organizată în 27 februarie, NASA a anunțat că schimbă planul pentru misiunile Artemis. Artemis III va fi lansată la mijlocul anului viitor, însă nu va trimite astronauți spre Lună. Conform noului plan, Artemis III va fi o misiune pe orbita joasă a Pământului, în care Orion va face joncțiunea cu unul sau chiar cu ambele landere lunare (de la SpaceX și Blue Origin) și va testa costumele de astronauți pentru activitățile extravehiculare pentru misiunile lunare, —o misiune similară cu Apollo 9. Artemis IV va fi lansată probabil la finalul anului 2028 și va include o aselenizare, —o misiune similară cu Apollo 11 (sau cum a fost misiunea Artemis III în scenariul inițial). Jared Isaacman a declarat că este nevoie de această modificare pentru a crește ritmul lansărilor SLS și pentru a se asigura siguranța echipajului care va aseleniza. El a spus că o parte din problemele pe care le are în prezent SLS sunt din cauza cadenței scăzute a lansărilor și speră ca o rachetă SLS să poată să fie lansată la câte 10 luni(!), nu o dată la 3 ani. Pentru Artemis III și IV racheta SLS va fi folosită cu treapta superioară actuală (Block I), iar după Artemis III va fi folosită o “treaptă superioară standardizată” deși nu este încă clar ce înseamnă asta (pare să fie ceva diferit de Block 1B și EUS), pentru a accelera ritmu lansărilor și pentru a ține costurile sub control. Nu este clar în acest moment nici viitorul stației spațiale lunare Gateway.

Capsula cargo Dragon CRS-33 s-a desprins de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale în 26 februarie, la ora 17:05 UTC și a revenit pe Pământ a doua zi, în dimineața zilei de 27 februarie la ora 07:44 UTC, fiind recuperat din largul coastei de vest a Statelor Unite. Manevra de deorbitare a fost efectuată în 27 februarie, la ora 06:52 UTC.

Astronautul american Mike Fincke a dezvăluit că el este astronautul care a suferit o problemă medicală la bordul Stației Spațiale Internaționale și care a cauzat revenirea prematură a echipajului Crew-11 pe Pământ, însă nu a oferit detalii cu privire la natura problemei.

Cometă interstelară 3I/ATLAS a fost observată de instrumentul JANUS al sondei europene Juice de la 66 milioane kilometri depărtare, în data de 06 noiembrie 2025, la doar 7 zile după ce cometa a trecut la distanța minimă față de Soare. Datorită orientării sondei Juice, poza a ajuns pe Pământ abia la finalul lunii februarie (Juice folosea antena ca scut termic și nu o putea orienta spre Pământ pentru a transmite datele colectate).

2026-039: În data de 27 februarie, ora 12:16 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.108), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-038: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Cercetătorii de la Lawrence Livermore National Laboratory (LLNL) au calculat 1 milion de orbite stabile în spațiul cislunar¹, timp de 1.6 milioane de ore-CPU folosind supercomputerele Quartz și Ruby al LLNL, echivalent cu funcționarea unui PC normal timp de 182 de ani. Pentru fiecare punct de plecare, pentru care se cunoaște poziția și viteza, simularea se propagă în timp ținând cont de influența Pământului, a Soarelui, a Lunii, a tuturor planetelor (până la Neptun inclusiv) și de toate forțele care acționează asupra navei. Dintre aceste orbite, 54% sunt stabile pentru cel puțin 1 an, iar 9.7% sunt stabile pentru cel puțin 6 ani. Orbitele obținute vor putea fi folosite de oricine dorește să plănuiască o misiune în spațiul cislunar și au fost obținute folosind un pachet pentru Python, denumit Space Situational Awareness și care este open-source și poate fi consultat online.

2026-037: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

Compania ucraineană Stetman plănuiește să dezvolte propria megaconstelație, care în timp să înlocuiască în Ucraina serviciile oferite în prezent de Starlink; prima lansare este deja programată pentru luna octombrie, urmând ca anul viitor să înceapă lansarea sateliților operaționali. Cu un număr de 120 de sateliți lansați de SpaceX și plasați la o altitudine de 550 km, megaconstelația va putea deservi 100000 de terminale terestre. Sateliții vor fi dezvoltați de compania daneză GomSpace și producția acestora va fi realizată în Ucraina.

Reintrările prin atmosferă ale sateliților pot afecta compoziția straturilor superioare ale atmosferei, pe lângă o creștere a concentrației de aluminiu (detectată într-un studiu din 2023). Un studiu recent (publicat în Communications Earth and Environment) a detectat o creștere de 10 ori a concentrației de litiu, la 96 km altitudine, în urma reintrării prin atmosferă a unei trepte superioare a rachetei Falcon 9. Deși atmosfera superioară este bombardată în mod natural cu meteoroizi, concentrația acestora diferă semnificativ de concentrația sateliților sau a treptelor secundare, iar rata de reintrări prin atmosferă a obiectelor artificiale crește rapid.

În 2025, ispace anunța că APEX 1.0, landerul lunar al Mission 3, va folosi un propulsor principal denumit VoidRunner, dezvoltat de un consorțiu format de Agile Space Industries și filiala americană a ispace, motiv pentru care misiunea a fost amânată din 2026 în 2027 (cele două misiuni precedente au folosit un propulsor dezvoltat de Arianespace). Însă problemele cu dezvoltarea VoidRunner ar putea amâna și mai mult misiunea sau ar putea forța compania niponă să schimbe din nou propulsorul. Mission 3 (denumită și Team Draper Commercial Mission 1) este desfășurată sub umbrela Commercial Lunar Payload Services (CLPS), un program al NASA de stimulare a partenerilor economici pentru desfășurarea de misiuni lunare. La bordul APEX 1.0 se va afla și un echipament românesc, primul echipament românesc trimis spre Lună, construit la Cluj-Napoca de compania CDS, în cadrul unei colaborări cu ESA. În 06 iunie 2025, landerul Resilience al ispace (Mission 2 HAKUTO-R) s-a prăbușit pe Lună, după o tentativă nereușită de aselenizare.

O echipă de cercetători britanici a studiat atmosfera planetei Uranus cu ajutorul instrumentului european Near-InfraRed Spectrograph (NIRSpec) instalat la bordul telescopului spațial James Webb. NIRSpec a observat atmosfera lui Uranus timp de 15 ore, aproape întreaga durată a unei rotații complete a planetei în jurul axei (17 ore și 14 minute). Studiul, care conține date și cu privire la câmpul magnetic al planetei, a fost publicat recent în Geophysical Research Letters.

HD 61005 este o stea aflată la 120 de ani-lumină de noi și este asemănătoare cu Soarele nostru, cel puțin în ceea ce privește masa și temperatura. Deosebirea esențială este că HD 61005 are doar 100 de milioane de ani, în timp ce Soarele nostru are 5 miliarde de ani, iar asta înseamnă că studiind HD 61005 practic înțelegem mai bine cum a fost Soarele în trecut și putem observa schimbările prin care a trecut până să ajungă așa cum îl vedem noi astăzi. În imaginea surprinsă de Chandra este vizibilă astrosfera stelei HD 61005 (adică o bulă de plasmă și gaz care înconjoară o stea, formată prin interacțiunea dintre vântul stelar și mediul interstelar), surprinsă în spectrul razelor X de telescopul spațial Chandra; pentru că HD 61005 produce raze X, când vântul stelar generat întâlnește praful interstelar, care are o temperatură mult mai scăzută. Telescopul spațial Chandra a fost lansare în 23 iulie 1999 pentru observații în domeniul razelor X, fiind unul din cele 4 misiuni denumite Great Observatories lansate de NASA în anii 90-00, alături de Compton (pentru spectrul gama), Hubble (UV și vizibil) și Spitzer (infraroșu).

2026-036: În data de 22 februarie, ora 03:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.104), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 33-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; B1067 este prima treaptă superioară care a efectuat 33 de zboruri!

Jared Isaacman a anunțat că racheta SLS a trebuit să fie retrasă de pe rampa LC-39B și adusă înapoi în hangarul Vehicle Assembly Building (VAB). Asta înseamnă că oportunitățile de lansare din luna martie nu se vor materializa. Au fost identificate probleme cu debitul de heliu¹ din treapta superioară ICPS iar investigarea și rezolvarea problemei nu se poate realiza pe rampa de lansare, astfel că racheta trebuie să ajungă în hangar. SLS a părăsit rampa de lansare LC-39B în 25 februarie.

2026-035: În data 21 februarie, ora 09:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Telescoapele spațiale Hubble și Euclid, împreună cu telescopul Subaru din Hawaii au descoperit ceea ce pare a fi galaxia cu cea mai mare cantitate de materie întunecată (dark matter) descoperită până acum: CDG-2 (Candidate Dark Galaxy-2) se află în clusterul Perseu, la 300 de milioane de ani-lumină depărtare de Pământ și pare să fie alcătuită din materie întunecată în proporție mai mare de 99.99% (majoritatea hidrogenului a fost înlăturat prin interacțiuni cu alte galaxii din cluster). Rezultatele acestor observații au fost publicate recent în The Astrophysical Journal.

În 19 februarie, la ora 00:57 UTC, nava cargo Progress MS-32 și-a activat propulsorul principal pentru 517.9 secunde, oferind Stației Spațiale Internaționale (ISS) un impuls de 0.95 m/s, ceea ce a ridicat orbita avanpostului orbital cu 1.7 km.

După un test aparent reușit al reparațiilor efectuate pe rampa de lansare LC-39B în urma primului test static SLS, NASA a desfășurat joi, 19 februarie, un al doilea test static al rachetei SLS (Wet Dress Rehearsal, WDR), care s-a desfășurat de această dată cu bine, până la T-29 secunde înainte de lansare, conform planului inițial, fără probleme majore cu scurgerile de hidrogen care au afectat testele precedente. Drept urmare, NASA a anunțat că lansarea Artemis II este acum programată pentru prima oportunitate din luna martie, adică 07 martie 2026, ora 01:29:00 UTC.