Jared Isaacman, administratorul NASA, a organizat o conferință de presă (în 19 februarie, chiar în timpul testului static Artemis II) în care a publicat un raport de peste 300 de pagini al investigației asupra misiunii Starliner CFT din iunie 2024 (când la bord s-au aflat Butch Wilmire și Sunita Williams). Spre deosebire de limbajul standard folosit de oficialii NASA de până acum, Isaacman este direct: misiunea este acum considerată ca Type-A mishap, adică probleme din cadrul misiunii au fost grave și cei responsabili urmează să fie trași la răspundere; în următoarele zile, Congresul SUA va primi un raport pe această temă. În trecut alte misiuni care au fost clasificate ca Type-A mishap au fost Apollo 1, STS-51-L (explozia navetei Challenger) și STS-107 (dezintegrarea navetei Columbia).

2026-034: În data de 20 februarie, ora 01:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.12), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions, în apropiere de Bahamas, a doua astfel recuperare după misiunea Starlink 10.12 din februarie 20225.

2026-033: În data de 16 februarie, ora 07:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.103), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-026: În data 11 februarie, ora 17:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.34), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-032: În data 15 februarie, ora 01:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Capsula Dragon a misiunii Crew-12 a andocat cu modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS) sâmbătă, 14 februarie, la ora 20:15 UTC, iar echipajul format din Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot și Andrei Fediaev au ajuns în interiorul ISS la ora 22:00 UTC, după deschiderea chepengului dintre cele două vehicule. Cei 4 astronauți vor petrece aproximativ 6 luni la bordul stației, care acum are un echipaj nominal de 7 persoane.

Compania Axiom Space anunță că a încheiat o nouă rundă de finanțare, în urma căreia a adunat $350 milioane pentru a continua să lucreze la viitoarea stație spațială privată (Axiom Station), dar și la costumele de astronauți pe care le pregătește pentru misiunile Artemis (AxEMU); de această dată finanțatorii principali au fost Type One Ventures și Qatar Investment Authority, împreună cu 1789 Capital (companie sprijinită de Donalt Trump Jr.), 4iG, LuminArx Capital Management.

2026-031: Vineri, 13 februarie, la ora 10:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, capsula Dragon Freedom (C212.5) spre Stația Spațială Internațională (misiunea Crew-12); lansarea a fost inițial devansată din 15 februarie, după revenirea prematură pe Pământ a misiunii Crew-11, reprogramată pentru 11 februarie și amânată 2 zile din cauza condițiilor meteo nefavorabile; componența echipajului Crew-12 este Jessica Meir (SUA, comandant), Jack Hathaway (SUA, pilot) și specialiaștii Sophie Adenot (Franța) și Andrei Fediaev (Rusia); pentru această lansare SpaceX a folosit boosterul B1101 aflat la cel de-al 2-lea zbor, iar după separarea de treapta secundară, acesta a revenit pe Landing Zone 40, o nouă zonă de recuperare Falcon 9, inaugurată cu această ocazie.

O stea masivă a dispărut din galaxia Andromeda și cercetătorii cred că aceasta s-a transformat într-o gaură neagră; cel puțin asta este concluzia lor după ce au studiat datele din arhiva misiunii NEOWISE a NASA. Steaua, denumită M31-2014-DS1, se află la 2.5 milioane de ani-lumină distanță de Pământ și se pare că a fost de 13 ori mai mare decât Soarele. Înainte să dispară, steaua a devenit în 2014 de 100000 de ori mai strălucitoare, după care strălucirea ei a scăzut semnificativ în 2016, iar în 2023 a dispărut cu totul. Dacă sunt corecte concluziile studiului (publicat recent în Science), numărul găurilor negre din univers ar putea fi mai mare decât cel estimat până acum de cercetători.

Compania Vast a fost selectată de NASA pentru a desfășura cea de-a 6-a misiune cu astronauți privați, a cărei lansare va avea loc la bordul unei capsule Dragon, în vara anului 2027. Primele 4 misiuni au fost desfășurate de Axiom Space iar recent NASA a anunțat semnarea contractului cu Axiom Space pentru a 5-a misiune, care este programată pentru începutul anului 2027. Vast (companie care plănuiește să lanseze o stație spațială privată anul viitor) va nominaliza 4 astronauți care urmează să fie ulterior acceptați de NASA și partenerii din cadrul programului Stației Spațiale Internaționale, pentru o ședere la bordul avanpostului orbital de aproximativ 14 zile.

Procesele abiotice (non-biologice) nu pot explica concentrația de produse organice (decan, undecan, dodecan) găsite de roverul Curiosity în timp ce studia roca Cumberstone din craterul Gale¹, conform unui studiu publicat în revista Astrobiology și citat de NASA. Concluzia articolului este că ar fi rezonabil să credem că acești compuși au fost creați de forme de viață.

Romanian Space Initiative (ROSPIN), în colaborare cu Agenția Spațială și de Radiocomunicații, organizează FAST Forum 2026 (Future of Air and Space Technology), ediția a II-a. Evenimentul are loc în perioada 19–20 februarie 2026, la Cercul Militar Național, și aduce împreună lideri din industrie, instituții, cercetare, investiții și comunitatea tehnică pentru a accelera dezvoltarea ecosistemului spațial din România. Participarea este gratuită, însă este necesară înscrierea în formular pentru acces și confirmare. La eveniment va participa și cosmonautul român Dumitru‑Dorin Prunariu, în calitate de invitat special.

2026-030: În 12 februarie, a 4-a lansare orbitală a zilei a fost debutul racehtei Ariane 64 (cu 4 boostere P120C) care a lansat, la ora 16:45 UTC, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, 32 de sateliți pe orbită terestră joasă, pentru constelația Amazon Leo (LE-01).

2026-029: O rachetă Vulcan a lansat, în 12 februarie, la ora 09:22 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, trei sateliți pentru Forțele Spațiale ale SUA: 2 sateliți Hornet (GSSAP 7 și 8) și încă un satelit care probabil este tot al USSF; la aproximativ 60 de secunde după lansare, unul din boosterele cu combustibil solid a suferit o anomalie, dar racheta a continuat pe traiectoria nominală.

2026-028: O rachetă Proton-M a lansat joi, 12 februarie, la ora 08:52 UTC, satelitul meteorologic Elektro-L No5 de pe rampa LC81/24 a centrului spațial de la Baikonur, pe orbită geosincronă; la bord s-a aflat și un satelit iranian, Jam-e Jam 1; a fost ultima lansare Proton-M cu o treaptă secundară DM-3.

2026-027: În 12 februarie, la ora 06:37 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat satelitul pakistanez PRSC-E02 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

Satelitul de telecomunicații BlueBird-6, lansat în 23 decembrie 2025 de o rachetă indiană LVM3 de la centrul spațial Satish Dawan pentru compania americană AST Space Mobile, și-a desfășurat în 10 februarie antena, ajungând să aibă astfel o suprafața de peste 200 de metri pătrați. Satelitul urmează să asigure comunicații de până la 120 Mbps, ce includ servicii 4G și 5G pentru telefoane mobile de la suprafața Pământului, având deja contracte cu AT&T, Verizon, Vodafone, Rakuten, Google, American Tower, Bell and stc Group. AST Space Mobile plănuiește să lanseze 45-60 de sateliți până la finalul anului 2026.

Telescopul spațial chinezesc Einstein Probe a capturat ceea ce pare a fi o interacțiune dintre o gaură neagră și o pitică albă, cel puțin așa a fost interpretată observarea unei surse de raze X, denumită EP250702a, detectată în luna iulie a anului trecut. Rezultatele au fost publicate în revista Science Bulletin.

Compania GMV România va avea o participare semnificativă la misiunea Ramses, prin dezvoltarea unor sisteme de ghidare, navigație și control, derivate din cele de la bordul unei alte sonde interplanetare, Hera¹, la care România a avut de asemenea contribuții importante. GMV este subcontractor al OHB, compania aleasă de ESA pentru a construi sonda principală a misiunii Ramses. În același timp, Institutul de Studii Spațiale are contribuții la partea științifică a misiunii, participând la caracterizarea spectrală a asteroidului cu ajutorul instrumentul HyperScout for Apophis MultispectraL Exploration and Taxonomy (HAMLET). Mulțumesc Daniel Bețco și Cristi Chițu, respectiv Marcel Popescu, pentru completări și informații.

Din păcate, compania britanică Orbex trece prin momente grele: nu a reușit să atragă noi finanțări și nu a reușit să fuzioneze sau să fie achiziționată de o altă companie (a fost în discuții cu The Exploration Company), iar asta se pare că o apropie de faliment. Orbex urma să lanseze în acest an racheta de calibru ușor Prime de la centrul spațial scoțian SaxaVord, rachetă ale cărei motoare utilizează propan și oxigen lichid. În acest moment însă, șansele să vedem racheta Prime pe rampa de lansare sunt aproape nule. Skyrora, o altă companie britanică, a anunțat că este interesată să achiziționeze activele Orbex, inclusiv centrul spațial Sutherland.

Compania americană Stoke Space anunță că a reușit să găsească recent o finanțare de $860 milioane, ceea ce înseamnă că până acum compania a adunat nu mai puțin de $1.34 miliarde de dolari, pregătindu-se pentru lansarea inaugurală a rachetei Nova, planificată pentru acest an. Nova urmează să fie o rachetă complet reutilizabilă (a nu se confunda cu racheta cu același nume ce urma să fie construită de NASA în anii 50-60 ca succesoarea Saturn V), în care prima treaptă este alimentată de kerosen și oxigen lichid, în timp ce a doua treaptă (reutilizabilă) are hidrogen și oxigen lichid și care va putea urca 3 tone pe orbita joasă a Pământului (în varianta reutilizabilă sau 7 tone dacă nu este recuperată) sau 2.5 tone pe orbita geostaționară.

O echipă de cercetători (din Marea Britanie, SUA și Japonia), analizând arhiva imaginilor transmise de sonda selenară Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) și folosind un algoritm cu machine learning (You-Only-Look-Once ExtraTerrestrial, —YOLO-ET), anunță că au identificat locul în care a aselenizat sonda sovietică Luna 9 (în 03 febraurie 1966), prima sondă care a aterizat controlat pe Lună și a reușit să trimită și imagini. Mai mult informații pot fi găsite în articolul publicat recent în npj Space Exploration.

China a efectuat în 11 februarie, în jurul orei 03:00 UTC, trei teste dintr-un singur foc: (i) a testat lansarea unui booster al noii rachete Changzheng-10 ¹; boosterul testat a avut un diametru de 5 metri și a fost echipat cu 7 motoare YF-100K care ard kerosen și oxigen lichid; (ii) a testat în același timp și revenirea controlată prin atmosferă a respectivului booster Changzheng-10 (deși de pe o traiectorie suborbitală, se pare că acesta a atins o altitudine maximă de 105 km), care a amerizat într-o zonă predefinită, la câțiva metri de barja pe care probabil ar fi trebuit să aterizeze; (iii) a testat sistemul de anulare de urgență a lansării (declanșat în momentul în care racheta se afla în regim max-q, adică presiunea dinamică pe vehicul era maximă), sistem cu care este echipată capsula Mengzhou montată pe un booster Changzheng-10. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru misiunile selenare cu echipaj dar și pentru a înlocui în viitor actuala capsulă Shenzhou care transportă echipaj spre stația spațială chineză Tiangong); capsula a fost și ea recuperată.

Agenția Spațială Europeană oferă 81.2 milioane de euro companiei OHB Italia pentru construirea sondei Ramses, care se va întâlni cu asteroidul (99942) Apophis înainte ca acesta să se apropie până la 32000 km de Pământ, în 13 aprilie 2029 (o zecime din distanța Pământ-Lună). Un al doilea contract, în valoare de 8.2 milioane de euro), a fost oferit companiei Tyvak International (tot din Italia) pentru construirea unui cubesat¹ care va însoți sonda principală a misiunii Apophis. La misiunea Apophis participă și JAXA, care va livra panourile solare ale sondei și o cameră în infraroșu. Pentru că GMV este subcontractor OHB pentru această misiune, ingineri din România, din cadrul GMV România, au o contribuție importantă la Ramses (în special în ceea ce privește sistemul software de ghidare, navigație și control), iar Institutul de Studii Spațiale are contribuții științifice la această misiune.

Companiile americane Voyager Technologies și Max Space au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea unor habitate gonflabile pentru viitoare misiuni de lungă durată care urmează să aibă loc pe Lună.