Nava cargo Progress MS-33, lansată în 22 martie, la ora 11:59 UTC, a andocat în 24 martie, la ora 13:40, la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale; andocarea s-a realizat manual, pentru că una din antenele sistemului automat de andocare Kurs nu s-a desfăcut după lansare. A fost prima lansare a unei rachete Soiuz-2.1 după reparațiile rampei 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării capsulei Soiuz MS-28 din 27 noiembrie 2025.

NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru (Stația Spațială Internațională(, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construi Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO. În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Agenția Spațială Euroepană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună.

După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casinici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua.

În 18 martie, la exact 61 de ani de la prima activitate extravehiculară (realizată de Alexei Leonov în misiunea Voskhod-2), astronauții americani Jessica Meir și Christopher Williams au efectuat o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru a pregăti instalarea, în viitorul apropiat, a unui nou set de panouri solare moderne (ISS Roll Out Solar Array, ROSA).

Nava cargo Progress MS-31 (lansată în 03 iulie 2025) s-a decuplat de modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale (ISS), luni, 16 martie, la ora 13:24 UTC. Deorbitarea, deasupra Pacificului, a avut loc la ora 17:21 UTC.

Luni, 16 martie, taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au desfășurat o activitate extravehiculară, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong, activitate care a durat aproxiamativ 7 ore (între 0430 UTC și 1135 UTC). Pentru Zhang Lu a fost a 6-a activitate extravehiculară orbitală. Obiectul acestei activități extravehiculare a fost instalarea de noi panouri care să protejeze stația spațială de micrometeoroizi.

Nava cargo Progress MS-32 a efectuat vineri, 13 martie, o manevră de corecție a orbitei Stației Spațiale Internaționale, pornind propulsorul principal pentru 634.7 secunde, la ora 16:58 UTC, oferind ISS un impuls de 0.62 m/s și ridicând altitudinea medie a stației cu 1.1 km.

Capsula cargo Cygnus NG-23 s-a desprins de Stația Spațială Internațională în 12 martie, la ora 04:00 UTC, cu ajutorul brațului robotic Canadarm2, care a eliberat-o ulterior pe orbita Pământului, la ora 11:06 UTC. Cygnus NG-23 se află cuplată cu modulul Unity al stației spațiale din 18 septembrie 2025, după ce capsula a fost lansată în 14 septembrie 2025, cu ajutorul unei rachetei Falcon 9 (ea a fost desprinsă de modulul Unity între 24 noiembrie și 01 decembrie 2025 pentru a crea un culoar pentru andocarea capsulei Soiuz MS-28). Cygnus NG-23 a reintrat distructiv prin atmosfera Pământului sâmbătă, 14 martie, deasupra Oceanului Pacific.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de sat-total-launched sateliți, din care astăzi sunt operaționali sat-total-operational; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de sat-total-tracked obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Sonda americană Van Allen A (NORAD ID 38752), aflată pe orbită în jurul Pământului, a reintrat necontrolat prin atmosferă în 11 martie, la ora 10:37 UTC, în Oceanul Pacific, la sud de Mexic (105°W, 2°S). Lansată în 30 august 2012, sonda a fost activă până în 2019, studiind, după cum probabil ați intuit deja, centurile de radiații Van Allen. NASA se aștepta ca reintrarea prin atmosferă să aibă loc abia în 2034, însă activitatea solară intensă a făcut ca sonda să reintre mai repede. Van Allen B (NORAD ID 38753), sonda geamănă, nu va reintra mai repede de 2034, conform estimărilor NASA. Cele două sonde au fost plasate pe orbită cu excentricitate ridicată, iar în prezent Van Allen B se află pe o orbită 254 x 23792 km, înclinație orbitală 10.1 grade.

Satelitul rusesc Ekspress-AT1, lansat în 15 martie 2014 de o rachetă Proton-M și aflat pe orbită geostaținoară, pare să se rotească necontrolat în jurul centrului de masă; cel puțin asta pare să fie concluzia după ce compania americană s2a systems a publicat un grafic cu luminozitatea satelitului.

Nava cargo nipon HTV-X1 s-a desprins de Stația Spațială Internațională în 05 martie, la ora 19:26 UTC, când brațul robotic Canadarm a îndepărtat nava de modulul Harmony; o zi mai târziu, în 06 martie, la ora 17:00 UTC, brațul robotic a eliberat nava cargo, care s-a îndepărtat de ISS. Aceasta nu va reveni imediat pe Pământ, ci va mai petrece încă 3 luni pe orbita joasă, pentru o serie de teste demonstrative. În 11 martie, satelitul nipon Tenkoh-2 a fost lansat de la bordul navei. HTV-X1, produsă de Mitsubishi Heavy Industries, a fost lansată în 26 octombrie 2025 de o rachetă H3 și a transportat peste 4 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de pe ISS.

Stația Spațială Internațională (ISS) ar putea rămâne pe orbită până în 2032; cel puțin asta este solicitarea Congresului SUA pentru NASA, însă NASA trebuie să discute acest lucru și cu partenerii internaționali (Roscosmos, ESA, JAXA, CSA), care în prezent au agreat ca ISS să fie retrasă până la finalul anului 2030. Comitetul pentru Știință, Comerț și Transport din Senatul SUA consideră că acest lucru este necesar pentru a permite partenerilor comerciali ai NASA să dezvolte și să lanseze stații spațiile comerciale, plasate pe orbita joasă a Pământului, pentru a nu întrerupe accesul NASA la un laborator orbital. NASA ar urma să își intensifice încă din acest an eforturile pentru a sprijini sectorul privat să dezvolte aceste stații spațiale; este vorba în principal despre Axiom Space, Blue Origin, Vast și Voyager, care își propun să lanseze Axiom Space Station (2027, inițial ca module atașate la ISS, care vor forma ulterior o stație spațială separată), Orbital Reef (2027), Haven-1 (2027) și respectiv Starlab (2028).

ESA a pierdut legătura cu una din sondele Proba-3: în 14–15 februarie, o problemă cu sonda Proba-3 Coronagraph a făcut ce aceasta să își piardă progresiv orientarea, ceea ce a dus la incapacitatea panourile solare de a fi orientate corect pentru încărcarea bateriilor de la bord. Astfel, sonda rămasă fără energie și-a limitat drastic activitatea, pentru a-și conserva energie, întrerupând și comunicațiile cu solul. Inginerii ESA încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat și să restabilească legătura cu sonda. Misiunea Proba-3, lansată în decembrie 2024, constă din două sonde care zboară în formație, pe orbita Pământului. ESA va încerca să folosească cealaltă sondă, Proba-3 Occulter, pentru a determina situația sondei Proba-3 Coronagraph.

Senatul SUA ar putea aproba o extindere de 2 ani a perioadei de viață pentru Stația Spațială Internațională: în loc să fie retrasă din uz și prăbușită controlat în Oceanul Pacific în 2030, așa cum plănuiește NASA în prezent (împreună cu partenerii internaționali), Stația Spațială Internațională ar putea rămâne activă până în 2032. Totul depinde de o audiere în comitetul pentru comerț, știință și transport, programată pentru 04 martie.

O specie de ciupercă, Penicillium simplicissimum, folosită la bordul Stației Spațiale Internaționale în cadrul unui experiment, a reușit să extragă mai eficient elemente rare, precum paladiu sau plantină dintr-un material meteoritic (condrită de tip L), decât alte metode non-biologice. Rezultatele au fost publicate în NPJ Microgravity.

Capsula cargo Dragon CRS-33 s-a desprins de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale în 26 februarie, la ora 17:05 UTC și a revenit pe Pământ a doua zi, în dimineața zilei de 27 februarie la ora 07:44 UTC, fiind recuperat din largul coastei de vest a Statelor Unite. Manevra de deorbitare a fost efectuată în 27 februarie, la ora 06:52 UTC.

Astronautul american Mike Fincke a dezvăluit că el este astronautul care a suferit o problemă medicală la bordul Stației Spațiale Internaționale și care a cauzat revenirea prematură a echipajului Crew-11 pe Pământ, însă nu a oferit detalii cu privire la natura problemei.

Reintrările prin atmosferă ale sateliților pot afecta compoziția straturilor superioare ale atmosferei, pe lângă o creștere a concentrației de aluminiu (detectată într-un studiu din 2023). Un studiu recent (publicat în Communications Earth and Environment) a detectat o creștere de 10 ori a concentrației de litiu, la 96 km altitudine, în urma reintrării prin atmosferă a unei trepte superioare a rachetei Falcon 9. Deși atmosfera superioară este bombardată în mod natural cu meteoroizi, concentrația acestora diferă semnificativ de concentrația sateliților sau a treptelor secundare, iar rata de reintrări prin atmosferă a obiectelor artificiale crește rapid.

În 19 februarie, la ora 00:57 UTC, nava cargo Progress MS-32 și-a activat propulsorul principal pentru 517.9 secunde, oferind Stației Spațiale Internaționale (ISS) un impuls de 0.95 m/s, ceea ce a ridicat orbita avanpostului orbital cu 1.7 km.

Capsula Dragon a misiunii Crew-12 a andocat cu modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS) sâmbătă, 14 februarie, la ora 20:15 UTC, iar echipajul format din Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot și Andrei Fediaev au ajuns în interiorul ISS la ora 22:00 UTC, după deschiderea chepengului dintre cele două vehicule. Cei 4 astronauți vor petrece aproximativ 6 luni la bordul stației, care acum are un echipaj nominal de 7 persoane.

Satelitul de telecomunicații BlueBird-6, lansat în 23 decembrie 2025 de o rachetă indiană LVM3 de la centrul spațial Satish Dawan pentru compania americană AST Space Mobile, și-a desfășurat în 10 februarie antena, ajungând să aibă astfel o suprafața de peste 200 de metri pătrați. Satelitul urmează să asigure comunicații de până la 120 Mbps, ce includ servicii 4G și 5G pentru telefoane mobile de la suprafața Pământului, având deja contracte cu AT&T, Verizon, Vodafone, Rakuten, Google, American Tower, Bell and stc Group. AST Space Mobile plănuiește să lanseze 45-60 de sateliți până la finalul anului 2026.

Doi candidați din Pakistan au fost selectați pentru un program intensiv de antrenament în China pentru ca unul dintre ei să fie lansat la bordul stației spațiale chineze Tiangong în misiunea Shenzhou-24, programată pentru finalul acestui an (final de octombrie sau început de noiembrie); va fi prima vizită a unui astronaut dintr-o altă țară decât China care ajunge la bordul Tiangong¹. Vizita astronautului pakistanez va fi una scurtă de aproximativ 2 săptămâni, iar asta înseamnă că un taikonaut care va fi lansat în spațiu în această primăvară (probabil aprilie) în misiunea Shenzhou-23 va rămâne la bordul stației spațiale Tiangong pentru aproximativ 1 an de zile, în ceea ce va fi primul zbor de lungă durată (mai lung de 6 luni) din cadrul programului spațial chinezesc.

Compania s2a systems publică o analiză a dezintegrării satelitului rusesc Luch 2, aflat pe orbita geostaționară, eveniment care, conform s2a, a început în 30 ianuarie, la ora 06:09 UTC și s-a întins pe parcusul a 40 de minute, perioadă în care au putut fi observate mai multe fenomene luminoase, care au generat deșeuri orbitale (din care 18 au putut fi identificate). În prezent, satelitul pare să se fi stabilizat, având o rotație în jurul centrului de masă cu o perioadă de 27.9 secunde.

Membrii Comitetului pentru Știință, Spațiu și Tehnologie al Camerei Reprezentanților au votat un document prin care NASA va trebui să revizuască propunerea de a trimite Stația Spațială Internațională în Oceanul Pacific în 2031 și să ia în calcul mutarea acesteia pe o orbită mai înaltă. Fără corecții orbitale, de pe orbita curentă (420 km), ISS revine necontrolat prin atmosferă în aproximativ 2 ani (NASA și SpaceX lucrează la un vehicul, derivat din Dragon, care să trimită controlat ISS prin atmosferă, în 2031). Folosind aproximativ 20 de tone de combustibil, un vehicul ar putea urca ISS până la 640-680 km altitudine, o orbită care ar trebui să fie stabilă pentru aproximativ 100 de ani. Cantitatea de combustibil necesară pentru ridicarea orbitei la 640-680 km este dublă față de cantitatea necesară pentru deorbitare controlată, însă nu aceasta este problema cea mai mare, ci riscul ca stația să fie lovită de deșeuri orbitale, lucru care ar putea crește numărul de deșeuri, dacă ISS se va dezintegra în urma unor astfel de evenimente.

Lansarea Falcon 9 din 02 februarie¹, cu un nou set de sateliți Starlink, s-a încheiat cu o problemă pentru treaptă superioară a rachetei: după ce a plasat sateliții pe orbita corectă, aceasta nu a putut fi repornită pentru manevra de deorbitare. Astfel, treaptă superioară Falcon 9 a revenit (probabil) necontrolat prin atmosfera Pământului, deși încă nu știm exact unde s-a întâmplat acest lucru, dar Forțele Spațiale ale SUA spun că reintrarea a avut loc în 03 februarie, între 01:30 și 03:30 UTC. În 06 februarie, FAA a anunțat că a finalizat investigația și că SpaceX poate continua să lanseze rachete Falcon 9, ceea ce înseamnă că lansarea Crew-12 nu a fost afectată.

Lansată în noiembrie 2025 ca parte a misiunii Bandwagon-4¹, satelitul denumit Haven-Demo a efectuat în 29 ianuarie, în jurul orei 10:30 UTC, prima manevră controlată de coborâre a orbitei, după o activare de 14 minute a propulsorului principal, manvevră care a coborât perigeul cu aproxiamtiv 170 km. Haven-Demo este o misiune demonstrativă a companiei americane Vast, care își propune anul viitor lansarea unei stații spațiale private, Haven-1, destinată turismului spațial. Haven-Demo conține sisteme care vor fi folosite în Haven-1, de la propulsoare la panouri solare, iar până acum misiunea demonstrativă pare să fie un succes.