2026-093: În 25 aprilie, la ora 22:21 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, nava cargo Progress MS-34 spre Stația Spațială Internațională, cu care a andocat 3 zile mai târziu, în 28 aprilie.

2026-092: În 25 aprilie, la ora 12:15 UTC, o rachetă Changzheng-6 a lansat, de pe rampa 9A a centrului spațial Taiyuan, satelitul pakistanez PRSC-EO3, pe orbită terestră joasă.

2026-091: În 24 aprilie, la ora 06:35 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, 4 sateliți de telecomunicații Hulianwang Jishu Shiyan 9 (A-D) pe orbită terestră heliosincronă.

2026-090: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 23 aprilie, la ora 08:29 UTC, de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk, probabil 4 sateliți militari (OO MKA 7-10, sau Kosmos 2617-2620) pe orbită terestră heliocentrică.

2026-089: În data 23 aprilie, ora 03:23 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-088: O rachetă Electron a lansat, în 23 aprilie, la ora 03:09 UTC, 8 sateliți pentru JAXA, în cadrul misiunii Innovative Satellite Technology Demonstration-4 (Kakushin Rising); lansare a avut loc de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia și sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră heliosincronă.

2026-087: În 21 aprilie, la ora 06:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, pe orbită terestră medie, satelitul GPS III-10 Hedy Lamarr, ultimul din cea de-a treia generație de sateliți GPS; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1095, care după cel de-al 7-lea zbor, a fost recuperată din nou, pe barja Just Read the Instructions (JRI); a fost ultima recuperare a unei trepte primare Falcon pe barja JRI, pentru că SpaceX vrea să folosească această barjă în viitor pentru operațiuni ale rachetei Starship.

2026-086: În data 19 aprilie, ora 16:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.22), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-085: În 19 aprilie, la ora 11:25 UTC, o rachetă New Glenn lansa, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul BlueBird 7 al companiei AST SpaceMobile; pentru această lansare, Blue Origin a folosit treapta superioară Never Tell Me The Odds, care s-a aflat la cel de-al 2-lea zbor, după ce în 13 noimebrie a lansat spre Marte misiuena ESCAPADE pentru NASA; din păcate, pentru că a doua manevră a treptei secundare nu a fost una reușită (se pare că unul din cele două motoare BE-3U nu au funcționat corespunzător), satelitul BlueBird 7 a ajuns pe o orbită neconformă și ulterior a revenit distructiv prin atmosferă.

Jared Isaacman, administratorul NASA, afirmă că modulele Habitation and Logistics Outpost (HALO, construit de Thales Alenia și Northrop Grumman) și International Habitation Module (I-HAB, cosntruit de Thales Alenia pentru ESA și JAXA) deși au fost livrate către NASA, au prezentat urme de coroziune. Dacă programul Gateway nu ar fi fost anulat, cele două module nu ar fi putut fi lansate mai devreme de 2030, conform lui Isaacman.

NASA a anunțat recent datele pentru viitoarele zboruri cu echipaj spre Stația Spațială Internațională. Astfel, misiunea Crew-13 este programată pentru 12 septembrie 2026, Crew-14 pentru martie 2027, iar în octombrie 2027 ar trebui să vedem echipajul Crew-15 la bordul capsulei Starliner (misiunea Starliner-2), dacă până atunci capsula companiei Boeing va reuși un zbor autonom, cargo, fără echipaj, spre ISS, programat în acest an (Starliner-1). Prin acest anunț, NASA confirmă că păstrează cadența de 6 luni pentru un echipaj la bordul stației spațiale.

Turnul rampei de lansare Ensemble de Lancement Soyouz (ELS) din Guiana Franceză, folosit pentru lansările rachetei rusești Soiuz-ST (o variantă modificată a rachetei Soiuz-2, care să poată fi lansată din Guiana Franceză) a fost dărâmat în 23 aprilie. De pe ELS au avut loc 27 de lansări Soyuz-ST între 2011-2022, însă colaborarea dintre ESA și Rusia a fost suspendată în urma invaziei Ucrainei din 2022. Rampa de lansare va fi reconfigurată pentru a putea găzdui în viitorul apropiat racheta Maia a companiei Maiaspace (desprinsă din Arianespace).

China a anunțat că misiunea Tianwen-3 va fi lansată spre Marte în 2028 și capsula cu eșantioanele de sol marțian va ajunge pe Pământ în 2031. Asta înseamnă că Tianwen-3 are șanse mari să fie prima misiune care să aducă pe Pământ eșantioane de sol marțian, pentru că NASA a anulat misiunea Mars Sample Return (care urma să aducă pe Pământ eșantioanele colectate de Perseverance). Tianwen-3 va transporta spre Marte și 20 de kilograme de echipamente care fac parte dintr-un program de colaborare internațională: COSPAR-PEX (Franța), Universitatea de Știință și Tehnologie din Macau, Universitatea din Hong Kong și Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia.

În 23 aprilie, Iordania a devenit al 63-lea stat care aderă la Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul NASA din Washington, DC, la care a luat parte administratorul NASA, Jared Isaacman și ambasadorul Iordaniei în SUA, Dina Kawar.

În sistemul nostru solar, din zece mii de molecule de apă, una are un atom de hidrogen mai special, care are în nucleu și un neutron (deuteriu). În cometa interstelară 3I/ATLAS, o echipă de cercetători de la Universitatea din Michigan a observat, folosind observatorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) că există de 30 de ori mai multă apă deuterată și de 40 de ori mai multă decât în oceanele de pe Pământ. Asta înseamnă că 3I/ATLAS s-ar fi format în condiții de temperaturi mai scăzute decât cele prezente în sistemul nostru solar. Articolul A Direct View of the Chemical Properties of Water from Another Planetary System: Water D/H in 3I/ATLAS a fost publicat în revista Nature Astronomy, în 24 aprilie.

Administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat că telescopul spațial Nancy Grace Roman va fi lansat de o rachetă Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, în luna septembrie 2026, cu 8 luni înainte de termenul stabilit inițial; de asemenea, dezvoltarea telescopului a fost realizată sub bugetul stabilit.

Doi candidați pakistanezi, Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, au fost selectați pentru a continua antrenamentele în China, unul dintre ei urmând să zboare în octombrie 2026 spre stația spațială chineză Tiangong, la bordul capsulei Shenzhou-24; va fi primul astronaut din afara Chinei care va vizita stația spațială Tiangong.

După “petele de leopard” identificate acum 2 ani de Perseverance pe roca Cheyava Falls (craterul Jezero), acum e rândul lui Curiosity: roverul (aflat în craterul Gale), a găsit, într-o probă analizată în octombrie 2020, din roca denumită Mary Anning 3, un număr de 21 de molecule ce conțin carbon, din care 7 identificate pentru prima dată pe Marte. Descoperirea acestor molecule nu neapărat înseamnă că viața a existat cândva pe Marte, dar faptul că moleculele au supraviețuit timp de miliarde de ani, sub radiația solară constantă, este un lucru remarcabil. Una dintre molecule este azotul heterociclic, despre care se presupune că ar fi precursorul moleculelor mult mai complexe, ARN și ADN, esențiale pentru viața așa cum o știm noi. Curiosity se află pe Marte din 6 august 2012 și până acum a parcurs peste 36 km.

Anul viitor, Artemis III ar trebui să testeze pe orbita joasă e Pământului nu doar andocarea dintre Orion și cele două landere lunare, dar și costumule de astronauți pentru activități extravehiculare selenare. Însă un audit al Biroul Inspectorului General al NASA (o instituție federală independentă care auditează activitățile NASA) crede că noile costume pentru activități extravehiculare ar putea fi testate abia în 2031. Nu purtate pe suprafața Lunii, doar testate (probabil pe orbită).

[…] the original schedules for both xEVAS spacesuits were overly optimistic, a long-standing issue across the Agency that we have reviously reported on.17 Specifically, we determined the initial development schedules for both spacesuits—spanning 3.4 years for lunar suits and 3.8 years for microgravity suits—were less than half of the 8.7 year-historical average of time it takes from contract award to test flight for recent space flight programs. If Axiom experiences design and testing delays in line with this historical average, the lunar and microgravity spacesuit demonstrations would not occur until 2031.

Nava cargo Progress MS-32 s-a decuplat de modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale în 20 aprilie 2026, la ora 22:08 UTC și câteva ore mai târziu, la 02:05 UTC în ziua următoare, 21 aprilie, a reintrat distructiv prin atmosferă, deasupra Oceanului Pacific.

Conform RISE - Romanian InSpace Engineering, astronomii Vlad Turcu (Institutul Astronomic al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca) și Alin Nedelcu (Institutul Astronomic al Academiei Române) au confirmat că satelitul românesc EMISAR este obiectul cu NORAD ID 68427 (2026-067M), asociat cu lansarea Transporter-16 din 30 martie. Dacă este așa, atunci satelitul se află pe orbită 513 x 509 km, înclinație orbitală 97.45 grade.

În 20 aprilie, Letonia a devenit al 62-lea stat care aderă la Acordurile Artemis. Semnarea Acordurilor Artemis s-a făcut de Dace Melbārde, Ministrul Educației și al Științei din Letonia, în prezența lui Jared Isaacman, administratorul NASA, la sediul NASA din Washington, DC.

Pentru a conserva energie la bordul sondei Voyager-1, NASA a decis ca în 17 aprilie să oprească încă un echipament științific: de această dată a venit rândul echipamentului denumit Low-energy Charged Particles (LECP) să fie oprit, pentru ca Voyager-1 să poată comunica cu Pământul în continuare. LECP măsura debitul de particule încărcate electric (ioni, electroni, raze cosmice) de energie joasă, care proveneau din sistemul nostru solar sau de dincolo de el. Decizia de a opri alimentarea LECP a venit după ce în 27 februarie, energia disponibilă la bordul Voayger-1 a scăzut semnificativ și pentru a evita o scădere și mai mare a energiei disponibile, NASA a luat această decizie. Același echipament a fost oprit în martie 2025 și la bordul sondei gemene Voyager-2.

2026-084: În 17 aprilie, la ora 04:10 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Daqi-2, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-083: Fără ca lansarea să fie anunțată în prealabil, Rusia a lansat în 16 aprilie, probabil în jurul orei 23:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b de pe rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pentru a urca pe orbită polară un satelit militar; este pentru prima dată când o treaptă secundară Volga a fost folosită împreună cu o rachetă Soiuz-2.