NASA a anunțat recent datele pentru viitoarele zboruri cu echipaj spre Stația Spațială Internațională. Astfel, misiunea Crew-13 este programată pentru 12 septembrie 2026, Crew-14 pentru martie 2027, iar în octombrie 2027 ar trebui să vedem echipajul Crew-15 la bordul capsulei Starliner (misiunea Starliner-2), dacă până atunci capsula companiei Boeing va reuși un zbor autonom, cargo, fără echipaj, spre ISS, programat în acest an (Starliner-1). Prin acest anunț, NASA confirmă că păstrează cadența de 6 luni pentru un echipaj la bordul stației spațiale.

Turnul rampei de lansare Ensemble de Lancement Soyouz (ELS) din Guiana Franceză, folosit pentru lansările rachetei rusești Soiuz-ST (o variantă modificată a rachetei Soiuz-2, care să poată fi lansată din Guiana Franceză) a fost dărâmat în 23 aprilie. De pe ELS au avut loc 27 de lansări Soyuz-ST între 2011-2022, însă colaborarea dintre ESA și Rusia a fost suspendată în urma invaziei Ucrainei din 2022. Rampa de lansare va fi reconfigurată pentru a putea găzdui în viitorul apropiat racheta Maia a companiei Maiaspace (desprinsă din Arianespace).

Administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat că telescopul spațial Nancy Grace Roman va fi lansat de o rachetă Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, în luna septembrie 2026, cu 8 luni înainte de termenul stabilit inițial; de asemenea, dezvoltarea telescopului a fost realizată sub bugetul stabilit.

Doi candidați pakistanezi, Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, au fost selectați pentru a continua antrenamentele în China, unul dintre ei urmând să zboare în octombrie 2026 spre stația spațială chineză Tiangong, la bordul capsulei Shenzhou-24; va fi primul astronaut din afara Chinei care va vizita stația spațială Tiangong.

Blue Origin se pregătește să folosească o a doua rampă pentru a lansa rachete New Glenn, de această dată una de pe coasta de vest a Statelor Unite: rampa SLC-14 a centrului spațial Vandenberg. De aici, New Glenn ar putea lansa sateliți care să ajung pe orbite polare și heliosincrone, însă lansările vor trebui să aștepte până când Blue Origin va amenaja corespunzător rampa.

NASA dorește să înlocuiască treptat sateliții din rețeaua Tracking and Data Relay Satellite System (TDRSS), folosiți în prezent pentru misiuni spațiale (inclusiv de misiunea Artemis II) cu sateliți dintr-o constelație nouă (NEXUS), care să fie compatibili cu TDRSS, pentru a nu perturba misiunile aflate în desfășurare sau în diverse etape de dezvoltare.

Compania americană Vast a prezentat recent planurile sale pentru un viitor adaptor pentru andocare, de mari dimensiuni, pentru viitoarele stații spațiale. Vast va publica un nou standard, dar va și construi astfel de adaptoare, pe care plănuiește să le vândă ulterior celor interesați. Large Docking Adapter va fi compatibil cu actualul International Docking System Standard, are un diametru de 3.65 metri (exterior) și 2.9 metri (interior) și va permite conexiuni directe între două module, putând face parte din structuri complexe de până la 20 de module interconectate.

Agenția spațială indiană anunță efectuarea cu succes al celui de-al doilea test atmosferic al capsulei Gaganyaan, în care au fost evaluate parașutele capsulei și alte sisteme de recuperare, după ce un model de 5.7 tone al capsulei Gaganyaan a fost eliberat de la 3 km altitudine de un elicopter de transport Chinook.

Al treilea booster (a treia treaptă primară) New Glenn este gata pentru lansare, conform unui anunț al lui Dave Limp. Denumită No, It’s Necessary, această treaptă primară urmează să debuteze în acest an, lansând un set de sateliți LeoSat (pentru megaconstelația Leo a companiei Amazon, megaconstelație denumită în trecut Kuiper), însă după al doilea zbor al celei de-a doua trepte primare, Never Tell Me The Odds, programat pentru finalul acestei luni.

Pentru al doilea an la rând, Casa Albă solicită o reducere masivă a bugetului NASA pentru anul următor. Conform unui document publicat recent, bugetul NASA pentru anul fiscal 2027 ar urma să fie cu 23% mai mic decât cel de anul acesta, iar Jared Isaacman, administratorul NASA, pare să fie de acord cu bugetul propus de Președinte. O solicitare similară a fost și anul trecut, însă Congresul SUA a restabilit finanțarea NASA la o valoare mai mare decât cerința inițială a Președintelui SUA.

Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă.

Un asteroid cu o masă estimată de 6 tone și un diametru de aproximativ 2 metri a fost observat în timp ce a plonjat prin atmosfera Pământului cu o viteză de 18 km/s, dezintegrându-se deasupra Valley City, din statul american Ohio; energia disipată a fost echivalentă cu 250 de tone de TNT și a fost resimțită în Medina, Ohio. Este posibil ca unele fragmente să fi ajuns la sol, dar până în prezent nu a fost confirmată recuperarea acestora.

Un meteor spectaculos a putut fi observat în 08 martie, în jurul orei 17:55 UTC, din Olanda, Luxemburg, Franța și Germania și se pare că fragmente de meteorit au fost recuperate din orașul Koblenz, în regiunea Rhineland-Palatinate a Germaniei. Conform unor articole din presă, acoperișul unei case a fost avariat, dar nimeni nu a fost rănit.

Chiar dacă unele trepte primare Falcon 9 au fost recuperate de 20-30 de ori, prețul lansărilor orbitale realizate cu racheta companiei SpaceX nu a scăzut, așa cum ne așteptam, ba chiar a crescut: în ultimii 5 ani, prețul lansărilor de tip rideshare a crescut cu 40%, de la $5K/kg în 2021 la $7K/kg în 2026, în timp ce prețul unei lansări Falcon 9 dedicate a crescut de la $62M în 2021 la $74M în 2026, conform unei analize realizată de Payload.

Probabil cel mai clar semn că Rusia nu intenționează să renunțe unilateral la Stația Spațială Internațională (ISS) este faptul că au terminat reparațiile rampei de lansare 31/6 de la Baikonur, avariată anul trecut în 27 noiembrie, în timpul lansării misiunii Soiuz MS-28. Roscosmos a anunțat în 03 martie că reparațiile rampei au fost finalizate în 10 februarie și că următoarea lansare de pe rampa 31/6 este programată pentru 22 martie, când nava cargo Progress MS-33 va decola spre Stația Spațială Internațională. Practic misiunile cu echipaj spre ISS nu au avut de suferit, reparațiile s-au realizat într-un timp destul de scurt, ținând cont de condițiile meteorologice din ultimele luni.

După 5 misiuni la bordul Stației Spațiale Internaționale (peste 1110 zile petrecute în spațiu și peste 44 de ore în 7 activități extravehiculare), cosmonautul Oleg Kononenko va fi comandantul misiunii Soiuz MS-31, programată pentru lansare în noiembrie 2027.

ArianeSpace a declarat recent că debutul rachetei Maia, dezvoltată de filiala MaiaSpace, a fost amânat până anul viitor, după ce lansarea inaugurală era așteptată pentru finalul acestui an. Maia urmează să poată lansa cel mult 1.5 tone pe orbita terestră joasă, în configurația în care prima treptă nu este recuperată. Maia va fi lansată de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză, de pe rampa care, în trecut, a fost folosită pentru lansarea rachetelor Soiuz.

Racheta companiei SpaceX, Falcon 9, a mai stabilit un record în aceste zile: este racheta care, pentru prima dată în istorie, reușește 11 lansări orbitale consecutive, șir neîntrerupt de o lansare a unei alte rachete (de la 2026-031 în 13 februarie, până la 2026-041 în 02 martie). Recordul precedent era împărțit de Falcon 9 (între 29 februarie și 11 martie 2024) și Soiuz-U (18 septembrie și 03 octombrie 1980), fiecare cu câte 6 lansări consecutive. Iar în ritmul actual, în acest an Falcon 9 va depăși Soiuz-U și va deveni racheta cu cele mai multe lansări orbitale din istorie: Soiuz-U a fost lansată de 632 de ori (din care 17 eșecuri), Falcon 9 are deja 607 lansări (din care 1-3 eșecuri, în funcție de criteriile după care definim un eșec).

Compania americană Rocket Lab amână din nou debutul noii rachete Neutron: deși aceasta urma să ajungă pe rampa de lansare la începutul acestui an, se pare că lansarea nu va avea loc mai devreme de finalul acestui an, ceea ce practic înseamnă că nu va fi deloc o surpriză dacă debutul Neutron se va amâna pentru 2027. Nu este exclus ca această amânare să aibă legătură cu un test eșuat, în care compania americană a testat limitele presiunii hidrostatice asupra vehiculului, iar acesta a cedat.

ArianeSpace a testat anul trecut un nou motor de rachetă care va putea fi folosit în viitor pentru a propulsa o treaptă superioară (și care va putea fi repornit odată ajuns pe orbită): denumit Greta, acesta a fost activat de mai multe ori între iulie și noiembrie 2025 pentru cel puțin 40 de secunde. Greta este alimentat cu apă oxigenată și etanol și poate dezvolta o forță de 5 kN.

Compania ucraineană Stetman plănuiește să dezvolte propria megaconstelație, care în timp să înlocuiască în Ucraina serviciile oferite în prezent de Starlink; prima lansare este deja programată pentru luna octombrie, urmând ca anul viitor să înceapă lansarea sateliților operaționali. Cu un număr de 120 de sateliți lansați de SpaceX și plasați la o altitudine de 550 km, megaconstelația va putea deservi 100000 de terminale terestre. Sateliții vor fi dezvoltați de compania daneză GomSpace și producția acestora va fi realizată în Ucraina.

Jared Isaacman, administratorul NASA, a organizat o conferință de presă (în 19 februarie, chiar în timpul testului static Artemis II) în care a publicat un raport de peste 300 de pagini al investigației asupra misiunii Starliner CFT din iunie 2024 (când la bord s-au aflat Butch Wilmire și Sunita Williams). Spre deosebire de limbajul standard folosit de oficialii NASA de până acum, Isaacman este direct: misiunea este acum considerată ca Type-A mishap, adică probleme din cadrul misiunii au fost grave și cei responsabili urmează să fie trași la răspundere; în următoarele zile, Congresul SUA va primi un raport pe această temă. În trecut alte misiuni care au fost clasificate ca Type-A mishap au fost Apollo 1, STS-51-L (explozia navetei Challenger) și STS-107 (dezintegrarea navetei Columbia).

Compania Axiom Space anunță că a încheiat o nouă rundă de finanțare, în urma căreia a adunat $350 milioane pentru a continua să lucreze la viitoarea stație spațială privată (Axiom Station), dar și la costumele de astronauți pe care le pregătește pentru misiunile Artemis (AxEMU); de această dată finanțatorii principali au fost Type One Ventures și Qatar Investment Authority, împreună cu 1789 Capital (companie sprijinită de Donalt Trump Jr.), 4iG, LuminArx Capital Management.

Compania Vast a fost selectată de NASA pentru a desfășura cea de-a 6-a misiune cu astronauți privați, a cărei lansare va avea loc la bordul unei capsule Dragon, în vara anului 2027. Primele 4 misiuni au fost desfășurate de Axiom Space iar recent NASA a anunțat semnarea contractului cu Axiom Space pentru a 5-a misiune, care este programată pentru începutul anului 2027. Vast (companie care plănuiește să lanseze o stație spațială privată anul viitor) va nominaliza 4 astronauți care urmează să fie ulterior acceptați de NASA și partenerii din cadrul programului Stației Spațiale Internaționale, pentru o ședere la bordul avanpostului orbital de aproximativ 14 zile.

Din păcate, compania britanică Orbex trece prin momente grele: nu a reușit să atragă noi finanțări și nu a reușit să fuzioneze sau să fie achiziționată de o altă companie (a fost în discuții cu The Exploration Company), iar asta se pare că o apropie de faliment. Orbex urma să lanseze în acest an racheta de calibru ușor Prime de la centrul spațial scoțian SaxaVord, rachetă ale cărei motoare utilizează propan și oxigen lichid. În acest moment însă, șansele să vedem racheta Prime pe rampa de lansare sunt aproape nule. Skyrora, o altă companie britanică, a anunțat că este interesată să achiziționeze activele Orbex, inclusiv centrul spațial Sutherland.

Compania americană Stoke Space anunță că a reușit să găsească recent o finanțare de $860 milioane, ceea ce înseamnă că până acum compania a adunat nu mai puțin de $1.34 miliarde de dolari, pregătindu-se pentru lansarea inaugurală a rachetei Nova, planificată pentru acest an. Nova urmează să fie o rachetă complet reutilizabilă (a nu se confunda cu racheta cu același nume ce urma să fie construită de NASA în anii 50-60 ca succesoarea Saturn V), în care prima treaptă este alimentată de kerosen și oxigen lichid, în timp ce a doua treaptă (reutilizabilă) are hidrogen și oxigen lichid și care va putea urca 3 tone pe orbita joasă a Pământului (în varianta reutilizabilă sau 7 tone dacă nu este recuperată) sau 2.5 tone pe orbita geostaționară.

SpaceX a dezasamblat brațul mobil de acces al echipajului de pe rampa legendară LC-39A și a decis ca de acum înainte să efectueze majoritatea lansărilor Falcon 9 și toate lansările Falcon 9 cu Dragon (deci cu echipaj) de pe rampa SLC-40, aflată la centrul spațial Cape Canaveral (aflată la 4 km de LC-39A). Deși asta reduce din flexibilitatea lansărilor Dragon (în cazul în care rampa SLC-40 este afectată), SpaceX spune că aceste lucrări sunt necesare pentru că în curând LC-39A va fi folosită pentru lansări Starship și până atunci pentru lansări Falcon Heavy. Brațul mobil de access va fi păstrat în stare de funcționare și va fi reinstalat dacă va fi nevoie de el. LC-39A a fost principala rampă a NASA¹ de pe care au fost lansate majoritatea rachetelor Saturn V (1967-1973), dar și majoritatea navetelor spațiale (1981-2011).

Amazon a mai cumpărat 10 lansări de la compania SpaceX pentru a grăbi completarea megaconstelației proprii, Amazon Leo (fostă Kuiper). În 2022, Amazon anunța un contract uriaș, 83 de lansări ce urmează să fie realizate cu Ariane 6, New Glenn și Vulcan, plus lansările deja contractate cu Atlas V, iar anul trecut au avut loc și lansări Falcon 9 cu sateliți Amazon LEO. În prezent, 180 de sateliți Amazon Leo sunt pe orbită, din cei 3232 planificați de Amazon, și toți au fost lansați până acum de Atlas V sau Falcon 9. Megaconstelația este așteptată să fie completă și funcțională până în iulie 2029 (conform termenului la care s-a obligat compania când a primit licență de la FCC) și în prezent se pare că Amazon poate produce 30 de sateliți pe săptămână.

Jared Isaacman, administratorul NASA, a anunțat că începând cu misiunile Crew-12 și Artemis II echipajul va avea la dispoziție dispozitive smartphone comerciale, obișnuite, pentru a putea surprinde mai bine și mai rapid imagini și clipuri video din timpul misiunii, pe care să le poată distribui cât mai eficient familiei, dar și publicului larg. Până la lansarea Crew-12, NASA a pregătit și calificat pentru zbor câteva astfel de dispozitive.

Recent SpaceX a anunțat că fuzionează cu compania xAI (deținută tot de Elon Musk) pentru a pregăti terenul listării la bursă în acest an, dar și pentru a începe să pună în aplicare un plan de a trimite 1 milion de sateliți pe orbită, într-o încercare de a construi o infrastructură de centre de calcul orbitale, care să nu folosească resursele energetice de pe Pământ.