2026-071: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 03 aprilie, la ora 06:28 UTC, satelitul militar de telecomunicații Meridian-M No. 21L, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, pe orbită Molniya.

2026-F05: O rachetă Tianlong-3 a debutat în 03 aprilie, la ora 04:17 UTC, însă din păcate, din cauza unei probleme la prima treaptă, lansarea a eșuat și încărcătura utilă nu a ajuns pe orbită; Tianlong-3 este o rachetă dezvoltată de compania privată Space Pioneer și în 30 iunie 2024, în timpul unui test static, treapta primară a decolat involuntar, ceea ce a dus la întârzierea zborului inaugural.

2026-070: În data de 02 aprilie, ora 11:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.58), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-069: În data de 01 aprilie, la ora 22:35 UTC, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, racheta SLS Block 1 a lansat spre Lună capsula Orion “Integrity” în misiunea Artemis II; la bord s-au aflat Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot) și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen (aflat la primul său zbor spațial);

2026-068: În data de 30 aprilie, ora 21:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.44), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

Pentru al doilea an la rând, Casa Albă solicită o reducere masivă a bugetului NASA pentru anul următor. Conform unui document publicat recent, bugetul NASA pentru anul fiscal 2027 ar urma să fie cu 23% mai mic decât cel de anul acesta, iar Jared Isaacman, administratorul NASA, pare să fie de acord cu bugetul propus de Președinte. O solicitare similară a fost și anul trecut, însă Congresul SUA a restabilit finanțarea NASA la o valoare mai mare decât cerința inițială a Președintelui SUA.

2026-067: Tot în 30 martie, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 119 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, în misiunea rideshare Transporter-16; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1093, aflată la cel de-al 12-lea zbor, treaptă primară recuperată ulterior pe barja Of Course I Still Love You; unul dintre sateliții lansanți a fost și satelitul EMISAR (al 4-lea satelit românesc lansat pe orbită).

2026-066: Luni, 30 martie, a avut loc zborul inaugural al rachetei Lijian-2 (Kinetica-2), dezvoltată de CAS Space, o companie care are legături cu Chinese Academy of Sciences; lansarea a avut loc de pe noua rampă LC140 a centrului spațial Jiuquan; racheta este una de calibru mediu, cu combustibil lichid (spre deosebire de Lijian-1, care era cu combustibil solid), fiecare booster fiind propulsat de 3 motoare YF-102; înălțimea este de 52 de metri și diametrul unui booster este de 3.35 metri. Lijian-2 poate urca 8 tone pe orbită terestră heliosincronă (500 km altitudine) sau 12 tone pe orbita terestră joasă. În prima lansare a fost trimisă pe orbită o navă cargo Qingzhou, care în viitor va fi folosită pentru transport de cargo spre stația spațială chineză Tiangong; de această dată, Qingzhou transportă 27 de exeprimente cu o masă totală de 1.02 tone, care vor fi efectuate la diverse altitudini, între 200-600 km, însă în viitor va putea transporta 1.8 tone spre Tiangong, având un volum presurizat de 27 de metri cubi.

2026-065: În 28 martie, la ora 09:14 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia, din Noua Zeelandă, doi sateliți europeni, Celeste IOD 1 și 2 (Pathfinder A1 și A2, misiunea Daughter Of The Stars, sateliți care fac parte dintr-o viitoare constelație, denumită Celste LEO-PNT, pentru augmentarea semnalelor de localizare primite de la sateliții Galileo; sateliții sunt realizați de Thales Alenia Space și GMV și orbitează Pământul la 510 km altitudine.

2026-064: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 27 martie, la ora 04:11 UTC, satelitul Shiyan-33 pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-063: În data 26 martie, ora 23:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-062: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 25 martie, la ora 22:51 UTC, de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan, 2 sateliți comerciali, cu apertură radar sintetică, SuperView Neo-2 (05 și 06), pentru compania chineză China Siwei Survey, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale suprafeți Pământului; sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră joasă.

2026-061: În 23 martie, la ora 17:24 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b (dotată cu o treaptă secundară Fregat-M) a lansat, de pa rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pe orbită terestră joasă, 16 sateliți Rassvet, ai companiei Byuro-1440, primii dintr-o constelație rusească, care se dorește similară cu Starlink.

Compania niponă ispace anunță o serie de modificări ale viitoarelor misiuni selenare: în 27 martie, ispace anunța că dezvoltă un nou lander, ULTRA, care va fi realizat prin integrarea a două modele la care lucrau până acum separat de filialele din Japonia și din SUA ale companiei. Noul lander va avea și un propulsor nou, ca răspuns la problemele întâmpinate recent de ispace cu vehicul propulsor (și care au dus la întârzieri în dezvoltarea următorului lander). Astfel, prima misiune spre Lună dezvoltată de filiala americană a companiei ispace va avea loc în 2030 (pentru a permite echipei să înlocuiască landerul APEX 1.0 cu ULTRA); denumită inițial Mission 3, aceasta devine acum Mission 5; fosta misiune Mission 4 devine Mission 3 și va zbura în 2028, urmată de Mission 4 în 2029 (ambele dezvoltate de ispace Japonia); în 2027, ispace plănuiește să trimită un satelit pe orbita Lunii.

Nava cargo Progress MS-33, lansată în 22 martie, la ora 11:59 UTC, a andocat în 24 martie, la ora 13:40, la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale; andocarea s-a realizat manual, pentru că una din antenele sistemului automat de andocare Kurs nu s-a desfăcut după lansare. A fost prima lansare a unei rachete Soiuz-2.1 după reparațiile rampei 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării capsulei Soiuz MS-28 din 27 noiembrie 2025.

NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru (Stația Spațială Internațională(, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construi Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO. În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului Commercial Lunar Payload Services CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes.

De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027. Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028). PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman. Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare.

Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

NASA plănuiește să construiască o bază selenară în trei faze. În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje. În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Agenția Spațială Euroepană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună.

Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă.

2026-060: O rachet Jielong-3 a lansat, în 22 martie, la ora 15:49 UTC, 10 sateliți CentiSpace-1 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-059: În data de 22 martie, ora 14:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.62), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-058: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 22 martie, la ora 11:59 UTC, nava cargo Progress MS-33 spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur din Kazahstan; a fost prima lansare de pe rampa 31/6 după reparațiile efectuate în urma avariei lansării Soiuz MS-28 din 27 noiembrie anul trecut. Nava Progress a ajuns cu bine pe orbită, însă una din cele două antene folosite de sistemul automat de andocare Kurs nu a putut fi activată.