2026-093: În 25 aprilie, la ora 22:21 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, nava cargo Progress MS-34 spre Stația Spațială Internațională, cu care a andocat 3 zile mai târziu, în 28 aprilie.

2026-092: În 25 aprilie, la ora 12:15 UTC, o rachetă Changzheng-6 a lansat, de pe rampa 9A a centrului spațial Taiyuan, satelitul pakistanez PRSC-EO3, pe orbită terestră joasă.

2026-091: În 24 aprilie, la ora 06:35 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, 4 sateliți de telecomunicații Hulianwang Jishu Shiyan 9 (A-D) pe orbită terestră heliosincronă.

2026-090: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 23 aprilie, la ora 08:29 UTC, de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk, probabil 4 sateliți militari (OO MKA 7-10, sau Kosmos 2617-2620) pe orbită terestră heliocentrică.

2026-089: În data 23 aprilie, ora 03:23 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-088: O rachetă Electron a lansat, în 23 aprilie, la ora 03:09 UTC, 8 sateliți pentru JAXA, în cadrul misiunii Innovative Satellite Technology Demonstration-4 (Kakushin Rising); lansare a avut loc de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia și sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră heliosincronă.

2026-087: În 21 aprilie, la ora 06:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, pe orbită terestră medie, satelitul GPS III-10 Hedy Lamarr, ultimul din cea de-a treia generație de sateliți GPS; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1095, care după cel de-al 7-lea zbor, a fost recuperată din nou, pe barja Just Read the Instructions (JRI); a fost ultima recuperare a unei trepte primare Falcon pe barja JRI, pentru că SpaceX vrea să folosească această barjă în viitor pentru operațiuni ale rachetei Starship.

2026-086: În data 19 aprilie, ora 16:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.22), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-085: În 19 aprilie, la ora 11:25 UTC, o rachetă New Glenn lansa, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul BlueBird 7 al companiei AST SpaceMobile; pentru această lansare, Blue Origin a folosit treapta superioară Never Tell Me The Odds, care s-a aflat la cel de-al 2-lea zbor, după ce în 13 noimebrie a lansat spre Marte misiuena ESCAPADE pentru NASA; din păcate, pentru că a doua manevră a treptei secundare nu a fost una reușită (se pare că unul din cele două motoare BE-3U nu au funcționat corespunzător), satelitul BlueBird 7 a ajuns pe o orbită neconformă și ulterior a revenit distructiv prin atmosferă.

Jared Isaacman, administratorul NASA, afirmă că modulele Habitation and Logistics Outpost (HALO, construit de Thales Alenia și Northrop Grumman) și International Habitation Module (I-HAB, cosntruit de Thales Alenia pentru ESA și JAXA) deși au fost livrate către NASA, au prezentat urme de coroziune. Dacă programul Gateway nu ar fi fost anulat, cele două module nu ar fi putut fi lansate mai devreme de 2030, conform lui Isaacman.

NASA a anunțat recent datele pentru viitoarele zboruri cu echipaj spre Stația Spațială Internațională. Astfel, misiunea Crew-13 este programată pentru 12 septembrie 2026, Crew-14 pentru martie 2027, iar în octombrie 2027 ar trebui să vedem echipajul Crew-15 la bordul capsulei Starliner (misiunea Starliner-2), dacă până atunci capsula companiei Boeing va reuși un zbor autonom, cargo, fără echipaj, spre ISS, programat în acest an (Starliner-1). Prin acest anunț, NASA confirmă că păstrează cadența de 6 luni pentru un echipaj la bordul stației spațiale.

Turnul rampei de lansare Ensemble de Lancement Soyouz (ELS) din Guiana Franceză, folosit pentru lansările rachetei rusești Soiuz-ST (o variantă modificată a rachetei Soiuz-2, care să poată fi lansată din Guiana Franceză) a fost dărâmat în 23 aprilie. De pe ELS au avut loc 27 de lansări Soyuz-ST între 2011-2022, însă colaborarea dintre ESA și Rusia a fost suspendată în urma invaziei Ucrainei din 2022. Rampa de lansare va fi reconfigurată pentru a putea găzdui în viitorul apropiat racheta Maia a companiei Maiaspace (desprinsă din Arianespace).

China a anunțat că misiunea Tianwen-3 va fi lansată spre Marte în 2028 și capsula cu eșantioanele de sol marțian va ajunge pe Pământ în 2031. Asta înseamnă că Tianwen-3 are șanse mari să fie prima misiune care să aducă pe Pământ eșantioane de sol marțian, pentru că NASA a anulat misiunea Mars Sample Return (care urma să aducă pe Pământ eșantioanele colectate de Perseverance). Tianwen-3 va transporta spre Marte și 20 de kilograme de echipamente care fac parte dintr-un program de colaborare internațională: COSPAR-PEX (Franța), Universitatea de Știință și Tehnologie din Macau, Universitatea din Hong Kong și Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia.

În 23 aprilie, Iordania a devenit al 63-lea stat care aderă la Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul NASA din Washington, DC, la care a luat parte administratorul NASA, Jared Isaacman și ambasadorul Iordaniei în SUA, Dina Kawar.

În sistemul nostru solar, din zece mii de molecule de apă, una are un atom de hidrogen mai special, care are în nucleu și un neutron (deuteriu). În cometa interstelară 3I/ATLAS, o echipă de cercetători de la Universitatea din Michigan a observat, folosind observatorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) că există de 30 de ori mai multă apă deuterată și de 40 de ori mai multă decât în oceanele de pe Pământ. Asta înseamnă că 3I/ATLAS s-ar fi format în condiții de temperaturi mai scăzute decât cele prezente în sistemul nostru solar. Articolul A Direct View of the Chemical Properties of Water from Another Planetary System: Water D/H in 3I/ATLAS a fost publicat în revista Nature Astronomy, în 24 aprilie.

Administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat că telescopul spațial Nancy Grace Roman va fi lansat de o rachetă Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, în luna septembrie 2026, cu 8 luni înainte de termenul stabilit inițial; de asemenea, dezvoltarea telescopului a fost realizată sub bugetul stabilit.

Doi candidați pakistanezi, Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, au fost selectați pentru a continua antrenamentele în China, unul dintre ei urmând să zboare în octombrie 2026 spre stația spațială chineză Tiangong, la bordul capsulei Shenzhou-24; va fi primul astronaut din afara Chinei care va vizita stația spațială Tiangong.

După “petele de leopard” identificate acum 2 ani de Perseverance pe roca Cheyava Falls (craterul Jezero), acum e rândul lui Curiosity: roverul (aflat în craterul Gale), a găsit, într-o probă analizată în octombrie 2020, din roca denumită Mary Anning 3, un număr de 21 de molecule ce conțin carbon, din care 7 identificate pentru prima dată pe Marte. Descoperirea acestor molecule nu neapărat înseamnă că viața a existat cândva pe Marte, dar faptul că moleculele au supraviețuit timp de miliarde de ani, sub radiația solară constantă, este un lucru remarcabil. Una dintre molecule este azotul heterociclic, despre care se presupune că ar fi precursorul moleculelor mult mai complexe, ARN și ADN, esențiale pentru viața așa cum o știm noi. Curiosity se află pe Marte din 6 august 2012 și până acum a parcurs peste 36 km.

Anul viitor, Artemis III ar trebui să testeze pe orbita joasă e Pământului nu doar andocarea dintre Orion și cele două landere lunare, dar și costumule de astronauți pentru activități extravehiculare selenare. Însă un audit al Biroul Inspectorului General al NASA (o instituție federală independentă care auditează activitățile NASA) crede că noile costume pentru activități extravehiculare ar putea fi testate abia în 2031. Nu purtate pe suprafața Lunii, doar testate (probabil pe orbită).

[…] the original schedules for both xEVAS spacesuits were overly optimistic, a long-standing issue across the Agency that we have reviously reported on.17 Specifically, we determined the initial development schedules for both spacesuits—spanning 3.4 years for lunar suits and 3.8 years for microgravity suits—were less than half of the 8.7 year-historical average of time it takes from contract award to test flight for recent space flight programs. If Axiom experiences design and testing delays in line with this historical average, the lunar and microgravity spacesuit demonstrations would not occur until 2031.

Nava cargo Progress MS-32 s-a decuplat de modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale în 20 aprilie 2026, la ora 22:08 UTC și câteva ore mai târziu, la 02:05 UTC în ziua următoare, 21 aprilie, a reintrat distructiv prin atmosferă, deasupra Oceanului Pacific.

Conform RISE - Romanian InSpace Engineering, astronomii Vlad Turcu (Institutul Astronomic al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca) și Alin Nedelcu (Institutul Astronomic al Academiei Române) au confirmat că satelitul românesc EMISAR este obiectul cu NORAD ID 68427 (2026-067M), asociat cu lansarea Transporter-16 din 30 martie. Dacă este așa, atunci satelitul se află pe orbită 513 x 509 km, înclinație orbitală 97.45 grade.

În 20 aprilie, Letonia a devenit al 62-lea stat care aderă la Acordurile Artemis. Semnarea Acordurilor Artemis s-a făcut de Dace Melbārde, Ministrul Educației și al Științei din Letonia, în prezența lui Jared Isaacman, administratorul NASA, la sediul NASA din Washington, DC.

Pentru a conserva energie la bordul sondei Voyager-1, NASA a decis ca în 17 aprilie să oprească încă un echipament științific: de această dată a venit rândul echipamentului denumit Low-energy Charged Particles (LECP) să fie oprit, pentru ca Voyager-1 să poată comunica cu Pământul în continuare. LECP măsura debitul de particule încărcate electric (ioni, electroni, raze cosmice) de energie joasă, care proveneau din sistemul nostru solar sau de dincolo de el. Decizia de a opri alimentarea LECP a venit după ce în 27 februarie, energia disponibilă la bordul Voayger-1 a scăzut semnificativ și pentru a evita o scădere și mai mare a energiei disponibile, NASA a luat această decizie. Același echipament a fost oprit în martie 2025 și la bordul sondei gemene Voyager-2.

2026-084: În 17 aprilie, la ora 04:10 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Daqi-2, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-083: Fără ca lansarea să fie anunțată în prealabil, Rusia a lansat în 16 aprilie, probabil în jurul orei 23:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b de pe rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pentru a urca pe orbită polară un satelit militar; este pentru prima dată când o treaptă secundară Volga a fost folosită împreună cu o rachetă Soiuz-2.

Capsula Cygnus NG-24 “Steven R. Nagel”, lansată în 11 aprilie de o rachetă Falcon 9, a fost capturată de brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale în 13 aprilie, la ora 17:20 UTC și atașată modulului american Unity câteva ore mai târziu, la 20:00 UTC. Capsula transport aproximativ 5 tone de provizii și echipamente necesare echipajului Stației Spațiale Internaționale.

Taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au efectuat în 16 aprilie, de la ora 17:36 UTC, a treia activitate extravehiculară a echipajului Shenzhou-21, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong; activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore. De asemenea, din cauza revenirii de urgență pe Pământ a capsulei Shenzhou-21, echipajul Shenzhou-21 va rămâne pe orbită cu o lună mai mult decât planificarea inițială, urmând să revină acasă la bordul Shenzhou-22, care a fost lansată fără echipaj și care este acum andocată la modulul central Tianhe al Tiangong.

NASA a decis că o rachetă Falcon Heavy la lansa, la finalul anului 2028, roverul european Rosalind Franklin spre Marte, parte a misiunii europene ExoMars II. NASA va avea și un echipament științific la bordul roverului european, un spectrometru care va căuta substanțe organice în zona în care va amartiza roverul, Oxia Planum. Conform unui memorandum semnat în 2024, NASA va furniza propulsoarele necesare pentru frânarea platformei care va pune roverul pe suprafața marțiană și un sistem cu radioizotopi pentru asigurarea încălzirii sistemelor interne ale roverului.

2026-081: În data de 14 aprilie, ora 09:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.24), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-082: În data 15 aprilie, ora 04:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.27), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-080: În 14 aprilie, la ora 04:03 UTC, o rachetă chineză Lijian-1 (Kinetica-1) a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți Jilin-1 GF07 spre orbită heliosincronă, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale Pământului.

2026-079: În 11 aprilie, la ora 11:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, nava cargo Cygnus NG-24, cu aproximativ 5 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. A fost a 4-a și ultima capsulă Cygnus contractată de Northrop Grumman pentru a fi lansată de o rachetă Falcon 9, iar următoarea misiune Cygnus ar trebui să fie lansată de noua rachetă Antares 330, construită de compania Firefly.

Blue Origin se pregătește să folosească o a doua rampă pentru a lansa rachete New Glenn, de această dată una de pe coasta de vest a Statelor Unite: rampa SLC-14 a centrului spațial Vandenberg. De aici, New Glenn ar putea lansa sateliți care să ajung pe orbite polare și heliosincrone, însă lansările vor trebui să aștepte până când Blue Origin va amenaja corespunzător rampa.

NASA dorește să înlocuiască treptat sateliții din rețeaua Tracking and Data Relay Satellite System (TDRSS), folosiți în prezent pentru misiuni spațiale (inclusiv de misiunea Artemis II) cu sateliți dintr-o constelație nouă (NEXUS), care să fie compatibili cu TDRSS, pentru a nu perturba misiunile aflate în desfășurare sau în diverse etape de dezvoltare.

Compania americană Vast a prezentat recent planurile sale pentru un viitor adaptor pentru andocare, de mari dimensiuni, pentru viitoarele stații spațiale. Vast va publica un nou standard, dar va și construi astfel de adaptoare, pe care plănuiește să le vândă ulterior celor interesați. Large Docking Adapter va fi compatibil cu actualul International Docking System Standard, are un diametru de 3.65 metri (exterior) și 2.9 metri (interior) și va permite conexiuni directe între două module, putând face parte din structuri complexe de până la 20 de module interconectate.

Agenția spațială indiană anunță efectuarea cu succes al celui de-al doilea test atmosferic al capsulei Gaganyaan, în care au fost evaluate parașutele capsulei și alte sisteme de recuperare, după ce un model de 5.7 tone al capsulei Gaganyaan a fost eliberat de la 3 km altitudine de un elicopter de transport Chinook.

Al treilea booster (a treia treaptă primară) New Glenn este gata pentru lansare, conform unui anunț al lui Dave Limp. Denumită No, It’s Necessary, această treaptă primară urmează să debuteze în acest an, lansând un set de sateliți LeoSat (pentru megaconstelația Leo a companiei Amazon, megaconstelație denumită în trecut Kuiper), însă după al doilea zbor al celei de-a doua trepte primare, Never Tell Me The Odds, programat pentru finalul acestei luni.

Blue Origin are planuri serioase pentru explorarea Lunii și nu se limitează doar la racheta New Glenn, landerul Blue Moon, recent au anunțat dezvoltarea unei tehnologii, denumită Air Pioneer, care extrage oxigen din regolitul lunar. Asta înseamnă o reducere semnificativă a masei de oxigen care va fi lansată în viitoarele misiuni selenare, pentru că oxigenul produs din regolit poate să fie folosit de echipaj, dar și de motoarele care vor decola de pe Lună.

După eșecul Luna-25 din 2023, Roscosmos amână câteva dintre viitoarele misiuni Luna. Nu este foarte clar dacă Luna-26 (sondă orbitală) rămâne programată pentru 2028 și nici nu avem o dată certă pentru Luna-27 (lander, 2029-2030), însă lansarea Luna-28, misiunea care ar urma să aducă pe Pământ eșantioane de la Polul Sud lunar, nu va avea loc un mai devreme de 2032, Luna-29 va fi lansată în 2034, iar Luna-30 este programată pentru 2036.

Programul Chang’e, care cuprinde mai multe sonde, landere și rovere pentru explorarea robotică a Lunii, care până acum se afla sub umbrela China National Space Administration (CNSA) a fuzionat cu programul de explorare a Lunii cu echipaj uman, care este gestionat de China Manned Space Agency (CMSA), organizație care de acum va coordona atât programul Chang’e, cât și viitoarele misiuni selenare cu echipaj.

Compania Vast Aerospace, care anul viitor plănuiește să lanseze pe orbită stația spațială Haven-1, a prezentat costumele pe care viitorii astronauți la vor folosi la bordul viitoareai stații spațiale. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare, ci doar pentru activități într-un mediu presurizat, care să le asigure un grad ridicat de confort în timpul misiunii.

Voyager Technologies devine a 3-a companie americană care pregătește zboruri comerciale spre Stația Spațială Internațională, după Axiom Space și Vast Space. Primul zbor, VOYG-1, este programat pentru 2028. Cele trei companii sunt implicate și în construirea unor viitoare stații spațiale private.

Nava cargo Progress MS-32, andocată la modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale, și-a activat propulsorul principal pentru 303 secunde, în 16 aprilie la ora 02:34 UTC, pentru a crește altitudinea stației spațiale până la 420 km, pregătind astfel plecarea Soiuz MS-28 (programată pentru sfârșitul lunii iulie) și sosirea Soiuz MS-29 (mijlocul lunii iulie).

2026-078: În 11 aprilie, la ora 11:32 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă, un satelit test pentru megaconstelația guvernamentală SatNet; satelitul a ajuns pe orbită terestră joasă, polară.

2026-077: În data 11 aprilie, ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-076: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 08 aprilie, la ora 19:39 UTC, un nou set de 5 sateliți Guowang (misiunea WHDW-21) pe orbita terestră joasă, pentru megaconstelația SatNet LEO, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-075: În 07 aprilie, la ora 13:32 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă Changzheng 8 a lansat, pe orbită polară, 18 sateliți Qianfan pentru megaconstelația comercială Spacesail Polar Group 07 (G60).

2026-074: Joi, 07 aprilie, o rachetă Minotaur IV a lansat, de pe rampa SLC-8 a centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră joasă, mai mulți sateliți pentru Departamentul Apărării din Statele Unite (misiunea STP-S29A).

2026-073: În data 07 aprilie, ora 02:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.35), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al noii treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-072: În 04 aprilie, la ora 05:45 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți LeoSat pentru megaconstelația Amazon Leo; masa lansată a fost de 16.5 tone, cea mai mare lansată de o rachetă Atlas V.

2026-071: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 03 aprilie, la ora 06:28 UTC, satelitul militar de telecomunicații Meridian-M No. 21L, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, pe orbită Molniya.

2026-F05: O rachetă Tianlong-3 a debutat în 03 aprilie, la ora 04:17 UTC, însă din păcate, din cauza unei probleme la prima treaptă, lansarea a eșuat și încărcătura utilă nu a ajuns pe orbită; Tianlong-3 este o rachetă dezvoltată de compania privată Space Pioneer și în 30 iunie 2024, în timpul unui test static, treapta primară a decolat involuntar, ceea ce a dus la întârzierea zborului inaugural.

2026-070: În data de 02 aprilie, ora 11:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.58), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-069: În data de 01 aprilie, la ora 22:35 UTC, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, racheta SLS Block 1 a lansat spre Lună capsula Orion “Integrity” în misiunea Artemis II; la bord s-au aflat Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot) și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen (aflat la primul său zbor spațial);

2026-068: În data de 30 aprilie, ora 21:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.44), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

Pentru al doilea an la rând, Casa Albă solicită o reducere masivă a bugetului NASA pentru anul următor. Conform unui document publicat recent, bugetul NASA pentru anul fiscal 2027 ar urma să fie cu 23% mai mic decât cel de anul acesta, iar Jared Isaacman, administratorul NASA, pare să fie de acord cu bugetul propus de Președinte. O solicitare similară a fost și anul trecut, însă Congresul SUA a restabilit finanțarea NASA la o valoare mai mare decât cerința inițială a Președintelui SUA.