Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

NASA plănuiește să construiască o bază selenară în trei faze. În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje. În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Agenția Spațială Euroepană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună.

Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă.

2026-060: O rachet Jielong-3 a lansat, în 22 martie, la ora 15:49 UTC, 10 sateliți CentiSpace-1 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-059: În data de 22 martie, ora 14:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.62), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-058: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 22 martie, la ora 11:59 UTC, nava cargo Progress MS-33 spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur din Kazahstan; a fost prima lansare de pe rampa 31/6 după reparațiile efectuate în urma avariei lansării Soiuz MS-28 din 27 noiembrie anul trecut. Nava Progress a ajuns cu bine pe orbită, însă una din cele două antene folosite de sistemul automat de andocare Kurs nu a putut fi activată.

2026-057: În data 20 martie, ora 21:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-056: O rachetă Electron a lansat, în 20 martie, la ora 18:10 UTC, un nou satelit StriX, în misiunea Eight Days a Week (StriX-6), satelit amplasat pe orbita terestră joasă pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-055: În data de 19 martie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.33), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-054: În data de 17 martie, ora 13:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.46), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-053: În data de 17 martie, ora 05:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casinici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua.

Racheta SLS ajunge, pentru a doua oară, pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, vineri, 20 martie, la ora 15:21 UTC, după un drum de 11 ore din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB), unde a fost remediată problema descoperită la treapta superioară, după al doilea test static (efectuat în 19 februarie).

Următorul satelit românesc se numește EMISAR și se află deja în California, unde așteaptă să fie lansat în misiunea rideshare Transporter-16, la bordul unei rachete Falcon 9, misiune a cărei lansare este programată pentru luna aprilie. EMISAR este un cubesat 1U, dezvoltat de un consorțiu condus de Institutul de Studii Spațiale, împreună cu Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL și Universitatea Maritimă Constanța. Satelitul va fi folosit pentru a transmite semnale între două stații terestre.

În 18 martie, la exact 61 de ani de la prima activitate extravehiculară (realizată de Alexei Leonov în misiunea Voskhod-2), astronauții americani Jessica Meir și Christopher Williams au efectuat o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru a pregăti instalarea, în viitorul apropiat, a unui nou set de panouri solare moderne (ISS Roll Out Solar Array, ROSA).

Un asteroid cu o masă estimată de 6 tone și un diametru de aproximativ 2 metri a fost observat în timp ce a plonjat prin atmosfera Pământului cu o viteză de 18 km/s, dezintegrându-se deasupra Valley City, din statul american Ohio; energia disipată a fost echivalentă cu 250 de tone de TNT și a fost resimțită în Medina, Ohio. Este posibil ca unele fragmente să fi ajuns la sol, dar până în prezent nu a fost confirmată recuperarea acestora.

Nava cargo Progress MS-31 (lansată în 03 iulie 2025) s-a decuplat de modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale (ISS), luni, 16 martie, la ora 13:24 UTC. Deorbitarea, deasupra Pacificului, a avut loc la ora 17:21 UTC.

Luni, 16 martie, taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au desfășurat o activitate extravehiculară, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong, activitate care a durat aproxiamativ 7 ore (între 0430 UTC și 1135 UTC). Pentru Zhang Lu a fost a 6-a activitate extravehiculară orbitală. Obiectul acestei activități extravehiculare a fost instalarea de noi panouri care să protejeze stația spațială de micrometeoroizi.

Biroul Inspectorului General al NASA (Office of Inspector General, OIG) un departament independent în cadrul NASA care auditează activitatea agenției spațiale americane estimează, într-un raport publicat recent, că șansele ca misiunea Artemis II să eșueze în timpul zborului sunt 1:30 și șansele ca misiunea să devină un eșec în timpul activităților extravehiculare pe suprafața Lunii sunt 1:40. Pentru a pune lucrurile în context, șansele unui eșec al unei misiuni cu echipaj al capsulei Dragon spre ISS este în prezent estimat la 1:200; în misiunile Apollo șansele unui eșesc a fost 1:10, iar în timpul misiunilor navetelor spațiale se credea că e 1:100, dar de fapt, evaluat ulterior, a fost 1:10.

2026-052: O rachetă Kuaizhou-11 a lansat, în 16 martie la ora 04:12 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți într-o misiune de tip rideshare, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2026-051: În 15 martie, la ora 13:22 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-02, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-050: În data de 14 martie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.48), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-049: În data 13 martie, ora 14:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.31), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Nava cargo Progress MS-32 a efectuat vineri, 13 martie, o manevră de corecție a orbitei Stației Spațiale Internaționale, pornind propulsorul principal pentru 634.7 secunde, la ora 16:58 UTC, oferind ISS un impuls de 0.62 m/s și ridicând altitudinea medie a stației cu 1.1 km.