Capsula Cygnus NG-24 “Steven R. Nagel”, lansată în 11 aprilie de o rachetă Falcon 9, a fost capturată de brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale în 13 aprilie, la ora 17:20 UTC și atașată modulului american Unity câteva ore mai târziu, la 20:00 UTC. Capsula transport aproximativ 5 tone de provizii și echipamente necesare echipajului Stației Spațiale Internaționale.

Taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au efectuat în 16 aprilie, de la ora 17:36 UTC, a treia activitate extravehiculară a echipajului Shenzhou-21, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong; activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore. De asemenea, din cauza revenirii de urgență pe Pământ a capsulei Shenzhou-21, echipajul Shenzhou-21 va rămâne pe orbită cu o lună mai mult decât planificarea inițială, urmând să revină acasă la bordul Shenzhou-22, care a fost lansată fără echipaj și care este acum andocată la modulul central Tianhe al Tiangong.

NASA a decis că o rachetă Falcon Heavy la lansa, la finalul anului 2028, roverul european Rosalind Franklin spre Marte, parte a misiunii europene ExoMars II. NASA va avea și un echipament științific la bordul roverului european, un spectrometru care va căuta substanțe organice în zona în care va amartiza roverul, Oxia Planum. Conform unui memorandum semnat în 2024, NASA va furniza propulsoarele necesare pentru frânarea platformei care va pune roverul pe suprafața marțiană și un sistem cu radioizotopi pentru asigurarea încălzirii sistemelor interne ale roverului.

2026-081: În data de 14 aprilie, ora 09:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.24), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-082: În data 15 aprilie, ora 04:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.27), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-080: În 14 aprilie, la ora 04:03 UTC, o rachetă chineză Lijian-1 (Kinetica-1) a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți Jilin-1 GF07 spre orbită heliosincronă, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale Pământului.

2026-079: În 11 aprilie, la ora 11:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, nava cargo Cygnus NG-24, cu aproximativ 5 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. A fost a 4-a și ultima capsulă Cygnus contractată de Northrop Grumman pentru a fi lansată de o rachetă Falcon 9, iar următoarea misiune Cygnus ar trebui să fie lansată de noua rachetă Antares 330, construită de compania Firefly.

Blue Origin se pregătește să folosească o a doua rampă pentru a lansa rachete New Glenn, de această dată una de pe coasta de vest a Statelor Unite: rampa SLC-14 a centrului spațial Vandenberg. De aici, New Glenn ar putea lansa sateliți care să ajung pe orbite polare și heliosincrone, însă lansările vor trebui să aștepte până când Blue Origin va amenaja corespunzător rampa.

NASA dorește să înlocuiască treptat sateliții din rețeaua Tracking and Data Relay Satellite System (TDRSS), folosiți în prezent pentru misiuni spațiale (inclusiv de misiunea Artemis II) cu sateliți dintr-o constelație nouă (NEXUS), care să fie compatibili cu TDRSS, pentru a nu perturba misiunile aflate în desfășurare sau în diverse etape de dezvoltare.

Compania americană Vast a prezentat recent planurile sale pentru un viitor adaptor pentru andocare, de mari dimensiuni, pentru viitoarele stații spațiale. Vast va publica un nou standard, dar va și construi astfel de adaptoare, pe care plănuiește să le vândă ulterior celor interesați. Large Docking Adapter va fi compatibil cu actualul International Docking System Standard, are un diametru de 3.65 metri (exterior) și 2.9 metri (interior) și va permite conexiuni directe între două module, putând face parte din structuri complexe de până la 20 de module interconectate.

Agenția spațială indiană anunță efectuarea cu succes al celui de-al doilea test atmosferic al capsulei Gaganyaan, în care au fost evaluate parașutele capsulei și alte sisteme de recuperare, după ce un model de 5.7 tone al capsulei Gaganyaan a fost eliberat de la 3 km altitudine de un elicopter de transport Chinook.

Al treilea booster (a treia treaptă primară) New Glenn este gata pentru lansare, conform unui anunț al lui Dave Limp. Denumită No, It’s Necessary, această treaptă primară urmează să debuteze în acest an, lansând un set de sateliți LeoSat (pentru megaconstelația Leo a companiei Amazon, megaconstelație denumită în trecut Kuiper), însă după al doilea zbor al celei de-a doua trepte primare, Never Tell Me The Odds, programat pentru finalul acestei luni.

Blue Origin are planuri serioase pentru explorarea Lunii și nu se limitează doar la racheta New Glenn, landerul Blue Moon, recent au anunțat dezvoltarea unei tehnologii, denumită Air Pioneer, care extrage oxigen din regolitul lunar. Asta înseamnă o reducere semnificativă a masei de oxigen care va fi lansată în viitoarele misiuni selenare, pentru că oxigenul produs din regolit poate să fie folosit de echipaj, dar și de motoarele care vor decola de pe Lună.

După eșecul Luna-25 din 2023, Roscosmos amână câteva dintre viitoarele misiuni Luna. Nu este foarte clar dacă Luna-26 (sondă orbitală) rămâne programată pentru 2028 și nici nu avem o dată certă pentru Luna-27 (lander, 2029-2030), însă lansarea Luna-28, misiunea care ar urma să aducă pe Pământ eșantioane de la Polul Sud lunar, nu va avea loc un mai devreme de 2032, Luna-29 va fi lansată în 2034, iar Luna-30 este programată pentru 2036.

Programul Chang’e, care cuprinde mai multe sonde, landere și rovere pentru explorarea robotică a Lunii, care până acum se afla sub umbrela China National Space Administration (CNSA) a fuzionat cu programul de explorare a Lunii cu echipaj uman, care este gestionat de China Manned Space Agency (CMSA), organizație care de acum va coordona atât programul Chang’e, cât și viitoarele misiuni selenare cu echipaj.

Compania Vast Aerospace, care anul viitor plănuiește să lanseze pe orbită stația spațială Haven-1, a prezentat costumele pe care viitorii astronauți la vor folosi la bordul viitoareai stații spațiale. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare, ci doar pentru activități într-un mediu presurizat, care să le asigure un grad ridicat de confort în timpul misiunii.

Voyager Technologies devine a 3-a companie americană care pregătește zboruri comerciale spre Stația Spațială Internațională, după Axiom Space și Vast Space. Primul zbor, VOYG-1, este programat pentru 2028. Cele trei companii sunt implicate și în construirea unor viitoare stații spațiale private.

Nava cargo Progress MS-32, andocată la modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale, și-a activat propulsorul principal pentru 303 secunde, în 16 aprilie la ora 02:34 UTC, pentru a crește altitudinea stației spațiale până la 420 km, pregătind astfel plecarea Soiuz MS-28 (programată pentru sfârșitul lunii iulie) și sosirea Soiuz MS-29 (mijlocul lunii iulie).

2026-078: În 11 aprilie, la ora 11:32 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă, un satelit test pentru megaconstelația guvernamentală SatNet; satelitul a ajuns pe orbită terestră joasă, polară.

2026-077: În data 11 aprilie, ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-076: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 08 aprilie, la ora 19:39 UTC, un nou set de 5 sateliți Guowang (misiunea WHDW-21) pe orbita terestră joasă, pentru megaconstelația SatNet LEO, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-075: În 07 aprilie, la ora 13:32 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă Changzheng 8 a lansat, pe orbită polară, 18 sateliți Qianfan pentru megaconstelația comercială Spacesail Polar Group 07 (G60).

2026-074: Joi, 07 aprilie, o rachetă Minotaur IV a lansat, de pe rampa SLC-8 a centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră joasă, mai mulți sateliți pentru Departamentul Apărării din Statele Unite (misiunea STP-S29A).

2026-073: În data 07 aprilie, ora 02:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.35), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al noii treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-072: În 04 aprilie, la ora 05:45 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți LeoSat pentru megaconstelația Amazon Leo; masa lansată a fost de 16.5 tone, cea mai mare lansată de o rachetă Atlas V.