2026-057: În data 20 martie, ora 21:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-056: O rachetă Electron a lansat, în 20 martie, la ora 18:10 UTC, un nou satelit StriX, în misiunea Eight Days a Week (StriX-6), satelit amplasat pe orbita terestră joasă pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-055: În data de 19 martie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.33), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-054: În data de 17 martie, ora 13:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.46), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-053: În data de 17 martie, ora 05:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casinici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua.

Racheta SLS ajunge, pentru a doua oară, pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, vineri, 20 martie, la ora 15:21 UTC, după un drum de 11 ore din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB), unde a fost remediată problema descoperită la treapta superioară, după al doilea test static (efectuat în 19 februarie).

Următorul satelit românesc se numește EMISAR și se află deja în California, unde așteaptă să fie lansat în misiunea rideshare Transporter-16, la bordul unei rachete Falcon 9, misiune a cărei lansare este programată pentru luna aprilie. EMISAR este un cubesat 1U, dezvoltat de un consorțiu condus de Institutul de Studii Spațiale, împreună cu Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL și Universitatea Maritimă Constanța. Satelitul va fi folosit pentru a transmite semnale între două stații terestre.

În 18 martie, la exact 61 de ani de la prima activitate extravehiculară (realizată de Alexei Leonov în misiunea Voskhod-2), astronauții americani Jessica Meir și Christopher Williams au efectuat o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru a pregăti instalarea, în viitorul apropiat, a unui nou set de panouri solare moderne (ISS Roll Out Solar Array, ROSA).

Un asteroid cu o masă estimată de 6 tone și un diametru de aproximativ 2 metri a fost observat în timp ce a plonjat prin atmosfera Pământului cu o viteză de 18 km/s, dezintegrându-se deasupra Valley City, din statul american Ohio; energia disipată a fost echivalentă cu 250 de tone de TNT și a fost resimțită în Medina, Ohio. Este posibil ca unele fragmente să fi ajuns la sol, dar până în prezent nu a fost confirmată recuperarea acestora.

Nava cargo Progress MS-31 (lansată în 03 iulie 2025) s-a decuplat de modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale (ISS), luni, 16 martie, la ora 13:24 UTC. Deorbitarea, deasupra Pacificului, a avut loc la ora 17:21 UTC.

Luni, 16 martie, taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au desfășurat o activitate extravehiculară, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong, activitate care a durat aproxiamativ 7 ore (între 0430 UTC și 1135 UTC). Pentru Zhang Lu a fost a 6-a activitate extravehiculară orbitală. Obiectul acestei activități extravehiculare a fost instalarea de noi panouri care să protejeze stația spațială de micrometeoroizi.

Biroul Inspectorului General al NASA (Office of Inspector General, OIG) un departament independent în cadrul NASA care auditează activitatea agenției spațiale americane estimează, într-un raport publicat recent, că șansele ca misiunea Artemis II să eșueze în timpul zborului sunt 1:30 și șansele ca misiunea să devină un eșec în timpul activităților extravehiculare pe suprafața Lunii sunt 1:40. Pentru a pune lucrurile în context, șansele unui eșec al unei misiuni cu echipaj al capsulei Dragon spre ISS este în prezent estimat la 1:200; în misiunile Apollo șansele unui eșesc a fost 1:10, iar în timpul misiunilor navetelor spațiale se credea că e 1:100, dar de fapt, evaluat ulterior, a fost 1:10.

2026-052: O rachetă Kuaizhou-11 a lansat, în 16 martie la ora 04:12 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți într-o misiune de tip rideshare, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2026-051: În 15 martie, la ora 13:22 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-02, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-050: În data de 14 martie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.48), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-049: În data 13 martie, ora 14:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.31), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Nava cargo Progress MS-32 a efectuat vineri, 13 martie, o manevră de corecție a orbitei Stației Spațiale Internaționale, pornind propulsorul principal pentru 634.7 secunde, la ora 16:58 UTC, oferind ISS un impuls de 0.62 m/s și ridicând altitudinea medie a stației cu 1.1 km.

Capsula cargo Cygnus NG-23 s-a desprins de Stația Spațială Internațională în 12 martie, la ora 04:00 UTC, cu ajutorul brațului robotic Canadarm2, care a eliberat-o ulterior pe orbita Pământului, la ora 11:06 UTC. Cygnus NG-23 se află cuplată cu modulul Unity al stației spațiale din 18 septembrie 2025, după ce capsula a fost lansată în 14 septembrie 2025, cu ajutorul unei rachetei Falcon 9 (ea a fost desprinsă de modulul Unity între 24 noiembrie și 01 decembrie 2025 pentru a crea un culoar pentru andocarea capsulei Soiuz MS-28). Cygnus NG-23 a reintrat distructiv prin atmosfera Pământului sâmbătă, 14 martie, deasupra Oceanului Pacific.

Misiunea chineză Tianwen-3 va fi lansată la finalul anului 2028: două rachete Changzheng-5B va lansa două vehicule spre Marte (o sondă orbitală—care va conține și capsula care va fi trimisă spre Pământ la finalul misiunii și un lander—împreună cu vehiculul care va decola de pe Marte pentru a se întâlni pe orbită cu sonda orbitală) pentru ceea ce pare să fie prima misiune de aducere pe Pământ a unor eșantioane de sol marțian: 500 de grame de sol marțian vor ajunge pe Pământ în 2031, dacă totul decurge conform planului.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de sat-total-launched sateliți, din care astăzi sunt operaționali sat-total-operational; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de sat-total-tracked obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

2026-048: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 12 martie la ora 22:33 UTC, pe orbită terestră medie, o pereche de sateliți Shiyan 30 (03 și 04), de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

2026-047: În 12 martie, la ora 19:48 UTC, o rachetă Changzheng 8A a plasat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți din megaconstelația chineză SatNet LEO (WHWD-20) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

Sonda americană Van Allen A (NORAD ID 38752), aflată pe orbită în jurul Pământului, a reintrat necontrolat prin atmosferă în 11 martie, la ora 10:37 UTC, în Oceanul Pacific, la sud de Mexic (105°W, 2°S). Lansată în 30 august 2012, sonda a fost activă până în 2019, studiind, după cum probabil ați intuit deja, centurile de radiații Van Allen. NASA se aștepta ca reintrarea prin atmosferă să aibă loc abia în 2034, însă activitatea solară intensă a făcut ca sonda să reintre mai repede. Van Allen B (NORAD ID 38753), sonda geamănă, nu va reintra mai repede de 2034, conform estimărilor NASA. Cele două sonde au fost plasate pe orbită cu excentricitate ridicată, iar în prezent Van Allen B se află pe o orbită 254 x 23792 km, înclinație orbitală 10.1 grade.

2026-046: În 12 martie, la ora 00:50 UTC, o rachetă Firefly Alpha a fost lansată de pe rampa SLC-2W de la centrul spațial Vandenberg din California, în misiunea Stairway To Seven (fiind al 7-lea zbor pentru racheta companiei Firefly Aerospace); un satelit al companiei Lockheed Martin a fost plasat pe orbită joasă retrogradă.