Doi candidați din Pakistan au fost selectați pentru un program intensiv de antrenament în China pentru ca unul dintre ei să fie lansat la bordul stației spațiale chineze Tiangong în misiunea Shenzhou-24, programată pentru finalul acestui an (final de octombrie sau început de noiembrie); va fi prima vizită a unui astronaut dintr-o altă țară decât China care ajunge la bordul Tiangong¹. Vizita astronautului pakistanez va fi una scurtă de aproximativ 2 săptămâni, iar asta înseamnă că un taikonaut care va fi lansat în spațiu în această primăvară (probabil aprilie) în misiunea Shenzhou-23 va rămâne la bordul stației spațiale Tiangong pentru aproximativ 1 an de zile, în ceea ce va fi primul zbor de lungă durată (mai lung de 6 luni) din cadrul programului spațial chinezesc.

În 2023, compania Rolls Royce primea 9 milioane de lire sterline de la guvernul britanic pentru a dezvolta un reactor nuclear cu o putere nominală de 100kW, care urma să ajungă pe Lună într-o viitoare misiune americană până în 2030. Rolls Royce a suspendat însă programul de dezvoltare a reactorului nuclear pentru că anul trecut a expirat contractul cu guvernul britanic, contract care nu a mai fost reînnoit. Între timp, NASA a anunțat că plănuiește să dezvolte un reactoru nuclear pentru Lună în partneriat cu Departamentul de Energie din SUA, nu prin colaborări externe.

Starship V4 Tanker version will deliver >200 tons of propellant per flight, so more like 5 or 6 tanker flights to refill the lunar transit Starship in orbit.

Între 30 ianuarie și 05 februarie, Soarele a avut o activitate destul de intensă (vedetă a fost regiunea AR4366): 72 de erupții de clasă M, 6 erupții de clasă X, 33 de ejecții de masă coronară și nici o furtună geomagnetică (din păcate pentru cei care urmăresc aurore, din fericire pentru cei care au sateliți pe orbită).

A durat ceva, dar în cele din urmă Elon Musk și-a dat seama că Luna este mult mai aproape de Pământ și, după ce la începutul anului spunea că Luna doar îl distrage de la planurile mărețe pentru Marte, acum spune că SpaceX se concentrează pe misiunile selenare “pentru a construi un oraș pe Lună”. Nimeni nu înțelege raționamentul lui Elon Musk, însă noul său plan ar putea să aibă de-a face cu legăturile pe care le are Elon Musk cu administrația americană sau cu viitorul IPO al SpaceX.

Compania s2a systems publică o analiză a dezintegrării satelitului rusesc Luch 2, aflat pe orbita geostaționară, eveniment care, conform s2a, a început în 30 ianuarie, la ora 06:09 UTC și s-a întins pe parcusul a 40 de minute, perioadă în care au putut fi observate mai multe fenomene luminoase, care au generat deșeuri orbitale (din care 18 au putut fi identificate). În prezent, satelitul pare să se fi stabilizat, având o rotație în jurul centrului de masă cu o perioadă de 27.9 secunde.

Membrii Comitetului pentru Știință, Spațiu și Tehnologie al Camerei Reprezentanților au votat un document prin care NASA va trebui să revizuască propunerea de a trimite Stația Spațială Internațională în Oceanul Pacific în 2031 și să ia în calcul mutarea acesteia pe o orbită mai înaltă. Fără corecții orbitale, de pe orbita curentă (420 km), ISS revine necontrolat prin atmosferă în aproximativ 2 ani (NASA și SpaceX lucrează la un vehicul, derivat din Dragon, care să trimită controlat ISS prin atmosferă, în 2031). Folosind aproximativ 20 de tone de combustibil, un vehicul ar putea urca ISS până la 640-680 km altitudine, o orbită care ar trebui să fie stabilă pentru aproximativ 100 de ani. Cantitatea de combustibil necesară pentru ridicarea orbitei la 640-680 km este dublă față de cantitatea necesară pentru deorbitare controlată, însă nu aceasta este problema cea mai mare, ci riscul ca stația să fie lovită de deșeuri orbitale, lucru care ar putea crește numărul de deșeuri, dacă ISS se va dezintegra în urma unor astfel de evenimente.

2026-025: În data 07 februarie, ora 20:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.33), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

SpaceX has lowered its internal launch costs of a Falcon 9, even with a new second stage, to about $15 million.

Although Ars does not have access to Blue Origin’s internal costs, sources have reliably indicated that it costs in excess of $100 million to manufacture a first stage (GS1) for New Glenn and more than $50 million to build an upper stage (GS2).

2026-024: În 07 februarie, la ora 03:58 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, a patra misiune a avionului spațial reutilizabil despre care nu știm prea multe detalii, nici măcar un nume oficial al proiectului, deși unii se referă la acesta ca Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi (CSSHQ), probabil similar cu avionul spațial american X-37B. Vehiculul a ajuns pe o orbită preliminară 344 x 590 km, înclinație 50 de grade. Ultima misiune CSSHQ a avut loc între 14 decembrie 2023 și 06 septembrie 2024.

Până acum, estimările noastre cuprivire la dimensiunile lui Jupiter proveneau de la măsurătorile efectuate în urmă cu aproape 50 de ani de sondele Voyager și Pioneer; recent, noi măsurători au fost efectuate de sonda Juno¹, care ne oferă date noi despre Jupiter: astfel, raza polară este 66842 +/- 0.4 km, raza ecuatorială 71488 +/- 0.4 km și o rază medie de 69886 +/- 0.4 km, cu 12 km, 4 km, respectiv 8 km mai puțin decât datele furnizate de Voyager. Asta nu înseamnă că planeta s-a micșorat, dar metodele de măsurare sunt mai moderne, mai precise (incertitudinea oferită de Voyager și Pioneer era de 4 km, acum este de 10 ori mai mică) și țin acum cont și de atmosfera și vânturile puternice de pe Jupiter, aspect care a fost ignorat în trecut. Rezultatele au fost publicate recent în Nature Astronomy.

2026-023: În 05 februarie, la ora 18:59 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b cu o treaptă superioară Fregat a lansat, de pe rampa 43/4 a cosmodromului Plesețk, 9 militari (Kosmos 2600 - Kosmos 2608) pe orbită terestră heliosincronă (probabil sateliți Bars-M pentru observarea Pământului).

SpaceX a dezasamblat brațul mobil de acces al echipajului de pe rampa legendară LC-39A și a decis ca de acum înainte să efectueze majoritatea lansărilor Falcon 9 și toate lansările Falcon 9 cu Dragon (deci cu echipaj) de pe rampa SLC-40, aflată la centrul spațial Cape Canaveral (aflată la 4 km de LC-39A). Deși asta reduce din flexibilitatea lansărilor Dragon (în cazul în care rampa SLC-40 este afectată), SpaceX spune că aceste lucrări sunt necesare pentru că în curând LC-39A va fi folosită pentru lansări Starship și până atunci pentru lansări Falcon Heavy. Brațul mobil de access va fi păstrat în stare de funcționare și va fi reinstalat dacă va fi nevoie de el. LC-39A a fost principala rampă a NASA¹ de pe care au fost lansate majoritatea rachetelor Saturn V (1967-1973), dar și majoritatea navetelor spațiale (1981-2011).

Amazon a mai cumpărat 10 lansări de la compania SpaceX pentru a grăbi completarea megaconstelației proprii, Amazon Leo (fostă Kuiper). În 2022, Amazon anunța un contract uriaș, 83 de lansări ce urmează să fie realizate cu Ariane 6, New Glenn și Vulcan, plus lansările deja contractate cu Atlas V, iar anul trecut au avut loc și lansări Falcon 9 cu sateliți Amazon LEO. În prezent, 180 de sateliți Amazon Leo sunt pe orbită, din cei 3232 planificați de Amazon, și toți au fost lansați până acum de Atlas V sau Falcon 9. Megaconstelația este așteptată să fie completă și funcțională până în iulie 2029 (conform termenului la care s-a obligat compania când a primit licență de la FCC) și în prezent se pare că Amazon poate produce 30 de sateliți pe săptămână.

Exoplaneta HD 137010b, descoperită în 2017 de telescopul spațial Kepler al NASA, are un diametru similar cu cel al Pământului și se rotește în jurul stelei HD 137010¹ în aproximativ 355 de zile, o perioadă de timp apropiată de durata unui an terestru. Și nici nu este foarte departe de noi: HD 137010b se află la 146 de ani-lumină distanță de Pământ, ceea ce înseamnă că va putea fi observată de viitoare telescoape. Steaua HD 137010 este cu 1000 de grade mai rece decât Soarele, ceea ce înseamnă că deși distanța planetei de stea este similară cu distanța Pământ-Soare, exoplaneta HD 137010b primește mai puțin energie, comparabilă cu cea primită de planeta Marte. Detalii referitoare la această planetă au fost publicate recent în The Astrophysical Journal Letters.

Jared Isaacman, administratorul NASA, a anunțat că începând cu misiunile Crew-12 și Artemis II echipajul va avea la dispoziție dispozitive smartphone comerciale, obișnuite, pentru a putea surprinde mai bine și mai rapid imagini și clipuri video din timpul misiunii, pe care să le poată distribui cât mai eficient familiei, dar și publicului larg. Până la lansarea Crew-12, NASA a pregătit și calificat pentru zbor câteva astfel de dispozitive.

Lansarea Falcon 9 din 02 februarie¹, cu un nou set de sateliți Starlink, s-a încheiat cu o problemă pentru treaptă superioară a rachetei: după ce a plasat sateliții pe orbita corectă, aceasta nu a putut fi repornită pentru manevra de deorbitare. Astfel, treaptă superioară Falcon 9 a revenit (probabil) necontrolat prin atmosfera Pământului, deși încă nu știm exact unde s-a întâmplat acest lucru, dar Forțele Spațiale ale SUA spun că reintrarea a avut loc în 03 februarie, între 01:30 și 03:30 UTC. În 06 februarie, FAA a anunțat că a finalizat investigația și că SpaceX poate continua să lanseze rachete Falcon 9, ceea ce înseamnă că lansarea Crew-12 nu a fost afectată.

Testul static SLS (wet dress rehearsal —WDR, pentru misiunea Artemis II) nu a fost dus până la capăt: NASA a anunțat că numărătoarea inversă a fost oprită la T-5:15 și testul a fost suspendat din cauza unor probleme cu scurgerile de hidrogen (care au afectat și misiunea precedentă, Artemis I). De asemenea, racheta SLS nu va mai fi lansată în luna februarie, NASA pregătindu-se pentru o lansare la începutul lunii martie; până atunci, va avea loc un nou test static, după ce vor fi analizate datele pe care agenția spațială americană le are acum la dispoziție. Dacă lansarea nu va avea loc nici în luna martie, atunci racheta va fi mutată în hangarul VAB, pentru ca bateriile treptei secundare ICPS să poată fi înlocuite. În 12 februarie, după ce a executat unele reparații în timp ce racheta a rămas pe rampă, NASA a mai efectuat un scurt test în care a umplut parțial cu hidrogen treapta primară, însă a întâmpinat probleme legate de transferul hidrogenului și în timpul acestui test.

Lansată în noiembrie 2025 ca parte a misiunii Bandwagon-4¹, satelitul denumit Haven-Demo a efectuat în 29 ianuarie, în jurul orei 10:30 UTC, prima manevră controlată de coborâre a orbitei, după o activare de 14 minute a propulsorului principal, manvevră care a coborât perigeul cu aproxiamtiv 170 km. Haven-Demo este o misiune demonstrativă a companiei americane Vast, care își propune anul viitor lansarea unei stații spațiale private, Haven-1, destinată turismului spațial. Haven-Demo conține sisteme care vor fi folosite în Haven-1, de la propulsoare la panouri solare, iar până acum misiunea demonstrativă pare să fie un succes.

Recent SpaceX a anunțat că fuzionează cu compania xAI (deținută tot de Elon Musk) pentru a pregăti terenul listării la bursă în acest an, dar și pentru a începe să pună în aplicare un plan de a trimite 1 milion de sateliți pe orbită, într-o încercare de a construi o infrastructură de centre de calcul orbitale, care să nu folosească resursele energetice de pe Pământ.

2026-022: În data 02 februarie, ora 15:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.32), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.