parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
• Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

→ 2026-233: O rachetă americană Falcon 9 a lansat, în 13 octombrie, la ora 10:33 UTC, capsula cargo Dragon CRS-35 (Dragon C211.4, misiunea SpX CRS-35) a companiei SpaceX spre Stația Spațială Internațională (ISS), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; după lansare, treapta primară B1096 a fost recuperată pe Landing Zone 40, după cel de-al 8-lea zbor. 2026-10-14 12:36

→ 2026-232: În data 13 octombrie, ora 00:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You. 2026-10-14 12:35

→ 2026-231: În 10 octombrie, la ora 07:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, 21 de sateliți T1TL-A (misiunea Tranche 1 TL-A) pentru Space Development Agency (SDA); a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1103, care ulterior lansării a fost recuperată pe Landing Zone 4. 2026-10-14 12:34

→ 2026-230: În 09 octombrie, la ora 19:27 UTC, o rachetă Changzheng-12 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți ai megaconstelației SatNeo (misiunea WHWD-27). 2026-10-10 11:58

→ 2026-229: În 07 octombrie, la ora 03:25 UTC, o rachetă sud-coreeană Nuri (KSLV-2) a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 10 sateliți de mici dimensiuni, dar și 5 sateliți NeonSat pentru observarea suprafeței Pământului; lansare a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Naro din Coreea de Sud. 2026-10-07 14:50

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (217)

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27737 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16737 (din care 10810 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70604 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ În 09 octombrie, la ora 16:44 UTC, brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale a eliberat capsula cargo Cygnus XL, după ce aceasta a fost decuplată de modulul american Unity al stației spațiale. Capsula Cygnus XL a fost lansată în 11 aprilie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 (misiunea NG-24), pentru a transporta aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bordul avanpostului orbital. De obicei capsulele Cygnus ale companiei Northrop Grumman rămâneau pe orbită mai multe săptămâni după decuplarea de ISS pentru a derula diverse echipamente științifice, însă de această dată capsula va reveni mai repede prin atmosferă: manevra de frânare și deorbitare va fi executată luni, 12 octombrie, când capsula va reintra distructiv prin atmosferă, încărcată cu câteva tone de deșeuri de la bordul ISS. 2026-10-10 13:16

→ NASA încurajează sectorul privat să investească în viitoare stații spațiale orbitale, care vor oferi continuitate pe orbita joasă a Pământului după retragerea Stației Spațiale Internaționale. În primă fază, NASA va oferi anul viitor un sprijin de $100M pentru două sau mai multe companii selectate în urma propunerilor primite până în 08 decembrie, urmând ca în faza a 2-a finanțarea să ajungă la miliarde de dolari, iar în faza a 3-a NASA urmează să cumpere misiuni cu astronauți spre respectivele stații orbitale private. 2026-10-10 06:35

→ La doar două săptămâni de la lansare, satelitul european Sentinel-3C¹¹lansat în 15 septembrie de o rachetă Vega-C a transmis deja primele imagini și primele date obținute cu instrumentele de la bord, ceea ce confirmă că satelitul este funcțional și pregătit pentru începutul misiunii de observare a suprafeței Pământului, alături de ceilalți sateliți din flota Sentinel. Prima imagine, realizată în 30 septembrie, este una a Italiei. A doua imagine a fost realizată în aceeași zi și surprinde nordul Canadei și Groenlanda, iar în a treia imagine se pot observa insulele Bahamas, Caraibe și Cuba. 2026-10-08 18:48

→ Capsula Dragon "Freedom" (C212) a revenit pe Pământ joi, 08 octombrie, la finalul celei de-a 5-a misiuni, Crew-12, după ce s-a decuplat cu o zi înainte de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale. Echipajul, format din Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) au revenit cu bine acasă, după 235 de zile petrecute în spațiul cosmic. Decuplarea de ISS a avut loc în 07 octombrie la ora 12:05 UTC, iar contactul cu apa Oceanului Pacific a avut loc în 08 octombrie, la ora 15:34 UTC. 2026-10-08 16:14

→ LeoLab a identificat în 05 octombrie o nouă dezintegrare a unui satelit aflat pe orbită²²este a treia dezintegrare observată în ultimele luni la altitudini ridicate, după Yaogan-50 02 și USA-32. De această dată este vorba despre satelitul sovietic Meteor 2-7, lansat în 1981 și aflat la 890 km altitudine (NORAD ID 12456). Se pare că au fost generate cel puțin câteva zeci de fragmente, care au fost observate pentru prima dată de LeoLabs în timp ce satelitul a trecut pe deasupra stației de urmărire din vestul Australiei. 2026-10-07 18:35

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (81)

→ NASA a publicat recent un raport științific preliminar rezultat în urma misiunii Artemis II, împreună cu 814 GB de date care pot să fie accesate (și pentru care NASA a publicat și un ghid), aproape 1000 de imagini noi și 521 de înregistrări audio care până acum nu au fost făcute publice. 2026-10-07 14:36

→ Compania americană Vast, care se pregătește să lanseze anul viitor prima stație spațială comercială (Haven-1) a anunțat că a pornit și un program selenar, prin care compania va colabora cu NASA în cadrul misiunilor Moon Base pentru a trimite încărcături pe orbita și pe suprafața Lunii, scopul fiind ca Vast să contribuie cu elemente necesare unor misiuni de lungă durată pe suprafața Lunii. 2026-09-26 18:15

→ Agenția spațială italiană (ASI) va contribui direct, adică nu prin intermediul ESA, cu 5 miliarde de dolari la programul Artemis, construind primul presurizat trimis pe suprafața Lunii, pentru a fi folosit de viitoarele misiuni cu echipaj; pentru aceste servicii, doi astronauți italieni vor deveni probabil primii europeni care vor ajunge pe Lună, în misiunile Artemis din viitorul apropiat, conform unor declarații recente ale administratorului NASA. 2026-09-23 13:47

→ Ceva a lovit Luna între 11 aprilie și 22 mai 2024. Nu știm ce, un asteroid, sau poate o cometă, însă evenimentul este unul atât de rar încât NASA crede că se întâmplă doar o dată în fiecare secol, sau chiar mai rar. Și a lăsat în urmă un crater nou (denumit McGetchin), cu un diametru de 222 de metri și adânc de 43 de metri³³ceea ce ne face să credem că impactorul era similar cu asteroidul care a produs meteoritul Cheliabinsk. Pentru comparație, craterul creat recent de treapta superioară Falcon 9, de aproape 4 tone, care a căzut necontrolat pe Lună în 05 august, are un diametru de doar 18 metri și o adâncime de cel mult 3 metri. Descoperirea a fost făcută de Robert Wagner, în 24 octombrie 2025, în timp ce analiza imaginile furnizate de sonda orbitală americană Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO). Două articole pe acest subiect au fost publicate recent în revista Science. Nu este pentru prima dată când cercetătorii găsesc noi cratere în imaginile transmise de LRO: de 17 ani, de când sonda se află pe orbita Lunii, peste 1000 de cratere noi au fost identificate pe suprafața selenară. 2026-09-20 18:08

→ Wangyu (望宇, "contemplarea cosmosului") este costumul pe care îl vor folosi astronauții chinezi când vor păși pe Lună, în jurul anului 2030; agenția spațială chineză a anunțat recent că au fost făcute progrese privind finalizarea acestor costume pentru viitoarele misiuni lunare, inclusiv un set de experimente în care voluntari au participat la experimente de repus la pat pentru 15 și 30 de zile, pentru simularea condițiilor pe care le presupune o misiune de lungă durată spre Lună. 2026-09-20 18:05

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (54)

→ În 11 octombrie (sol 2006), roverul Perseverance a stabilit un nou record: a devenit vehiculul care a parcurs ce mai lungă distanță pe suprafața unui alt corp ceresc, 45.22 km, depășit recordul stabilit de Opportunity⁴⁴activ pe suprafața marțiană între 25 ianuarie 2004 și 10 iunie 2018, care a parcurs un total 45.12 km. Celălalt rover activ al NASA aflat pe Marte din 06 august 2012, Curiosity, a parcurs până acum puțin peste 38 de kilometri. 2026-10-13 07:14

→ Blue Origin este compania aleasă de NASA pentru a construi viitorul sistem de telecomunicații marțian (Mars Telecommunications Network), care va fi folosit pentru servicii de navigație și transferuri de date între sondele marțiene (actuale și viitoare) și Pământ. Valoarea contractului este de cel mult 700 milioane de dolari și Blue Origin se obligă să trimită spre Marte un satelit de telecomunicații până cel târziu în 31 decembrie 2028. 2026-09-02 08:56

→ Japonia ar putea fi prima țară care aduce pe Pământ probe din jurul lui Marte: misiunea Martian Moons eXploration (MMX) este programată pentru lansare în 20 octombrie 2026, la ora 19:41 UTC, cu o rachetă H3, de la centrul spațial Tanegashima. Dacă totul merge bine, MMX ar urma să aterizeze pe Phobos, satelitul marțian, să preleveze probe, pe care să le aducă pe Pământ în 2031 (același an în care și Tianwen-3 plănuiește să aducă pe Pământ probe de pe suprafața marțiană, însă deocamdată Tianwen-3 nu are fixată data lansării, care va fi cel mai probabil în 2028). MMX este o misiune condusă de JAXA, cu participarea NASA, CNES, DLR și ESA. 2026-08-29 08:05

→ Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani⁵⁵de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001. De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă. Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame. 2026-07-18 12:23

→ În 15 mai, sonda Psyche survola planeta Marte, apropiindu-se până la 4609 km de suprafața acesteia, într-o manevră de corecție orbitală, pentru a-i rafina traiectoria spre întâlnirea cu asteroidul Psyche (oferindu-i nu doar viteză suplimentară, dar și modificarea planului orbital, esențială pentru succesul misiunii). În timpul survolului, sonda⁶⁶lansată în 13 octombrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy a reușit să surprindă câteva cadre spectaculoase cu Marte, publicate recent de NASA. 2026-07-18 11:33

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (19)

→ Betelgeuse, o stea de aproape 800 de ori mai mare decât Soarele nostru, aflată la 600 de ani-lumină distanță de Pământ, a fost observată recent de Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) al European Southern Observatory (ESO). Imaginea face parte dintr-un studiu care urmează să fie publicat în Astronomy & Astrophysics, iar observațiile au fost efectuate în 2023, după ce Betelgeuse a devenit (și mai) interesantă în 2020: atunci strălucirea stelei a scăzut semnificativ, ceea ce ne-a făcut să credem că poate-poate steaua se apropie de finalul vieții și că vom vedea o supernovă spectaculoasă pe cer. Și este posibil ca acest lucru să se întâmple, oricând în următoarea sută de mii de ani. 2026-10-10 12:29

→ Până în prezent au fost identificate 42674 de obiecte potențial periculoase pentru Pământ (near-Earth objects, NEO), din care 42550 de asteroizi și 124 de comete. 307 astfel de obiecte au fost identificate în ultima lună, iar de la începutul anului, lista s-a completat cu 2021 de obiecte noi. NEO sunt acele obiecte a căror orbită le poate aduce până la o distanță de 1.3 UA de Soare, ceea ce înseamnă că se apropie incomod de mult de Pământ. 2026-10-07 13:59

→ NASA se pregătește să primească o cantitate uriașă de date de la telescopul spațial Nancy Grace Roman⁷⁷COSPAR 2026-199A, lansat în 30 august de o rachetă Falcon Heavy, în prezent aflat în drum spre punctul Lagrange Soare-Pământ L2 începând de anul viitor, când începe misiune științifică a noului telescop spațiale: 1.4 TB în fiecare zi. Primele teste au fost făcute la stația Misasa (JAXA, Saku City) în 07 septembrie, care a confirmat că poate descărca date cu viteze de până la 500 MB/s. Testele au continua la stația Near Space Network din White Sands (New Mexico, SUA), între 8-11 septembrie, apoi la stația New Norcia din vestul Australiei. 2026-09-27 14:19

→ Aurorele polare sunt fenomene obișnuite în sistemul solar: sunt fenomene întâlnite nu doar pe Pământ, dar și pe Marte, Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, așa că ne așteptam ca și exoplanetele să aibă aurore, însă acest fenomen nu a fost detectat în afara sistemului solar. Asta până când cercetătorii s-au uitat cu atenție la β Pic b, o gigantă gazoasă, mai mare decât Jupiter, aflată la 63 de ani-lumină distanță de Pământ, care se rotește în jurul stelei Beta Pictoris, folosind sistemul de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud, cu care au detectat emisii radio puternice provenind de la β Pic b: prima dovadă a existenței aurorelor polare în cazul unei exoplanete. 2026-09-26 22:33

→ Pentru prima dată, nava Ramses a fost activată, după ce modulul principal a fost conectată la subcomponentele sondei, în hangarul OHB Italia din Milano, contractorul principal al misiunii. Pentru a se întâlni cu asteroidul 99942 Apophis în 13 aprilie 2029, când acesta va trece la mică distanță de Pământ, Ramses trebuie să fie lansată până în primăvara anului 2028, cel târziu. Rapid Apophis Mission for Space Safety (Ramses) este o misiune ESA, la care participă și JAXA (lansarea va fi realizată de o rachetă H-3) și sonda principală va fi acompaniată de doi cubesats: Farinella și Don Quijote. 2026-09-26 18:12

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (56)

→ Situl Agenției Spațiale Europene (ESA) evidențiază echipamentul companiei clujene CDS, primul echipament românesc care urmează să fie trimis pe Lună.

In November 2024, ESA awarded Romanian company Control Data Systems a contract to develop the demonstrator; the mission is set to become the first Romanian payload on the Moon.

Trei terminale UWB (ultra wide band), realizate de CDS, se vor afla la bordul misiunii selenare ispace din 2028⁸⁸misiunea este planificată pentru lansare la bordul unei rachete nipone H3, conform unui contract semnat în iulie 2026: unul va rămâne la bordul landerului ULTRA, iar două vor fi instalate pe roverul M3P care se va deplasa pe suprafața lunară. Cele două terminale ale roverului vor comunica prin unde radio cu cel instalat pe lander, pentru a măsura distanța dintre lander și rover, evaluând astfel potențialul acestei tehnologii de a fi implementate în viitoare misiuni selenare. 2026-10-07 13:48

→ Misiunea Transporter-17 a companiei SpaceX, care în 07 iulie a lansat 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă folosind o rachetă Falcon 9, a lansat și satelitul CyberCUBE al ESA (de tip cubesat 3U), prima misiune ESA condusă de o companie privată din România: filiala din România a companiei spaniole GMV s-a ocupat de toate etapele misiunii: proiectare, integrare, validare și livrarea către ESA⁹⁹lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, folosind treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, recuperată pe barja Of Course I Still Love You. CyberCUBE este o misiune în care ESA dorește să testeze viitoare tehnologii de securitate cibernetică, înainte ca acestea să fie integrate în viitoare misiuni europene. 2026-07-07 11:41

→ Un bolid a survolat cerul României în noaptea de 28-29 iunie, fiind observat de mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN); conform estimărilor inițiale, acesta s-a stins undeva la 77 km altitudine și cel mai probabil nici un fragment nu a supraviețuit trecerii prin atmosferă. 2026-06-30 18:33

→ Brațul robotic european Sample Trasfer Arm (STA), care urma să facă parte din misiunea Mars Sample Return, continuă să fie asamblat și pregătit pentru viitoare misiuni, probabil selenare. Brațul, care simulează un braț uman și are mai multe încheieturi, pentru mișcări complexe, are o lungime de până la 2.4 metri, este construit de un consorțiu condus de compania italiană Leonardo, din care mai fac parte GMV și AVS din Spania, Maxon din Elveția, 3DPLus din Franța și COMOTI din România, împreună cu furnizori din Danemarca, Grecia și Germania. 2026-06-23 06:11

→ O serie de evenimente au marcat aniversarea a 45 de ani de la zborului lui Dumitru Dorin Prunariu, primul român în spațiul cosmic: o sesiune festivă a Academiei Române și un eveniment în Aula Magna a Academiei de Științe Economice din București (14 mai), întâlniri la Universitatea Transilvania din Brașov și un concert de orgă la Biserica Neagră (15 mai) și un vernisaj la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din București (16 mai). În cadrul acestor evenimente au participat și 9 astronauți europeni și canadieni: Julie Payette (STS-96/ISS, STS-127/ISS), Claudie Haigneré (Soyuz TM-24/Mir, Soyuz TM-33/ISS), Jean-Pierre Haigneré (Soyuz TM-29/Mir, Soyuz TM-17/Mir), Ulrich Walter (STS-55), Paolo Nespoli (STS-120/ISS, Soyuz TMA-20/ISS, Soyuz MS-05/ISS), Jannicke Mikkelsen (Fram2), Ivan Bella (Soyuz TM-29/Mir), Pedro Duque (STS-95, Soyuz TMA-3/ISS) și Alper Gezeravcı (Ax-3). 2026-05-17 16:52

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (10)

→ Pavel Rabtsevich, un astronom amator, susține că a găsit o exoplanetă în timp ce procesa datele publice ale telescopului spațial Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) al NASA, folosind Claude AI (Opus 5.5 și Fable 5.1 ); el a anunțat acest lucru pe Reddit. Un articol preprint a fost publicat pe platforma Zenodo, împreună cu setul de date folosit. 2026-10-12 14:17

→ A murit Margaret Hamilton, cea care a coordonat echipa de programatori responsabilă pentru software-ul care a dus astronauții Apollo pe Lună. Avea 90 de ani. Pe parsec.ro există un simulator al Apollo Guidance Computer (AGC), pe care îl puteți folosi pentru a înțelege funcționarea AGC și pentru a simula diverse etape ale unei aselenizări din programul Apollo. 2026-10-10 06:50

→ Agenția Spațială Europeană (ESA) și compania franceză Mistral au semnat o scrisoare comună de inters, prin care afirmă că vor colabora în mai multe domenii: inginerie, operațiuni științifice și activități operaționale, folosind modelele de AI dezvoltate de Mistral. 2026-10-08 07:06

→ Primul zbor al capsulei indiene Gaganyaan ar putea avea loc în următoarele 2 luni. Va fi un zbor fără echipaj la bord, urmat de alte două zboruri fără echipaj pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2028, Gaganyaan-4 să fie prima lansare orbitală cu echipaj a agenției spațiale indiene ISRO. Cel mai probabil, în capsula Gaganyaan-4 se va afla Shubhanshu Shukla, care are deja la activ o misiune spațială: între 26 iunie și 14 iulie 2025 s-a aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a misiunii comerciale Axiom-4. 2026-10-07 18:36

→ Compania Redwire a anunțat că a semnat un nou contract cu Axiom Space pentru furnizarea a 2 panouri solare Roll-Out Solar Array (ROSA) pentru al doilea modul al viitoarei stații spațiale Axiom. În trecut, Redwire a anunțat că va furniza același tip de panouri solare și pentru primul modul al Axiom Space și în prezent o variantă mai mare a acestor panouri solare alimentează și Stația Spațială Internațională, ISS Roll Out Solar Array (iROSA). 2026-10-07 14:44

Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (98)