Fluxul de știri parsec.ro, actualizat pe măsură ce apar știrile: mai jos sunt cele mai recente cinci din fiecare categorie, iar titlul categoriei duce la toate știrile ei. Știrile ajung și la abonații newsletterului Buletin Cosmic, la fiecare Lună Plină și Lună Nouă, și pot fi urmărite și prin feed RSS.
Astronauți aflați pe orbită
→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:
- Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
- Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
- Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
- Jessica Watkins, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
- Luke Delaney, SUA/NASA, Crew-13, din 01.10.2026;
- Joshua Kutryk, CAN/CSA, Crew-13, din 01.10.2026;
- Serghei Teteriatnikov, RUS/Roscosmos, Crew-13, din 01.10.2026.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
- Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
- Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
- Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.
Lansări orbitale
→ 2026-255: În 12 noiembrie, la ora 04:36 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, o rachetă americană Falcon 9 a dus pe orbită terestră joasă satelitul SBST R-5 (misiunea USSF-627 pentru Forțele Spațiale ale SUA); treapta primară B1103 a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You, la al 7-lea zbor al său. 2026-11-13 14:59
→ 2026-254: Pe 11 noiembrie, la ora 11:41 UTC, o rachetă Changzheng-2D a dus pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, mai mulți sateliți într-o misiune denumită Pathfinder-1 (un satelit principal, Tanluzhe, plus trei alți sateliți secundari). 2026-11-13 14:58
→ 2026-253: O rachetă chineză Changzheng-12 a lansat, în 08 noiembrie, la ora 20:24 UTC, 9 sateliți pentru megaconstelația SatNet LEO (misiunea WHDW 29) pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial. 2026-11-09 17:17
→ 2026-252: O rachetă rusească Soiuz-2.1b a lansat, în 07 noiembrie, la ora 13:22 UTC, satelitul de geolocalizare rusesc Kosmos-2621 (Glonass) pe orbită terestră medie, de pe rampa 43/3 a cosmodromului militar Plesețk. 2026-11-09 17:16
→ 2026-251: În data de 07 noiembrie, ora 00:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, satelitul militar USSF-432 (SBST R-4); după lansare, treapta primară B1095 (aflată la al 8-lea zbor) a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You. 2026-11-09 17:15
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (239)
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 28037 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16974 (din care 10919 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70879 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
→ Capsula orbitală W-8 a companiei Varda Space Industries, lansată în 01 octombrie de o rachetă Falcon 9 în cadrul misiunii de ridesharing Transporter-18 (împreună cu capsula W-9), a revenit cu bine înapoi pe Pământ în 05 noiembrie, la Koonibba Test Range (Australia), după 35 de zile petrecute pe orbită. Între 20 octombrie și 05 noiembrie, Varda Space Industries a operat 3 capsule aflate simultan pe orbită: W-8, W-9 și W-7 (lansată în 20 octombrie, tot de o rachetă Falcon 9, în cadrul unei alte misiuni de ridesharing, Bandwagon-5). Capsula W-8 a avut la bord experimente atât pentru clienți comerciali, cât și pentru parteneri guvernamentali. 2026-11-06 11:38
→ În timpul unei activități extravehiculare de 6 ore și 59 de minute, care a avut loc în 05 noiembrie, astronauții Joshua Kutryk și Anil Menon au instalat în afara Stației Spațiale Internaționale ultimul set (al optulea) de panouri solare moderne iROSA (Roll Out Solar Array), lansate în 13 octombrie, cu ocazia misiunii cargo Dragon CRS-35. 2026-11-06 10:22
→ Lansat în 20 noiembrie 2004 pe orbită terestră joasă, telescopul spațial Neil Gehrels Swift a revenit necontrolat prin atmosferă în 04 noiembrie, la ora 12:39 UTC, unde aproape de 99°E, 3°N (nordul Sumatrei). Telescopul nu și-a mai putut crește altitudinea, iar activitatea solară din ultimul timp i-a grăbit sfârșitul. Swift a studiat cerul în domeniul razelor gama și a identificat peste 1000 de explozii de raze gama (GRB) în galaxiile îndepărtate. NASA a încercat să salveze misiunea: în 03 iulie a fost lansată nava LINK a companiei Katalyst Space Technologies, care urma să andocheze la Swift și să-i ridice altitudinea, însă LINK a avut probleme tehnice cu păstrarea și controlul orientării în jurul centrului de masă, așa că NASA a decis ca andocarea să nu mai aibă loc (deși LINK a reușit să se apropie de Swift până la o distanță de 12-15 km). 2026-11-05 10:07
→ NASA a publicat în sistemul de achiziții publice o solicitare pentru o nouă misiune de service a telescopului spațial Hubble. În prezent, telescopul se află la 460 km altitudine și NASA dorește ca o viitoare misiune de service să vină cu soluții tehnice prin care un vehicul să poată andoca în siguranță cu Hubble și să-i ridice altitudinea până la puțin 600 km până în 2032, pentru a-i prelungi durata de viață. NASA caută și variante de a-l retrimite în siguranță prin atmosferă, la finalul misiunii. 2026-10-30 08:28
→ Roscosmos a izolat complet compartimentul PrK de restul modulului Zvezda, pentru a limita extinderea fisurii prin care Stația Spațială Internațională pierde cantități deocamdată reduse de atmosferă. Nava Progress MS-36, care va fi lansată în 26 noiembrie, va andoca la modulul Rassvet și după descărcarea proviziilor și a echipamentelor de la bordul navei, Progress MS-36 va fi relocată la modulul Zvezda, unde va continua să fie folosită pentru manevre de corecție orbitală a stației. 2026-10-28 15:02
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (89)
Luna și spațiul cislunar
→ NASA a anunțat că roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping and In-Situ Exploration) va fi trimis pe Lună, în zona polului sud, în 2028, cu ajutorul unui lansator New Glenn al Blue Origin, la bordul unui lander Blue Moon Mark 1. PROMISE (sau OPTIMISM, cum era cunoscut la JPL) este un model de test aproape identic cu Perseverance, roverul care acum se află pe Marte. Misiunea, care va avea o durată nominală de 18 luni, va costa 400 de milioane de dolari, sumă care include și costul echipamentelor care vor fi transportate pe Lună la bordul roverului. 2026-11-08 10:48
→ În 28 octombrie, Vietnam a devenit al 78-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis în cadrul unei ceremonii organizate în orașul Ha Long, cu ocazia Vietnam International Digital Week. 2026-11-02 15:01
→ China a reafirmat că dorește ca un echipaj de taikonauți să aselenizeze până în 2030. Nu este o noutate, doar o confirmare venită la cea de-a 7-a ediție a Human Space Symposium, organizată sâmbătă, 31 octombrie, în Beijing. Pentru o aselenizare, programul chinezesc (spre deosebire de cel american) are nevoie de (doar) 2 lansări, ambele ale rachetei Changzheng-10 (și nu are nevoie de alimentare pe orbită): prima lansare va fi cea a landerului Lanyue și a doua cu capsula Mengzhou, în care se vor afla 3 taikonauți, și care va andoca la Lanyue pe orbita Lunii. De aici, doi taikonauți vor coborî pe suprafața Lunii, unde vor rămâne 3 zile și vor efectua o activitate extravehiculară în fiecare zi, în timp ce al treilea îi va aștepta pe orbită. La finalul misiunii vor andoca și vor porni împreună spre Pământ (arhitectură oarecum similară cu Apollo, cel puțin în ceea ce privește faza selenară și revenirea acasă). Înainte de aselenizarea cu echipaj, China va trimite un lander Lanyue spre suprafața Lunii într-o misiune test, fără echipaj, cu experimente la bord și o capsulă Mengzhou (cargo) spre Tiangong. Deocamdată China nu a testat racheta Changzheng-10 (decât variante Changzheng-10B pentru orbita terestră joasă) însă ea este derivată din Changzheng-5, ceea ce ar trebui să simplifice destul de mult lucrurile, fiind vorba despre tehnologii deja testate. 2026-11-02 14:58
→ NASA a organizat vineri, 23 octombrie, o conferință de presă, în care a prezentat detalii cu privire la misiunile Artemis III și Artemis IV. Artemis III (2027) va fi, așa cum știam, o misiune pe orbita joasă a Pământului și va dura 14-17 zile. SLS va fi lansată fără o treaptă superioară, pentru că motoarele rachetei sunt suficient de puternice să plaseze capsula Orion și modulul de serviciu european pe orbita terestră joasă. Înainte de lansarea SLS va fi lansată o rachetă New Glenn cu un lander Blue Moon. În a treia zi a misiunii, Orion va andoca la Blue Moon și cele două vehicule vor rămâne conectate timp de 2 zile (timp în care echipajul va intra în lander). După decuplarea Orion de Blue Moon, va avea loc lansarea Starship, un Starship obișnuit, deci nu HLS, care însă va avea montat în vârf un sistem de andocare. Orion și Starship vor andoca în a 8-a zi a misiunii, pentru doar 2 ore și echipajul nu va intra în Starship. După Artemis III NASA va decide dacă va folosi treapta superioară ICPS pentru Artemis IV (și turnul de lansare ML1 nemodificat) sau noua treaptă superioară Centaur V, care va conține cu 50% mai mult combustibil decât treapta Centaur V folosită de racheta Vulcan (și va necesita un turn de lansare modificat). Nu este încă clar ce se va întâmpla cu ultima treaptă ICPS existentă sau dacă pe lângă Centaur V SLS va mai avea și o nouă treaptă, de dimensiuni mai mici (kick-stage), pentru ca Orion să poată ajunge pe orbita lunară joasă (o problemă care bântuie capsula Orion de foarte mult timp). Pentru Artemis IV (2028), NASA nu a luat încă decizia dacă va folosi Starship HLS sau Blue Moon pentru aselenizarea echipajului. În ambele cazuri va fi nevoie de mai multe lansări. În cazul Blue Moon, va fi nevoie de 4 lansări succesive ale New Glenn 9x4 pentru a lansa landerul, dar și 3 trepte de transfer, care să trimită landerul spre orbita Lunii. În cazul Starship HLS, SpaceX va efectua la începutul anului următor un test al sistemului de transfer al combustibilului între două vehicule Starship și în funcție de randamentul acestui transfer vom avea o idee mai clară despre câte lansări Starship este nevoie pentru a trimite un Starship HLS spre Lună. Dacă la un moment dat se vehicula că ar fi nevoie de 22 de lansări, Elon Musk a precizat că nici vorbă, că de fapt ar fi vorba de 6-8 lansări și oficialii NASA păreau că sunt de acord cu estimarea lui Elon Musk. Dacă se va folosi Starship HLS, andocarea landerului cu Orion va avea loc pe orbita Pământului și Starship va împinge Orion spre Lună, iar în cazul Blue Moon, andocarea cu Orion va avea loc pe orbita Lunii. Cât privește costumele de astronauți disponibile pentru Artemis IV, NASA a optat pentru o variantă intermediară ("Sortie Suit"), care să fie finalizată până în 2028. Astfel, acestea vor cântări cu 50% mai puțin decât varianta completă și vor permite vizite pe suprafața Lunii de doar 2 ore, iar NASA se așteaptă ca în misiunea Artemis IV să aibă loc 2 activități extravehiculare, fiecare de câte 2 ore, urmând ca în viitor să fie folosite costumele în varianta lor completă, care să permită activități extravehiculare mult mai lungi. Noile costume nu vor fi testate în prealabil în misiunea Artemis III. 2026-10-25 11:22
→ China Manned Space Agency (agenția spațială chineză pentru zboruri cu echipaj uman) a anunțat că va transporta gratuit câteva experimente la bordul landerului lunar Lanyue (揽月) în timpul unui zbor test, fără echipaj la bord, care va avea loc înaintea aselenizării cu echipaj, programată pentru octombrie 2029. Condiția este ca experimentul să nu depășească 50 de kilograme și un consum de energie de 100 W. Nu se cunosc detalii cu privire la procesul de selecție, nici câte experimente vor fi selectate. Lansarea misiunii test probabil este programată pentru 2028. 2026-10-25 06:50
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (61)
Marte
→ Cele două sonde ESCAPADE (Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers), Blue și Gold, care, după lansarea din 13 noiembrie 2025 la bordul unei rachete New Glenn au fost "parcate" în punctul Langrange Pământ-Soare L2, au pornit cu bine spre Marte. Sâmbătă, 07 noiembrie, prima sondă a efectuat un survol al Pământului, pornindu-și în același timp propulsorul de la bord pentru 9 minute, pentru un plus de viteză. Același lucru l-a făcut și a doua sondă, luni, 09 noiembrie. Blue și Gold vor ajunge pe orbita planetei Marte în 7, respectiv 9 septembrie 2027. 2026-11-09 19:44
→ Se zvonește că misiunea Tianwen-3 spre Marte va suferi unele întârzieri, din cauza unor probleme cu vehiculul care urmează să transporte probele de sol marțian de pe suprafață pe orbită. Misiunea are nevoie de două lansări: (i) sonda orbitală și sonda care va trimite probele colectate pe Pământ sunt pregătite pentru a fi lansate în 2028, însă (ii) landerul și sonda care va urca pe orbită eșantioanele de sol marțian ar putea să fie lansate abia în 2030, ceea ce înseamnă că probele vor ajunge pe Pământ în 2033, cu 2 ani întârziere față de planul oficial, comunicat până acum. 2026-10-28 15:09
→ În 19 octombrie, sonda europeană Trace Gas Orbiter (TGO) a împlinit 10 ani de când a ajuns pe orbita marțiană. Misiunea TGO ar fi decurs altfel dacă Schiaparelli nu s-ar fi prăbușit pe suprafața marțiană (în aceeași zi în care TGO a efectuat inserția orbitală) și dacă roverul Rosalind Franklin ar fi fost lansat la timp. Dar cu toate astea, misiunea TGO continuă, cu observații ale suprafeței și atmosferei marțiene, dar și ca releu de comunicații între alte sonde marțiene și rețeaua Deep Space Network și așteaptă în continuare lansarea și sosirea roverului Rosalind Franklin. În tot acest timp, TGO a efectuat peste 40000 de orbite, a parcurs peste 1 miliard de kilometri și a trimis spre Pământ peste 600 GB de date de pe suprafața marțiană. 2026-10-28 14:47
→ În 24 octombrie, sonda Mars Odyssey a împlinit 25 de ani de când se află pe orbita marțiană: un sfert de veac de observații științifice și releu de comunicații pentru restul misiunilor marțiene din 2001 încoace. Este cea mai longevivă sondă spațială aflată pe orbita unei planete, alta decât Pământul. 2026-10-25 06:57
→ În 11 octombrie (sol 2006), roverul Perseverance a stabilit un nou record: a devenit vehiculul care a parcurs cea mai lungă distanță pe suprafața unui alt corp ceresc, 45.22 km, depășind recordul stabilit de Opportunity1activ pe suprafața marțiană între 25 ianuarie 2004 și 10 iunie 2018, care a parcurs un total de 45.12 km. Celălalt rover activ al NASA aflat pe Marte din 06 august 2012, Curiosity, a parcurs până acum puțin peste 38 de kilometri. 2026-10-13 07:14
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (23)
Spațiul interplanetar și interstelar
→ Agenția spațială chineză a publicat un document prin care solicită o serie de echipamente științifice care vor fi lansate la bordul sondei interplanetare Tianwen-4. Conform documentului, sonda va orbita nu doar Jupiter, dar și Callisto și se pare că aceasta va transporta un lander care urmează să ajungă pe suprafața satelitului jovian. Tianwen-4 urma să pornească în 2030 într-o călătorie ambițioasă până spre Uranus, însă se pare că misiunea a fost restrânsă la Jupiter. 2026-11-13 12:00
→ ESA a publicat primul set de date obținute de telescopul spațial european Euclid (1.7 PB): aproape 1 miliard de galaxii studiate, 60 de milioane de quasari (nuclee galactice active de pe vremea când universul avea 5% din vârsta actuală), spectre pentru 160 de milioane de surse, aproximativ 15000 de imagini care prezintă un puternic efect de lentilă gravitațională. Și este doar un set de date preliminare, denumit DR1-Foundation, pentru că pachetul denumit Data Release 1 va fi publicat la mijlocul anului viitor. 2026-11-13 09:44
→ Conform unor simulări, realizate în cadrul unui studiu al unui grup de cercetători de la Universitatea Portsmouth, Little Red Dots, observate în mai multe imagini surprinse de telescopul spațial James Webb, ar putea fi galaxii primordiale care găzduiesc găuri negre de circa 10 milioane de mase solare, apărute în urma colapsului unor stele primordiale supermasive. Gaura neagră rămâne înconjurată de cantități uriașe de gaz, care blochează razele X și undele radio specifice unei găuri negre active, lăsând să ajungă la noi doar radiația ultravioletă, vizibilă și infraroșie. Alte teorii precedente sugerau că aceste obiecte sunt fie roiuri compacte de stele, găuri negre ascunse, stele supermasive sau obiecte exotice ("black hole stars"), însă nici una din aceste teorii nu explicau formarea, distribuirea, durata de viață și semnăturile spectrale are Little Red Dots. Un articol științific care detaliază aceste lucruri a fost publicat recent în The Astrophysical Journal Letters. 2026-11-13 09:40
→ Până în prezent au fost identificate 42957 de obiecte apropiate de Pământ (near-Earth objects, NEO), dintre care 125 de comete. 276 astfel de obiecte au fost identificate în ultima lună, iar de la începutul anului, lista s-a completat cu 2301 de obiecte noi. NEO sunt acele obiecte a căror orbită le poate aduce până la o distanță de 1.3 UA de Soare, ceea ce înseamnă că se apropie incomod de mult de Pământ. 2026-11-06 11:24
→ Telescopul Vera C. Rubin a descoperit ceea ce ar putea fi o nouă planetă pitică transneptuniană: 2026 ED138 se află în prezent la o distanță de 46 UA de Soare (Pluto este în medie la 40 UA de Soare) și se pare că are un diametru cuprins între 600 și 1500 kilometri. 2026-10-28 14:58
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (63)
Știri locale
→ Institutul de cercetare Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines (COMOTI), împreună cu compania românească Initium Space, au realizat o macara care urmează să fie folosită pe Lună (LOADER). În 2030, ESA plănuiește să trimită pe suprafața Lunii landerul Argonaut (cu o rachetă Ariane 6), iar unele încărcături de la bordul landerului vor trebui plasate pe suprafața selenară. Pentru acest lucru se va folosi o macara lunară românească LOADER, proiectată și realizată de Comoti și Initium Space; aceasta va putea muta încărcături de până la 1000 de kilograme, din lander până la 6 metri distanță de acesta, o distanță mai mare decât raza de acțiune a unui braț robotic obișnuit.Un model experimental, care poate deocamdată ridica doar 30 de kilograme (180 de kilograme pe Lună), a fost testat cu succes în Laboratorul de Robotică Planetară al ESA (Olanda). 2026-10-23 13:20
→ Situl Agenției Spațiale Europene (ESA) evidențiază echipamentul companiei clujene CDS, primul echipament românesc care urmează să fie trimis pe Lună.
In November 2024, ESA awarded Romanian company Control Data Systems a contract to develop the demonstrator; the mission is set to become the first Romanian payload on the Moon.
Trei terminale UWB (ultra wide band), realizate de CDS, se vor afla la bordul misiunii selenare ispace din 20282misiunea este planificată pentru lansare la bordul unei rachete nipone H3, conform unui contract semnat în iulie 2026: unul va rămâne la bordul landerului ULTRA, iar două vor fi instalate pe roverul M3P care se va deplasa pe suprafața lunară. Cele două terminale ale roverului vor comunica prin unde radio cu cel instalat pe lander, pentru a măsura distanța dintre lander și rover, evaluând astfel potențialul acestei tehnologii de a fi implementate în viitoare misiuni selenare. 2026-10-07 13:48
→ Misiunea Transporter-17 a companiei SpaceX, care în 07 iulie a lansat 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă folosind o rachetă Falcon 9, a lansat și satelitul CyberCUBE al ESA (de tip cubesat 3U), prima misiune ESA condusă de o companie privată din România: filiala din România a companiei spaniole GMV s-a ocupat de toate etapele misiunii: proiectare, integrare, validare și livrarea către ESA3lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, folosind treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, recuperată pe barja Of Course I Still Love You. CyberCUBE este o misiune în care ESA dorește să testeze viitoare tehnologii de securitate cibernetică, înainte ca acestea să fie integrate în viitoare misiuni europene. 2026-07-07 11:41
→ Un bolid a survolat cerul României în noaptea de 28-29 iunie, fiind observat de mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN); conform estimărilor inițiale, acesta s-a stins undeva la 77 km altitudine și cel mai probabil nici un fragment nu a supraviețuit trecerii prin atmosferă. 2026-06-30 18:33
→ Brațul robotic european Sample Trasfer Arm (STA), care urma să facă parte din misiunea Mars Sample Return, continuă să fie asamblat și pregătit pentru viitoare misiuni, probabil selenare. Brațul, care simulează un braț uman și are mai multe încheieturi, pentru mișcări complexe, are o lungime de până la 2.4 metri, este construit de un consorțiu condus de compania italiană Leonardo, din care mai fac parte GMV și AVS din Spania, Maxon din Elveția, 3DPLus din Franța și COMOTI din România, împreună cu furnizori din Danemarca, Grecia și Germania. 2026-06-23 06:11
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (11)
Alte știri, pe scurt
→ Deși nu știm când va avea loc lansarea avionului spațial comercial Dream Chaser al companiei Sierra Space, Federal Aviation Administration (FAA) a acordat acestuia, în 09 noiembrie, o licență pentru reintrarea prin atmosferă și aterizarea pe pista centrului spațial Vandenberg, cândva în primăvara anului 2027. 2026-11-13 09:57
→ După ce debutul lansatorului Neutron a fost amânat pentru 2027, compania Rocket Lab anunță că a semnat contracte în valoare de peste jumătate de miliard de dolari pentru 8 misiuni în următorii 3 ani, ceea ce înseamnă un preț de 70 de milioane de dolari pentru o lansare (inițial, Rocket Lab promitea că o lansare Neutron nu va depăși 55 de milioane de dolari). Neutron urmează să poată lansa 13 tone pe orbită terestră joasă. 2026-11-13 09:53
→ Meteoritul care a căzut în China, în 06 noiembrie, în zona Shijiazhuang, în nordul provinciei Hebei, a fost studiat de o echipă de cercetători de la Institutul de Geochimie al Academiei de Științe din China și a fost clasificat în categoria condritelor de tip L6. 2026-11-13 09:48
→ O detonare a unei arme nucleare de 1 megatonă, la 500 km altitudine deasupra Pacificului de Sud, ar dezactiva, în doar două săptămâni, 98% din cei peste 16000 de sateliți prezenți pe orbita terestră joasă. Nu doar din cauza radiației eliberată în timpul detonării: electronii eliberați în urma proceselor de fisiuni rămân capturați în câmpul magnetic terestru pentru mulți ani și vor afecta constant sateliții (rămași sau nou lansați). În plus, pentru că mulți din cei 16000 de sateliți nu vor mai putea fi controlați, va crește foarte mult riscul de coliziune: aproximativ 20 de coliziuni în următorii 2 ani. Cel puțin acestea sunt rezultatele publicate recent (în arXiv) de o echipă de cercetători americani de la universitățile Wisconsin-Madison și Princeton 2026-11-13 09:42
→ Blue Origin nu va participa la următoarea rundă a competiției organizate de NASA pentru a selecta propuneri de la partenerii privați privind următoarele stații spațiale comerciale, competiție care are termen limită 08 decembrie. Asta înseamnă că Blue Origin reduce prioritatea stației spațiale Orbital Reef (despre care oricum nu a mai publicat noutăți de foarte mult timp) pentru a se concentra pe New Glenn și Blue Moon. 2026-11-13 09:39
Toate știrile din categorie, pe ani: 2026 (117)