parsec.ro

→ NASA a publicat recent un raport științific preliminar rezultat în urma misiunii Artemis II, împreună cu 814 GB de date care pot să fie accesate (și pentru care NASA a publicat și un ghid), aproape 1000 de imagini noi și 521 de înregistrări audio care până acum nu au fost făcute publice. 2026-10-07 14:36

→ Compania americană Vast, care se pregătește să lanseze anul viitor prima stație spațială comercială (Haven-1) a anunțat că a pornit și un program selenar, prin care compania va colabora cu NASA în cadrul misiunilor Moon Base pentru a trimite încărcături pe orbita și pe suprafața Lunii, scopul fiind ca Vast să contribuie cu elemente necesare unor misiuni de lungă durată pe suprafața Lunii. 2026-09-26 18:15

→ Agenția spațială italiană (ASI) va contribui direct, adică nu prin intermediul ESA, cu 5 miliarde de dolari la programul Artemis, construind primul presurizat trimis pe suprafața Lunii, pentru a fi folosit de viitoarele misiuni cu echipaj; pentru aceste servicii, doi astronauți italieni vor deveni probabil primii europeni care vor ajunge pe Lună, în misiunile Artemis din viitorul apropiat, conform unor declarații recente ale administratorului NASA. 2026-09-23 13:47

→ Ceva a lovit Luna între 11 aprilie și 22 mai 2024. Nu știm ce, un asteroid, sau poate o cometă, însă evenimentul este unul atât de rar încât NASA crede că se întâmplă doar o dată în fiecare secol, sau chiar mai rar. Și a lăsat în urmă un crater nou (denumit McGetchin), cu un diametru de 222 de metri și adânc de 43 de metri¹¹ceea ce ne face să credem că impactorul era similar cu asteroidul care a produs meteoritul Cheliabinsk. Pentru comparație, craterul creat recent de treapta superioară Falcon 9, de aproape 4 tone, care a căzut necontrolat pe Lună în 05 august, are un diametru de doar 18 metri și o adâncime de cel mult 3 metri. Descoperirea a fost făcută de Robert Wagner, în 24 octombrie 2025, în timp ce analiza imaginile furnizate de sonda orbitală americană Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO). Două articole pe acest subiect au fost publicate recent în revista Science. Nu este pentru prima dată când cercetătorii găsesc noi cratere în imaginile transmise de LRO: de 17 ani, de când sonda se află pe orbita Lunii, peste 1000 de cratere noi au fost identificate pe suprafața selenară. 2026-09-20 18:08

→ Wangyu (望宇, "contemplarea cosmosului") este costumul pe care îl vor folosi astronauții chinezi când vor păși pe Lună, în jurul anului 2030; agenția spațială chineză a anunțat recent că au fost făcute progrese privind finalizarea acestor costume pentru viitoarele misiuni lunare, inclusiv un set de experimente în care voluntari au participat la experimente de repus la pat pentru 15 și 30 de zile, pentru simularea condițiilor pe care le presupune o misiune de lungă durată spre Lună. 2026-09-20 18:05

→ În 14 septembrie, Djibouti a devenit al 72-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, urmat de Albania, în 21 septembrie (al 73-lea stat semnatar), în 23 septembrie Croația (al 74-lea stat semnatar), Coasta de Fildeș în 24 septembrie (al 75-lea stat semnatar) și San Marino în 25 septembrie (al 76-lea stat semnatar). 2026-09-14 19:03

→ Landerul european Argonaut va fi trimis pe suprafața Lunii în 2031, la bordul unei rachete Ariane 6. Cel puțin aceasta a fost dorința exprimată de președintele Macron în cadrul evenimentului, rămâne de văzut dacă tehnic acest lucru va fi posibil. Mai mult, Macron a spus că în 10 ani vrea ca prima capsulă europeană cu echipaj la bord să fie lansată de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză. 2026-09-12 12:23

→ Pentru a putea livra la timp un costum pentru activități extravehiculare potrivit pentru suprafața Lunii, Axiom Space ar putea realiza un astfel de costum special pentru misiunea Artemis IV, care va fi o variantă redusă a costumului AxEMU contractat inițial de NASA, urmând ca versiunea care respectă specificațiile tehnice inițiale să fie folosită abia în misiunile Artemis viitoare, după Artemis IV, conform unui articol publicat de Ars Technica. Specificațiile inițiale cereau ca aceste costume să poată fi folosite în 6 activități extravehiculare pe durata unei misiuni de 6.5 zile, să fie funcționale cel puțin 2 ore în condiții de temperaturi extrem de scăzute (din zonele umbrite ale Lunii) și să poată fi folosite pentru alte activități extravehiculare pentru o perioadă de 210 zile. Dacă ar respecta aceste cerințe, costumele ar fi prea grele, prea incomod de folosit și foarte posibil nu ar fi gata pentru Artemis IV, așa că o variantă redusă a lor, denumită Sortie Suit, ar putea fi pregătită special pentru Artemis IV. 2026-09-04 11:22

→ Luni, 31 august, Turcia a devenit al 71-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, într-o ceremonie organizată la sediul NASA din Washington, DC, la care au luat parte administratorul NASA Jared Isaacman și ministrul turc al industriei și tehnologiei, Mehmet Fatih Kacır. 2026-09-01 05:34

→ China a stabilit un nou record propriu în ceea ce privește transferul de date dintre Pământ și Lună folosind un laser: uplink de 1.25 Mbps și downlink de 100 Mbps în cadrul unui experiment, fără a oferi detalii cu privire la sonda selenară folosită. 2026-08-29 08:17

→ Sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter LRO a identificat noul crater lunar creat de impactul treptei secundare Falcon 9 din 05 august, după ce a primit coordinatele impactului de la echipa sud-coreeană care operează sonda Danuri: noul crater, aflat la 19.4759°N, 266.7138°E, are un diametru de 18 metri și o adâncime de aproximativ 3 metri. 2026-08-29 08:08

→ Lansarea misiunii Chang’e-7 spre polul sud lunar, programată pentru 25 august cu o rachetă Changzheng-5, a fost amânată subit pentru 2027. Motivul invocat oficial este dorința agenției spațiale chineze ca misiunea să se desfășoare fără cusur, iar dacă lansarea ar fi continuat conform planului inițial, acest lucru nu ar fi fost posibil. Cel mai probabil taifunul Narra a încurcat planurile agenției spațiale chineze și a compromis fereastra de lansare, însă nu sunt excluse și unele probleme tehnice care ar fi intervenit în ultimul moment. 2026-08-29 08:04

→ În 05 august, la ora 06:35 UTC, treapta superioară a rachetei Falcon 9 (2025-010D), care în 15 ianuarie 2025 a lansat sonda selenară Blue Ghost a companiei Firefly (2025-010A) și sonda Hakuto-R (2025-010B) a companiei nipone ispace, va lovi Luna și, cel mai probabil, impactul, care va avea loc lângă craterul Einstein, va putea fi observat de pe Pământ, de astronomii amatori sau profesioniști. 2026-07-20 11:02

→ Joi, 16 iulie, Serbia a devenit al 69-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul general al NASA din Washington, DC., în prezența ministrului de externe sârb Marko Đurić și a administratorului adjunct al NASA, Matt Anderson. Astfel, Serbia devine al 3-lea stat, după Thailanda și Senegal, care semnează atât Acordurile Artemis, cât și parteneriatul International Lunar Research Station (ILRS). A doua zi, în 17 iulie, Mauritius devine al 70-lea semnatar al Acordurilor Artemis. 2026-07-17 17:48

→ China pregătește o nouă misiuni selenară ambițioasă: Chang'e-7, a cărei lansarea este programată pentru luna august. Misiunea va conține o sondă orbitală, un lander și un rover. Racheta Changzheng-5 destinată acestei misiuni (Y14) a ajuns deja la centrul spațial Wenchang, unde urmează ca sonda Chang'e-7 să fie asamblată în interiorul treptei secundare. 2026-07-13 15:25

→ NASA a anunțat în 30 iunie noi misiuni cargo spre Lună, care vor avea loc în 2028, parte din programul Commercial Lunar Payload Services (CPLS), în valoare de 600 milioane de dolari²²este al doilea eveniment din seria anunțurilor cu privire la misiunile Moon Base, după cel din 26 mai: două noi misiuni pentru Astrobotic (în valoare de $297.9M) și câte o misiune pentru Firefly Aerospace ($144.2M) și Intuitive Machines ($148.3M). Companiile vor folosi o iterație nouă a landerelor folosite deja în misiuni precedente³³Astrobotic va folosi Griffin, Firefly Aerospace va folosi Blue Ghost, iar Intuitive Machine va folosi Nova-C. În viitorul apropiat, NASA ar putea trimite pe Lună roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping, and In-Situ Exploration), un prototip al roverului marțian Perseverance. 2026-06-30 19:05

→ În 02 martie 2025, landerul Blue Ghost (Mission 1), al companiei Firefly aseleniza în Mare Crisium și în cele 14 zile în care a fost activ pe suprafața Lunii a trimis aproape 120 GB de date brute spre Pământ (imagini și secvențe video). Următoarea misiune, Blue Ghost Mission 2⁴⁴care va ajunge pe fața îndepărtată a Lunii și va transporta la suprafață, printre altele, un radiotelescop, programată pentru a fi lansată la finalul anului curent, va avea modulul orbital Elytra echipat cu hardware și algoritmi NVIDIA Jetson pentru procesarea datelor în timp real și reducerea volumului de date trimise spre Pământ. 2026-06-30 07:26

→ În 25 iunie, Botswana a devenit al 68-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis; ceremonia de semnare a avut loc la sediul oficial al NASA din Washington DC, în prezența administratorului secund al NASA, Matt Anderson, reprezentantului Departamentului de Stat Gregory Autry și ministrul comunicațiilor și al inovării din Botswana, David Tshere. 2026-06-25 14:25

→ În cadrul evenimentului din 09 iunie, în care a dezvăluit numele membrilor echipajului Artemis III, NASA a mai oferit câteva detalii despre misiunile Artemis III și Artemis IV, dar în același timp a generat noi întrebări care încă nu au un răspuns. Pentru Artemis III, se pare că planul este ca prima dată să fie lansat spre orbita terestră landerul Blue Moon al companiei Blue Origin, după care are loc lansarea Orion (efectuată de o rachetă SLS fără treapta secundară ICPS). Orion și Blue Moon vor andoca și vor rămâne cuplate timp de 2 zile, timp în care echipajul va pătrunde în interiorul Blue Moon. Apoi, se vor decupla și Orion va aștepta lansarea Starship V3 (deci nu HLS, doar un V3 cu un dispozitiv de andocare), după care va urma andocarea Orion la Starship. Echipajul nu va vizita interiorul Starship în timpul misiunii Artemis III. După o zi, Orion se va decupla de Starship și va reveni pe Pământ (scutul termic este unul nou, însă oricum revenirea de pe orbita terestră joasă va fi mult mai blândă decât revenirea de pe o traiectorie cislunară). Pentru Artemis IV, NASA a anunțat că Orion și Starship vor andoca pe orbita Pământului și că inserția trans-lunară (TLI) o va face Starship(!). Și de aici lucrurile devin vagi: asta înseamnă că SLS nu va avea nevoie de treapta secundară ICPS nici în Artemis IV? Starship va fi folosit doar pentru TLI (tot Starship V3?), iar pe orbita Lunii va aștepta un lander Blue Moon, sau aselenizarea se va efectua cu același Starship care face TLI (adică Starship HLS)? Ce va face modulul de serviciu european (ESM) cu combustibilul pe care îl economisește ne-efectuând TLI? 2026-06-09 18:18

→ În cadrul unui eveniment organizat joi, 09 mai, NASA a anunțat componența echipajului misiunii Artemis III (programată pentru 2027): comandatul misiunii va fi Randy Bresnik (care a mai zburat de 2 ori în spațiu, STS-129 și Soiuz MS05, a efectuat 5 activități extravehiculare), italianul Luca Parmitano, va fi pilotul misiunii (2 zboruri în spațiu, Soiuz TMA-09M și Soiuz MS-13, 6 activități extravehiculare) și doi specialiști, Frank Rubio (1 zbor spre ISS, cu capsula Soiuz MS-23 și 3 activități extravehiculare efectuate) și Andre Douglas (selectat ca astronaut în 2023, se va afla la primul său zbor spațial). 2026-06-09 18:11

→ În cadrul unei conferințe de prese, Jared Isaacman, administratorul NASA, a oferit marți, 26 mai, detalii cu privire la următoarele misiuni selenare dedicate unei viitoare prezențe umane de lungă durată. Cele trei misiuni selenare programate pentru anul acesta au fost redenumite, astfel: Moonbase 1 înseamnă aselenizarea landerului Blue Moon Mk.1 (al companiei Blue Origin) în craterul Shackleton în toamna acestui an; Moonbase 2 înseamnă aselenizarea, în 2026, landerului Griffin-1 al companiei Astrobotic, care va transporta pe suprafața Lunii și roverul FLIP (al companiei Astrolab); și tot în 2026 vom avea Moonbase 3, o misiune științifică desfășurată de landerul Nova C-3 al Intuitive Machines, la care va participa ESA și agenția spațială sud-coreeană. NASA a anunțat că a selectat compania Blue Origin, care va folosi landerele Blue Moon pentru a transporta vehiculele companiei Astrolab ⁵⁵rovere FLEX, derivate din FLIP, care pot transporta un echipaj de 2 persoane în timpul activităților pe suprafața selenară și Lunar Outpost ⁶⁶rovere Pegasus, care cântăresc 1 tonă, vor avea o viteză de 10 km/h și au autonomie de 200 km. NASA speră ca roverele să fie deja pe suprafața Lunii în 2028, pentru a aștepta echipajul Artemis IV. În misiunile viitoare vor fi folosite și drone Moonfall ⁷⁷câte 3-4 astfel de drone urmează să fie trimise spre Lună cu câte un lander Blue Ghost al companiei Firefly în colaborare cu JPL, dotate cu senzori specifici, care pot supraviețui nopții lunare și care se pot muta cu ușurință acolo unde este nevoie de ele (pentru cartografiere la nivel de centimetru, identificare zone cu greață etc). NASA a lansat și un site nou dedicat misiunilor Moonbase. 2026-05-26 18:23

→ Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat în cadrul conferinței AIAA ASCEND care a avut loc în 19 mai la Washington, DC, că se așteaptă ca anul viitor un echipaj de taikonauți să survoleze Luna, într-o misiune similară cu Artemis II.

Just a few weeks ago, the year of America’s 250th anniversary, the Artemis II crew traveled farther into space than any humans in history. The world paused from the discourse to witness those four amazing astronauts journey around the moon and return home safely. This was the opening act in America’s return to the lunar surface. We are already well on our way to what comes next. And we must, because the next time the world tunes in to watch astronauts fly around the moon, which will be likely sometime in 2027, they will be taikonauts, and America will no longer be the exclusive power to send humans into the lunar environment. — Jared Isaacman

2026-05-24 18:48

→ Avem câteva detalii suplimentare cu privire la misiunea Artemis III, în care, vă reamintesc, o capsulă Orion, aflată pe orbita Pământului, va andoca la cele două landere lunare Blue Moon (Blue Origin) și Starship SLS (SpaceX). În portalul achizițiilor publice federale din SUA, NASA a solicitat informații (mediului academic și privat) cu privire la un sistem alternativ de transmitere a datelor în timp real, de pe orbita terestră joasă, pentru misiunea Artemis III (NASA dorește transmisiuni 4K în direct). Detaliile acestei solicitări includ și orbita care va fi folosită pentru misiunea Artemis III: altitudine de 460 km și înclinație orbitale de 33 de grade. Dar și data pentru care NASA pregătește misiunea Artemis III: vara lui 2027. Pentru misiunea Artemis III desfășurată pe orbita Pământului existau două variante: fie o orbită cu excentricitate ridicată (pentru a putea simula mai adecvat revenirea prin atmosferă la viteze mari), fie o orbită terestră joasă (ceea ce implică un grad de complexitate mai scăzut al misiunii). NASA a ales orbita terestră joasă. Asta înseamnă că Orion poate să fie lansată de racheta SLS fără ca NASA să folosească o treapta secundară ICPS (Orion poate ajunge pe orbita terestră joasă doar cu cele 4 motoare RS-25 și cele două boostere auxiliare, fără să aibă nevoie de impuls suplimentar de la o treaptă superioară, detaliu confirmat recent). Cum NASA mai are o singură treaptă secundară ICPS, aceasta va fi folosită, cel mai probabil, pentru Artemis IV. Iar asta are sens, pentru că oferă mai mult timp adaptării treptei superioare Centaur V pentru SLS și pentru Artemis IV, fără a afecta programul Artemis III. În plus, hardware-ul folosit pentru misiunea care implică aselenizare va fi unul deja testat, ceea ce este, din nou, un lucru care are sens pentru NASA. Înclinarea orbitală înseamnă și faptul că SpaceX poate lansa din Texas nava Starship HLS, cu care va andoca Orion, fără să fie nevoită să folosească rampa LC-39A din Florida pentru asta, NASA oferind astfel mai mult timp pentru ca SpaceX să finalizeze lucrările de conversie a rampei LC-39A pentru lansări Starship. 2026-05-17 16:10

→ La centrul spațial Houston, astronauții au început să se familiarizeze cu landerul Blue Moon al companiei Blue Origin și au început o serie de antrenamente preliminare folosind un simulator al respectivului lander (o replică la scară 1:1). 2026-05-17 16:00

→ Mai multe state au semnat Acordurile Artemis în utlima perioadă: În 29 aprilie, Maroc a devenit al 64-lea semnatar, iar câteva zile mai târziu, în 04 mai, Malta a devenit al 65-lea stat semnatar, iar câteva ore mai târziu Irlanda devine al 66-lea stat semnatar. Paraguay s-a alăturat listei în 07 mai, devenind al 67-lea stat semnatar. 2026-05-01 19:37

→ În 05 august, la ora 06:44 UTC, treapta superioară a rachetei Falcon 9 care a lansat landerele lunare Blue Ghost M1 și Hakuto-R M2 în 15 ianuarie 2025 se va prăbuși necontrolat pe Lună, conform unei analize ProjectPluto. Din păcate, impactul nu va fi suficient de strălucitor pentru a putea fi observat de pe Pământ, dar sonda orbitală americană Lunar Reconaissance Orbiter (LRO) ar putea, probabil, observa acest eveniment. 2026-04-30 20:49

→ Jared Isaacman, administratorul NASA, afirmă că modulele Habitation and Logistics Outpost (HALO, construit de Thales Alenia și Northrop Grumman) și International Habitation Module (I-HAB, cosntruit de Thales Alenia pentru ESA și JAXA) deși au fost livrate către NASA, au prezentat urme de coroziune. Dacă programul Gateway nu ar fi fost anulat, cele două module nu ar fi putut fi lansate mai devreme de 2030, conform lui Isaacman. 2026-04-24 07:34

→ În 23 aprilie, Iordania a devenit al 63-lea stat care aderă la Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul NASA din Washington, DC, la care a luat parte administratorul NASA, Jared Isaacman și ambasadorul Iordaniei în SUA, Dina Kawar. 2026-04-23 19:21

→ Anul viitor, Artemis III ar trebui să testeze pe orbita joasă e Pământului nu doar andocarea dintre Orion și cele două landere lunare, dar și costumule de astronauți pentru activități extravehiculare selenare. Însă un audit al Biroul Inspectorului General al NASA (o instituție federală independentă care auditează activitățile NASA) crede că noile costume pentru activități extravehiculare ar putea fi testate abia în 2031. Nu purtate pe suprafața Lunii, doar testate (probabil pe orbită).

[…] the original schedules for both xEVAS spacesuits were overly optimistic, a long-standing issue across the Agency that we have reviously reported on.17 Specifically, we determined the initial development schedules for both spacesuits—spanning 3.4 years for lunar suits and 3.8 years for microgravity suits—were less than half of the 8.7 year-historical average of time it takes from contract award to test flight for recent space flight programs. If Axiom experiences design and testing delays in line with this historical average, the lunar and microgravity spacesuit demonstrations would not occur until 2031.

2026-04-21 15:25

→ În 20 aprilie, Letonia a devenit al 62-lea stat care aderă la Acordurile Artemis. Semnarea Acordurilor Artemis s-a făcut de Dace Melbārde, Ministrul Educației și al Științei din Letonia, în prezența lui Jared Isaacman, administratorul NASA, la sediul NASA din Washington, DC. 2026-04-20 19:22

→ Blue Origin are planuri serioase pentru explorarea Lunii și nu se limitează doar la racheta New Glenn, landerul Blue Moon, recent au anunțat dezvoltarea unei tehnologii, denumită Air Pioneer, care extrage oxigen din regolitul lunar. Asta înseamnă o reducere semnificativă a masei de oxigen care va fi lansată în viitoarele misiuni selenare, pentru că oxigenul produs din regolit poate să fie folosit de echipaj, dar și de motoarele care vor decola de pe Lună. 2026-04-16 07:53

→ După eșecul Luna-25 din 2023, Roscosmos amână câteva dintre viitoarele misiuni Luna. Nu este foarte clar dacă Luna-26 (sondă orbitală) rămâne programată pentru 2028 și nici nu avem o dată certă pentru Luna-27 (lander, 2029-2030), însă lansarea Luna-28, misiunea care ar urma să aducă pe Pământ eșantioane de la Polul Sud lunar, nu va avea loc un mai devreme de 2032, Luna-29 va fi lansată în 2034, iar Luna-30 este programată pentru 2036. 2026-04-16 07:48

→ Programul Chang'e, care cuprinde mai multe sonde, landere și rovere pentru explorarea robotică a Lunii, care până acum se afla sub umbrela China National Space Administration (CNSA) a fuzionat cu programul de explorare a Lunii cu echipaj uman, care este gestionat de China Manned Space Agency (CMSA), organizație care de acum va coordona atât programul Chang'e, cât și viitoarele misiuni selenare cu echipaj. 2026-04-16 07:40

→ Compania niponă ispace anunță o serie de modificări ale viitoarelor misiuni selenare: în 27 martie, ispace anunța că dezvoltă un nou lander, ULTRA, care va fi realizat prin integrarea a două modele la care lucrau până acum separat de filialele din Japonia și din SUA ale companiei. Noul lander va avea și un propulsor nou, ca răspuns la problemele întâmpinate recent de ispace cu vehicul propulsor (și care au dus la întârzieri în dezvoltarea următorului lander). Astfel, prima misiune spre Lună dezvoltată de filiala americană a companiei ispace va avea loc în 2030 (pentru a permite echipei să înlocuiască landerul APEX 1.0 cu ULTRA); denumită inițial Mission 3, aceasta devine acum Mission 5; fosta misiune Mission 4 devine Mission 3 și va zbura în 2028, urmată de Mission 4 în 2029 (ambele dezvoltate de ispace Japonia); în 2027, ispace plănuiește să trimită un satelit pe orbita Lunii. 2026-03-29 19:15

→ Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului Commercial Lunar Payload Services CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes. 2026-03-27 14:49

→ NASA plănuiește să construiască o bază selenară în trei faze. În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje. În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA). 2026-03-27 14:47

→ Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea). 2026-03-27 14:47

→ Racheta SLS ajunge, pentru a doua oară, pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, vineri, 20 martie, la ora 15:21 UTC, după un drum de 11 ore din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB), unde a fost remediată problema descoperită la treapta superioară, după al doilea test static (efectuat în 19 februarie). 2026-03-20 16:37

→ Biroul Inspectorului General al NASA (Office of Inspector General, OIG) un departament independent în cadrul NASA care auditează activitatea agenției spațiale americane estimează, într-un raport publicat recent, că șansele ca misiunea Artemis II să eșueze în timpul zborului sunt 1:30 și șansele ca misiunea să devină un eșec în timpul activităților extravehiculare pe suprafața Lunii sunt 1:40. Pentru a pune lucrurile în context, șansele unui eșec al unei misiuni cu echipaj al capsulei Dragon spre ISS este în prezent estimat la 1:200; în misiunile Apollo șansele unui eșesc a fost 1:10, iar în timpul misiunilor navetelor spațiale se credea că e 1:100, dar de fapt, evaluat ulterior, a fost 1:10. 2026-03-16 08:32

→ În prima misiune a Chinei cu echipaj pe Lună, taikonauții ar putea să aselenizeze în regiunea Rimae Bode, lângă Sinus Aestuum, nu departe de ecuator, pe fața apropiată a Lunii. Regiunea este una destul de netedă, interesantă din punct de vedere geologic și amplasarea o face să fie mai accesibilă unei misiuni de aselenizare, iar asta implică un risc mai scăzut pentru echipaj. O tentativă de aselenizare în vecinătatea craterului Shackleton, aflat aproape de Polul Sud, implică un grad de complexitate mai ridicat al misiunii, deci și riscuri mai mari. Însă decizia finală încă nu a fost luată, Rimae Bode se află pe o listă de potențiale destinații, alături de alte 13 zone, dintr-o selecție inițială de 106. 2026-03-09 20:12

→ Începând cu misiunea Artemis IV, racheta SLS va fi echipată cu o treaptă superioară Centaur V, conform ultimelor detalii publice găsite în sistemul federal de achiziții publice din SUA. NASA a luat în considerare la un moment dat și folosirea treptei superioare a rachetei New Glenn a companiei Blue Origin, însă până la urmă s-a decis asupra Centaur V, treapta superioară a rachetei Vulcan, produsă de compania United Launch Alliance. Alimentată tot cu hidrogen și oxigen lichid și propulsată de 2 motoare RL10, Centaur V poate fi mai ușor integrată cu turnul folosit pentru lansare și treapta secundară este deja în producție pentru racheta Vulcan; aceasta dezvoltă o forță de tracțiune dublă comparativ cu actuala treaptă superioară ICPS a SLS, însă este inferioară ca performanță treptei EUS, la dezvoltarea căreia NASA a renunțat. 2026-03-08 16:11

→ NASA a publicat câteva clarificări oficiale, venite în urma declarațiilor lui Jared Isaacman făcute vineri, 27 februarie. Misiunea Artemis IV va fi prima misiune Artemis care trimite astronauți pe suprafața selenară, în prima parte a anului 2028. În această misiune, SLS va avea o altă treaptă superioară decât ICPS, folosită în primele 3 misiuni Artemis. Misiunea Artemis V va trimite din nou astronauți pe suprafața Lunii în a doua parte a anului 2028, deci planul este ca în 2028 să avem nu una, ci două(!!) aselenizări. Astfel, NASA renunță la ceea ce până acum se numea SLS Block 1B, adică renunță la dezvoltarea Exploration Upper Stage (EUS); nu este clar cu ce va fi înlocuită Interim Cryogenic Propulsion Stage (ICPS) pentru misiunile Artemis IV și V în timpul scurt rămas până în 2028. De asemenea, NASA renunță și la Mobile Launcher 2 (ML-2), platforma de lansare care urma să fie folosită pentru SLS Block 1B/EUS și care a depășit cu mult calendarul și bugetul alocat (deși s-a plătit deja în proporție de 98%, adică 1.6 miliarde de dolari). 2026-03-04 07:29

→ Sonda americană Lunar Trailblazer, lansată în 25 februarie 2025, nu a mai putut fi contactată după lansare, deși aceasta urma să ajungă pe orbita Lunii, pentru a identifica zonele cu concentrații ridicate de apă în solul lunar. Sonda, construită de Lockheed Martin, a costat 72 milioane de dolari și motivul pentru care NASA a pierdut contactul cu ea este acela că panourile solare ale sondei, în loc să fie îndreptate spre Soare, au fot îndreptate în direcția opusă, ceea ce a făcut imposibilă încărcarea bateriilor de la bord. 2026-03-02 08:35

→ Într-o conferință organizată în 27 februarie, NASA a anunțat că schimbă planul pentru misiunile Artemis. Artemis III va fi lansată la mijlocul anului viitor, însă nu va trimite astronauți spre Lună. Conform noului plan, Artemis III va fi o misiune pe orbita joasă a Pământului, în care Orion va face joncțiunea cu unul sau chiar cu ambele landere lunare (de la SpaceX și Blue Origin) și va testa costumele de astronauți pentru activitățile extravehiculare pentru misiunile lunare, —o misiune similară cu Apollo 9. Artemis IV va fi lansată probabil la finalul anului 2028 și va include o aselenizare, —o misiune similară cu Apollo 11 (sau cum a fost misiunea Artemis III în scenariul inițial). Jared Isaacman a declarat că este nevoie de această modificare pentru a crește ritmul lansărilor SLS și pentru a se asigura siguranța echipajului care va aseleniza. El a spus că o parte din problemele pe care le are în prezent SLS sunt din cauza cadenței scăzute a lansărilor și speră ca o rachetă SLS să poată să fie lansată la câte 10 luni(!), nu o dată la 3 ani. Pentru Artemis III și IV racheta SLS va fi folosită cu treapta superioară actuală (Block I), iar după Artemis III va fi folosită o "treaptă superioară standardizată" deși nu este încă clar ce înseamnă asta (pare să fie ceva diferit de Block 1B și EUS), pentru a accelera ritmu lansărilor și pentru a ține costurile sub control. Nu este clar în acest moment nici viitorul stației spațiale lunare Gateway. 2026-02-27 15:23

→ Cercetătorii de la Lawrence Livermore National Laboratory (LLNL) au calculat 1 milion de orbite stabile în spațiul cislunar⁸⁸spațiul dintre Pământ și Lună, care include și punctele Lagrange, timp de 1.6 milioane de ore-CPU folosind supercomputerele Quartz și Ruby al LLNL, echivalent cu funcționarea unui PC normal timp de 182 de ani. Pentru fiecare punct de plecare, pentru care se cunoaște poziția și viteza, simularea se propagă în timp ținând cont de influența Pământului, a Soarelui, a Lunii, a tuturor planetelor (până la Neptun inclusiv) și de toate forțele care acționează asupra navei. Dintre aceste orbite, 54% sunt stabile pentru cel puțin 1 an, iar 9.7% sunt stabile pentru cel puțin 6 ani. Orbitele obținute vor putea fi folosite de oricine dorește să plănuiască o misiune în spațiul cislunar și au fost obținute folosind un pachet pentru Python, denumit Space Situational Awareness și care este open-source și poate fi consultat online. 2026-02-25 14:55

→ În 2025, ispace anunța că APEX 1.0, landerul lunar al Mission 3, va folosi un propulsor principal denumit VoidRunner, dezvoltat de un consorțiu format de Agile Space Industries și filiala americană a ispace, motiv pentru care misiunea a fost amânată din 2026 în 2027 (cele două misiuni precedente au folosit un propulsor dezvoltat de Arianespace). Însă problemele cu dezvoltarea VoidRunner ar putea amâna și mai mult misiunea sau ar putea forța compania niponă să schimbe din nou propulsorul. Mission 3 (denumită și Team Draper Commercial Mission 1) este desfășurată sub umbrela Commercial Lunar Payload Services (CLPS), un program al NASA de stimulare a partenerilor economici pentru desfășurarea de misiuni lunare. La bordul APEX 1.0 se va afla și un echipament românesc, primul echipament românesc trimis spre Lună, construit la Cluj-Napoca de compania CDS, în cadrul unei colaborări cu ESA. În 06 iunie 2025, landerul Resilience al ispace (Mission 2 HAKUTO-R) s-a prăbușit pe Lună, după o tentativă nereușită de aselenizare. 2026-02-23 20:46

→ Jared Isaacman a anunțat că racheta SLS a trebuit să fie retrasă de pe rampa LC-39B și adusă înapoi în hangarul Vehicle Assembly Building (VAB). Asta înseamnă că oportunitățile de lansare din luna martie nu se vor materializa. Au fost identificate probleme cu debitul de heliu⁹⁹heliul este folosit pentru purjarea motoarelor și pentru presurizarea rezervoarelor cu hidrogen și oxigen din treapta superioară ICPS iar investigarea și rezolvarea problemei nu se poate realiza pe rampa de lansare, astfel că racheta trebuie să ajungă în hangar. SLS a părăsit rampa de lansare LC-39B în 25 februarie. 2026-02-22 09:20

→ După un test aparent reușit al reparațiilor efectuate pe rampa de lansare LC-39B în urma primului test static SLS, NASA a desfășurat joi, 19 februarie, un al doilea test static al rachetei SLS (Wet Dress Rehearsal, WDR), care s-a desfășurat de această dată cu bine, până la T-29 secunde înainte de lansare, conform planului inițial, fără probleme majore cu scurgerile de hidrogen care au afectat testele precedente. Drept urmare, NASA a anunțat că lansarea Artemis II este acum programată pentru prima oportunitate din luna martie, adică 07 martie 2026, ora 01:29:00 UTC. 2026-02-21 07:25

→ O echipă de cercetători (din Marea Britanie, SUA și Japonia), analizând arhiva imaginilor transmise de sonda selenară Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) și folosind un algoritm cu machine learning (You-Only-Look-Once ExtraTerrestrial, —YOLO-ET), anunță că au identificat locul în care a aselenizat sonda sovietică Luna 9 (în 03 febraurie 1966), prima sondă care a aterizat controlat pe Lună și a reușit să trimită și imagini. Mai mult informații pot fi găsite în articolul publicat recent în npj Space Exploration. 2026-02-11 12:15

→ China a efectuat în 11 februarie, în jurul orei 03:00 UTC, trei teste dintr-un singur foc: (i) a testat lansarea unui booster al noii rachete Changzheng-10 ¹⁰¹⁰rachetă care urmează să fie folosită pentru misiunile selenare cu echipaj și urmează aibă trei astfel de boostere, similar cu Delta IV Heavy sau Falcon Heavy, plus trepte superioare, una sau două, în funcție dacă este folosită pentru o misiune spre Lună sau spre orbita joasă a Pământului; boosterul testat a avut un diametru de 5 metri și a fost echipat cu 7 motoare YF-100K care ard kerosen și oxigen lichid; (ii) a testat în același timp și revenirea controlată prin atmosferă a respectivului booster Changzheng-10 (deși de pe o traiectorie suborbitală, se pare că acesta a atins o altitudine maximă de 105 km), care a amerizat într-o zonă predefinită, la câțiva metri de barja pe care probabil ar fi trebuit să aterizeze; (iii) a testat sistemul de anulare de urgență a lansării (declanșat în momentul în care racheta se afla în regim max-q, adică presiunea dinamică pe vehicul era maximă), sistem cu care este echipată capsula Mengzhou montată pe un booster Changzheng-10. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru misiunile selenare cu echipaj dar și pentru a înlocui în viitor actuala capsulă Shenzhou care transportă echipaj spre stația spațială chineză Tiangong); capsula a fost și ea recuperată. 2026-02-11 07:44

→ Companiile americane Voyager Technologies și Max Space au anunțat un parteneriat pentru dezvoltarea unor habitate gonflabile pentru viitoare misiuni de lungă durată care urmează să aibă loc pe Lună. 2026-02-10 08:36

→ În 2023, compania Rolls Royce primea 9 milioane de lire sterline de la guvernul britanic pentru a dezvolta un reactor nuclear cu o putere nominală de 100kW, care urma să ajungă pe Lună într-o viitoare misiune americană până în 2030. Rolls Royce a suspendat însă programul de dezvoltare a reactorului nuclear pentru că anul trecut a expirat contractul cu guvernul britanic, contract care nu a mai fost reînnoit. Între timp, NASA a anunțat că plănuiește să dezvolte un reactoru nuclear pentru Lună în partneriat cu Departamentul de Energie din SUA, nu prin colaborări externe. 2026-02-10 07:55

→ A durat ceva, dar în cele din urmă Elon Musk și-a dat seama că Luna este mult mai aproape de Pământ și, după ce la începutul anului spunea că Luna doar îl distrage de la planurile mărețe pentru Marte, acum spune că SpaceX se concentrează pe misiunile selenare "pentru a construi un oraș pe Lună". Nimeni nu înțelege raționamentul lui Elon Musk, însă noul său plan ar putea să aibă de-a face cu legăturile pe care le are Elon Musk cu administrația americană sau cu viitorul IPO al SpaceX. 2026-02-09 18:34

→ Testul static SLS (wet dress rehearsal —WDR, pentru misiunea Artemis II) nu a fost dus până la capăt: NASA a anunțat că numărătoarea inversă a fost oprită la T-5:15 și testul a fost suspendat din cauza unor probleme cu scurgerile de hidrogen (care au afectat și misiunea precedentă, Artemis I). De asemenea, racheta SLS nu va mai fi lansată în luna februarie, NASA pregătindu-se pentru o lansare la începutul lunii martie; până atunci, va avea loc un nou test static, după ce vor fi analizate datele pe care agenția spațială americană le are acum la dispoziție. Dacă lansarea nu va avea loc nici în luna martie, atunci racheta va fi mutată în hangarul VAB, pentru ca bateriile treptei secundare ICPS să poată fi înlocuite. În 12 februarie, după ce a executat unele reparații în timp ce racheta a rămas pe rampă, NASA a mai efectuat un scurt test în care a umplut parțial cu hidrogen treapta primară, însă a întâmpinat probleme legate de transferul hidrogenului și în timpul acestui test. 2026-02-06 10:57

---

Cele mai recente | Pe ani: 2026 (54)