parsec.ro

→ În 09 octombrie, la ora 16:44 UTC, brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale a eliberat capsula cargo Cygnus XL, după ce aceasta a fost decuplată de modulul american Unity al stației spațiale. Capsula Cygnus XL a fost lansată în 11 aprilie cu ajutorul unei rachete Falcon 9 (misiunea NG-24), pentru a transporta aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bordul avanpostului orbital. De obicei capsulele Cygnus ale companiei Northrop Grumman rămâneau pe orbită mai multe săptămâni după decuplarea de ISS pentru a derula diverse echipamente științifice, însă de această dată capsula va reveni mai repede prin atmosferă: manevra de frânare și deorbitare va fi executată luni, 12 octombrie, când capsula va reintra distructiv prin atmosferă, încărcată cu câteva tone de deșeuri de la bordul ISS. 2026-10-10 13:16

→ NASA încurajează sectorul privat să investească în viitoare stații spațiale orbitale, care vor oferi continuitate pe orbita joasă a Pământului după retragerea Stației Spațiale Internaționale. În primă fază, NASA va oferi anul viitor un sprijin de $100M pentru două sau mai multe companii selectate în urma propunerilor primite până în 08 decembrie, urmând ca în faza a 2-a finanțarea să ajungă la miliarde de dolari, iar în faza a 3-a NASA urmează să cumpere misiuni cu astronauți spre respectivele stații orbitale private. 2026-10-10 06:35

→ La doar două săptămâni de la lansare, satelitul european Sentinel-3C¹¹lansat în 15 septembrie de o rachetă Vega-C a transmis deja primele imagini și primele date obținute cu instrumentele de la bord, ceea ce confirmă că satelitul este funcțional și pregătit pentru începutul misiunii de observare a suprafeței Pământului, alături de ceilalți sateliți din flota Sentinel. Prima imagine, realizată în 30 septembrie, este una a Italiei. A doua imagine a fost realizată în aceeași zi și surprinde nordul Canadei și Groenlanda, iar în a treia imagine se pot observa insulele Bahamas, Caraibe și Cuba. 2026-10-08 18:48

→ Capsula Dragon "Freedom" (C212) a revenit pe Pământ joi, 08 octombrie, la finalul celei de-a 5-a misiuni, Crew-12, după ce s-a decuplat cu o zi înainte de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale. Echipajul, format din Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) au revenit cu bine acasă, după 235 de zile petrecute în spațiul cosmic. Decuplarea de ISS a avut loc în 07 octombrie la ora 12:05 UTC, iar contactul cu apa Oceanului Pacific a avut loc în 08 octombrie, la ora 15:34 UTC. 2026-10-08 16:14

→ LeoLab a identificat în 05 octombrie o nouă dezintegrare a unui satelit aflat pe orbită²²este a treia dezintegrare observată în ultimele luni la altitudini ridicate, după Yaogan-50 02 și USA-32. De această dată este vorba despre satelitul sovietic Meteor 2-7, lansat în 1981 și aflat la 890 km altitudine (NORAD ID 12456). Se pare că au fost generate cel puțin câteva zeci de fragmente, care au fost observate pentru prima dată de LeoLabs în timp ce satelitul a trecut pe deasupra stației de urmărire din vestul Australiei. 2026-10-07 18:35

→ Randy Lillard, responsabil cu viitoarea stație spațială Blue Reef a companiei Blue Origin, a declarat în cadrul IAC 2026, al 77-lea Congres al Federației Internațională de Astronautică (IAF), că Blue Origin nu are planuri pentru dezvoltarea unei capsule cu echipaj uman. Pe de altă parte, Dave Limp, CEO al Blue Origin, a confirmat că există un plan în cadrul companiei pentru o capsulă orbitală cu echipaj. Adevărul este probabil undeva la mijloc: Blue Origin lucrează la o astfel de capsulă, dar nu o va finaliza fără sprijin financiar din partea NASA. 2026-10-07 14:13

→ În data de 01 octombrie, la ora 23:05 UTC, capsula Dragon "Grace" a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale, pentru ca echipajul misiunii Crew-13 să poate ajunge la bordul ISS; a fost cea mai rapidă andocare a unei misiuni SpaceX, la doar 07 ore și 55 de minute după lansare. 2026-10-07 13:45

→ Agenția spațială europeană (ESA) se pregătește pentru era post-ISS și a contractat doi parteneri privați, ambii din Germania (Airbus Defence and Space și OHB) pentru a realiza un studii de fezabilitate cu privire la un viitor avanpost orbital european³³ESA a contribuit la Stația Spațială Internațională cu modulul presurizat Columbus și, pentru o perioadă, cu vehiculul de aprovizionare ATV. ESA așteaptă rapoartele acestor studii în următoarele 9 luni. 2026-09-30 07:51

→ În 21 iunie, avionul orbital chinezesc (aflat pe orbită din 07 februarie, în cea de-a 4 misiune) a lansat un satelit (2026-024H), pentru care se pare că l-a recuperat ulterior, în 12 iulie, probabil cu un braț robotic. În jurul datei de 28 august, satelitul pare că a fost lansat din nou din cala avionului, care în 10 septembrie a început o serie de manevre de rendezvous, ca în cele din urmă, în 13 septembrie, să captureze din nou satelitul. 2026-09-26 18:35

→ Nava LINK a companiei Katalyst, a cărei misiune a fost salvarea telescopului spațial SWIFT al NASA, a revenit distructiv prin atmosferă vineri, 25 septembrie, la ora 14:38, după ce, din cauza unor probleme cu sistemul de propulsie și comunicații, nu a putut andoca la SWIFT pentru a-l urca la o altitudine mai mare și a-i prelungi astfel viața. Lansat în 03 iulie, LINK s-a apropiat doar până la 12-15 km de SWIFT, a capturat câteva imagini pentru a ajuta NASA să evalueze starea telescopului spațial, însă nu a putut andoca pentru a-și finaliza cu succes misiunea. 2026-09-26 09:49

→ Într-un discurs public, secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a recunoscut că Statele Unite au în dotare arme spațiale, însă nu a oferit detalii cu privire la natura acestor arme. Așa că, fără detalii nu ne rămâne decât să speculăm. Știm doar că au fost denumite "space-control weapons, capable of defending the joint force against hostile adversaries". Victoria Samson, director-șef pentru Securitate și Stabilitate Spațială la Secure World Foundation (o organizație non-profit privată axată pe probleme militare spațiale și de securitate) spune că doctrina Forțelor Spațiale ale SUA descrie "controlul spațial" ca fiind superioritatea spațială, cu alte cuvinte capacitatea de a opera în momentul și locul ales de forțele SUA, în timp ce i se refuză acest lucru unui adversar. Mai departe nu putem decât să presupunem, nu avem alte detalii, dar consensul este că nu este vorba despre arme cinetice, care să distrugă fizic sateliții aflați pe orbită, ci, cel mai probabil, sateliți de bruiaj, care să asigure superioritatea SUA în domeniul orbital. Jonathan McDowell, care urmărește toate lansările și toate mișcările de sateliți de pe toate orbitele, crede că a identificat despre ce sateliți ar fi vorba: un număr de 17 sateliți care se află "în patrulare" pe orbită geostaționară, care nu au fost lansați direct, ci ca încărcături secundare în cadrul altor lansări pentru Forțele Spațiale are SUA, în misiunile USSF-44 (01 noiembrie 2022), USSF-51 (30 iulie 2024), USSF-106 (13 august 2025), USSF-87 (12 februarie 2026) și USSF-51 (30 iulie 2024). Cei 17 sateliți suspecți (despre care nu avem detalii cu privire la orbită, dar știm că se află în zona orbitei geostaționare) ar fi USA 344, USA 399, USA 546, USA 547, USA 548, USA 551, USA 552, USA 553, USA 556, USA 557, USA 566, USA 567, USA 568, USA 569, USA 571, USA 643 și USA 667. Tratatul privind Spațiul Cosmic (Outer Space Treaty) din 1967 nu interzice amplasarea armelor în spațiul cosmic, el interzice doar plasarea armelor nucleare în spațiu și a altor arme de distrugere în masă, dar lasă deschisă posibilitatea plasării unor arme convenționale. Cum o armă cinetică ar genera prea multe fragmente pentru a fi cu adevărat utilă celui care o folosește, cel mai probabil că armele orbitale ale SUA (și ale altor națiuni) să fie mai degrabă arme care pot bruia, intercepta transmisiunile unui alt satelit sau, probabil, care pot să-l dezactiveze sau avarieze (deși, în acest caz, am avea din nou un risc ridicat de generare de fragmente, nedorite de nici una dintre părți). 2026-09-26 08:35

→ Satelitul militar american USA-32 (operat de National Reconaissance Office, NRO) s-a dezintegrat pe orbită în 13 septembrie, 21:13 UTC, conform unui anunț al Forțelor Spațiale ale SUA din 17 septembrie. Satelitul, lansat în 05 septembrie 1988 de o rachetă Titan II SLV, se afla la altitudinea de 775 km în momentul dezintegrării, iar cauza dezintegrării nu este cunoscută (impact cu un meteoroid, deșeu orbital, explozia bateriilor vechi sau combustibil rămas la bord). Fragmentele generate în urma acestui eveniment ar putea crea probleme sateliților megaconstelației Iridium NEXT. 2026-09-26 08:35

→ Nava cargo Progress MS-35, lansată în 16 septembrie de la Baikonur (cu o întârziere de o săptămână față de data programată inițial, din cauza unei probleme cu treapta superioară), a andocat la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale trei zile mai târziu, în 19 septembrie, la ora 13:44 UTC. 2026-09-23 14:25

→ Satelitul militar american Long Duration Propulsive ESPA-1 (LDPE-1, cod 49818), lansat în 17 decembrie 2021 de o rachetă Atlas V pe o orbită aproximativ supersincronă, la 36150 km altitudine, adică aproximativ 3644 km deasupra sateliților geostaționari, a generat cel puțin 7 fragmente în 27 iulie, în jurul orei 12:50 UTC. 2026-09-04 12:51

→ Satelitul militar chinezesc Yaogan 50-02, lansat în 15 martie de o rachetă Changzheng-6A, s-a dezintegrat pe orbită heliosincronă retrogradă, probabil începând încă din luna iulie (fragmentele par să fie dispersate pe orbită, ceea ce înseamnă că evenimentul nu a fost unul recent). Până în prezent, au fost detectate 43 de fragmente, împrăștiate între 600 și 1100 km altitudine, care vor avea nevoie de decenii și secole pentru a reveni natural prin atmosfera Pământului. Orbita satelitului nu pare afectată, ceea ce poate indica faptul că fragmentele lăsate nu sunt esențiale pentru funcționarea acestuia. 2026-09-04 12:30

→ Eșec pentru echivalentul rusesc al Starlink, cel puțin după primele două lansări: nici unul din cei 16 sateliți Rassvet nu au reușit să-și crească altitudinea după lansarea din 19 iulie, a doua lansare pentru megaconstelația Bureau-1440; sateliții se află în continuare pe orbite al căror perigeu variază între 300-400 km (și continuă să scadă), deși altitudinea operațională este undeva la 800 km. Veștile nu sunt grozave nici pentru cei 16 sateliți Rassvet lansați în 23 martie (prima lansare pentru Bureau-1440): unul dintre ei a revenit deja necontrolat prin atmosferă (în 06 iunie), iar alți doi par de asemenea blocați la 300 km altitudine. Așadar, din 32 de sateliți lansați până acum, doar 13 par să fi ajuns la altitudinea operațională. 2026-09-02 17:09

→ Marți, 01 septembrie, între orele 12:40 UTC și 19:19 UTC (6 ore și 49 de minute), astronautele Sophie Adenot (ESA) și Jessica Meir (NASA) au efectuat o activitate extravehiculară pentru a schimba un retroreflector amplasat în exteriorul modulului american Harmony, pentru a schimba o cameră video și pentru a pregăti Alpha Magnetic Spectrometer (AMS-02) pentru viitoare operațiunie de întreținere. Adenot a avut unele probleme cu mobilitatea brațului stâng, din cauza sistemului de încălzire al mănușii, însă problema, care nu a fost una gravă, a fost rezolvată înainte de încheierea activității. A fost a 6-a activitate extravehiculară realizată exclusiv de femei și prima astfel de activitate extravehiculară la care a participat o astronaută europeană. Pentru Jessica Meir a fost a 7-a ieșire în afara Stației Spațiale Internaționale, locul 3 într-un clasament al astronautelor NASA, după Peggy Whitson (10) și Suni Williams (9), iar pentru Sophie Adenot a 3-a activitate extravehiculară. 2026-09-02 17:01

→ NASA a amânat lansarea capsulei Dragon Grace în misiunea Crew-13 spre Stația Spațială Internațională (programată inițial pentru 12 septembrie), ce urmează să-i aibă la bord pe Jessica Watkins (NASA), Luke Delaney (NASA), Joshua Kutryk (CSA) și Serghei Teteriatnikov(Roscosmos), după ce a fost descoperită o scurgere la sistemul de propulsie al capsulei Dragon. O nouă dată a lansării va fi comunicată de NASA după rezolvarea problemei tehnice cu care se confruntă Grace. 2026-09-01 17:49

→ În 27 august, la 02:30 UTC, compania LeoLabs a detectat o nouă dezintegrare a unei trepte secundare Changzheng-6 (a 5-a astfel de dezintegrare, după evenimentele similare din 12 noiembrie 2022, 26 martie 2024, 04 iulie 2024 și 06 august 2024), fiind astfel generate probabil sute de fragmente, între 396 km și 482 km altitudine, care vor reveni prin atmosferă în următorii ani (racheta a fost lansată în 25 august, pentru o misiune de tip rideshare, plasând 7 sateliți de mici dimensiuni pe orbită terestră heliosincronă). 2026-08-29 18:21

→ Trei activități extravehiculare au avut loc de la bordul Stației Spațiale Internaționale în luna august: (i) în 06 august, între 12:33 UTC și 19:00 UTC, astronauții americani Jessica Meir și Anil Menon au pregătit locul unde în viitor vor fi montate noile panouri solare iROSA; (ii) în 18 august, între 12:29 UTC și 18:52 UTC, Anil Menon și astronauta franceză Sophie Adenot, aflată la prima sa activitate extravehiculară (și a doua astronaută europeană care participă la o activitate extravehiculară după Samantha Cristoforetti), au ieșit în afara stației pentru a dezafecta o antenă defectă; (iii) în 25 august, între 12:27 UTC și 18:57, aceiași Anil Menon și Sophie Adenot au efectuat o nouă activitate extravehiculară pentru montarea unei noi antene pentru comunicații cu Pământul, în locul cele vechi dezinstalate cu câteva zile în urmă. 2026-08-29 08:47

→ Northrop Grumman a anunțat că satelitul MEV-1 s-a decuplat de satelitul Optus-D3, spre care a fost trimis în aprilie 2025 pentru a-i prelungi viața (MEV-1 a făcut același lucru și cu satelitul Intelsat-901 în februarie 2020). Un al doilea satelit similar, MEV-2, este în prezent andocat la Intelsat 10-02. 2026-08-29 08:29

→ NASA este nevoită să renunțe la planurile de a prelungi viața telescopului spațial Swift: vehiculul LINK, al companiei Katalyst Space, lansat în 03 iulie pentru a andoca la Swift și a-i crește altitudinea orbitală, are probleme cu propulsoarele de la bord și cu menținerea orientării în jurul centrului de masă, motiv pentru care NASA nu va permite ca LINK să andocheze la Swift. LINK se va apropia însă de telescop și va efectua câteva manevre în apropierea acestuia. Astfel, NASA se așteaptă ca Swift să reintre necontrolat prin atmosferă spre finalul anului. 2026-08-29 08:06

→ Vineri, 18 august, taikonauții Zhu Yangzhu și Zhang Zhiyuan au efectuat prima activitate extravehiculară din cadrul misiunii Shenzhou-23. Cei doi au îmbrăcat costumele spațiale și au ieșit din stația spațială Tiangong pentru operațiuni asupra panourilor solare și pentru a instala noi dispozitive de protecție împotriva deșeurilor orbitale. Activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore și s-a încheiat la ora 05:59 UTC. Conform tradiției, agenția spațială chineză a anunțat acest lucru după ce activitatea extravehiculară s-a încheiat cu succes. 2026-08-29 07:56

→ Compania americană COMSPOC atrage atenția asupra satelitului chinezesc Shijian-31, lansat în 16 iunie de o rachetă Changzheng-3B, care are o orbită interesantă: cu o înclinația de 63.46°, orbita pare una de tip Molniya, însă apogeul în loc să fie deasupra teritoriilor nordice, este deasupra ecuatorului, la o altitudine de aproape 40000 km, deasupra sateliților geostaționari, unde petrece aproximativ o treime din perioada orbitală de 12.5 ore. Oficial, misiunea satelitului Shijian-31 este "detecția mediului spațial". 2026-07-28 14:34

→ Capsula Soiuz MS-28, avându-i la bord pe cosmonauții Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și pe astronautul american Christopher Williams, s-a decuplat de modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale (ISS) în 26 iulie, la ora 07:02 UTC, revenind cu bine pe Pământ la ora 10:27 UTC, după 241 de zile petrecute în spațiu⁴⁴manevra de frânare a fost executată la 09:31 UTC și a durat 4 minute și 42 de secunde; decuplarea capsulei Soiuz MS-28 marchează sfârșitul Expediției 74 și începutul Expediției 75 de la bordul ISS. 2026-07-26 18:32

→ Polonia va contribui cu 656 milioane de euro pentru sistemul european IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), adică aproximativ 10% din valoarea sa. Sateliții constelației IRIS² vor începe să fie lansați începând cu 2029 și sistemul urmează să fie operațional începând în 2031-2032, oferind o alternativă europeană la actuala constelație Starlink. 2026-07-21 19:01

→ În 30 iunie, astronauții Chris Williams și Jessica Meir au efectuat o activitate extravehiculară timp de 7 ore și 20 de minute pentru înlocuirea unei articulații a brațului robotic Canadarm2 atașat în exteriorul Stației Spațiale Internaționale (ISS). În timpul unei activități de rutină, din 27 mai, astronauții au observat unele probleme cu articulația brațului. Aceasta a fost înlocuită cu succes și va fi transportată pe Pământ, pentru investigații suplimentare și eventuale reparații, în urma cărora ar putea reveni la bordul ISS. A fost a 280-a activitate extravehiculară realizată pentru asamblarea, upgradarea sau mentenanța Stației Spațiale Internaționale, a 2-a pentru Chris Williams și a 5-a pentru Jessica Meir. 2026-07-01 06:16

→ Începând din 2027, o nouă navă cargo va vizita stația spațială chineză Tiangong: este vorba despre Qingzhou-1, dezvoltată de compania de stat CAS Space. Qingzhou-1, care va transporta o masă utilă de 1.8 tone, poate fi lansată de o rachetă Kinetica-2 (Lijian-2), ceea ce înseamnă costuri semnificativ mai mici decât o lansare a unei capsule Tianzhou cu o rachetă Changzheng-7 (care poate însă transporta spre Tiangong 7.4 tone). Un prim zbor test a avut loc în acest an, în 30 martie și rezultatele, publicate recent, sunt încurajatoare pentru CAS Space și noul lor vehicul orbital low-cost. 2026-06-29 20:47

→ Compania Rocket Lab a anunțat,în 29 iunie, că a achiziționat compania Iridium cu 8 miliarde de dolari. Rocket Lab are în acest moment o capitalizare la bursă de peste 50 de miliarde de dolari, iar Iridium a devenit cunoscută în anii '90 pentru că permitea apeluri telefonice direct prin satelit, din oricare două puncte de pe Pământ, o noutate pentru acele vremuri (desigur, la costuri exorbitante). 2026-06-29 20:36

→ Astronauta franceză Sophie Adenot a testat, la bordul Stației Spațiale Internaționale, un prototip al costumului EuroSuit⁵⁵dezvoltat de agenția spațială franceză (CNES), împreună cu Decathlon, Spartan Space și MEDES, destinat pentru activități intravehiculare. Costumul este proiectat să fie îmbrăcat în mai puțin de 2 minute, fără ajutor, pentru a fi purtat de astronauții europeni în fazele critice ale unei misiuni spațiale (decolare și aterizare). 2026-06-23 20:06

→ Compania americană LeoLabs a detectat, în 22 iunie, la ora 02:30 UTC, un nou obiect în vecinătarea avionului spațial chinezesc⁶⁶NORAD ID 67689, lansat în 07 februarie, de o rachetă Changzheng-2F, cel mai probabil fiind vorba despre un satelit lansat de acest avion orbital, un proiect atât de secret încât nu există în spațiul public imagini cu acest vehicul și nu se cunoaște nici numele acestui proiect, deși Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi (CSSHQ) este denumirea pe care unele surse o mai folosesc. 2026-06-23 10:46

→ În 17 iunie, echipajul Shenzhou-23, de pe stația spațială Tiangong, a sărbătorit 5 ani de când stația spațială nu a mai rămas fără echipaj, marcând astfel 5 ani de prezență umană continuă (începută cu vizita echipajului Shenzhou-12). Două zile mai târziu, în 19 iunie, echipajul de pe orbită a sărbătorit Festivalul Duanwu (Festivalul Bărcilor-Dragon, 端午节), o importantă sărbătoare tradițională chineză. 2026-06-22 13:52

→ Roscosmos și NASA au convenit asupra unei soluții cu privire la fisura din coridorul PrK, prin care Stația Spațială Internațională pierde constant aer: Roscosmos va înceta să mai folosească modulul PrK, urmând ca acesta să fie izolat de restul stației și depresurizat permanent, iar cosmonauții nu îl vor mai folosi (nu vor mai pătrunde în el). Vehiculele Progress vor andoca în continuare la PrK, modulul Zvezda va putea fi alimentat cu combustibil, însă pentru transportul manual de provizii, echipamente și deșeuri (care necesită prezența echipajului), nava Progress va trebui să andocheze la un alt port disponibil. 2026-06-20 16:28

→ Nava cargo Progress MS-34 și-a pornit motoarele pentru 495.7 secunde, miercuri, 10 iunie, la ora 05:00 UTC, pentru ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale (ISS) și pentru pregătirea plecării capsulei Soiuz MS-28 și sosirea Soiuz MS-29; cu această ocazie, altitudinea medie a ISS a crescut cu 1.6 km. 2026-06-10 11:39

→ Vineri, 05 iunie, s-au întâmplat lucruri interesante astăzi la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Dar înainte de toate, să înțelegem contextul. Microfisurile de la bordul Stației Spațiale Internaționale nu sunt o noutate: de ani de zile, ISS pierde continuu aer, pentru că uneori aceste microfisuri nu sunt într-o zonă în care echipajul are acces pentru a le remedia. Iar ele apar în urma uzurii și stresului mecanic asupra modulelor din care este asamblată Stația Spațială Internațională (adică stația își arată vârsta). Una din aceste microfisuri mai vechi și care nu a putut fi remediară, a început recent să cauzeze noi probleme, după ce în trecut părea că situația s-a stabilizat: la începutul lunii mai, presiunea de la bordul stației a început să scadă din nou (stația pierdea jumătate de kilogram de aer zilnic), din cauza unei microfisuri situate într-un coridor (PrK) atașat modulului rusesc Zvezda (coridor care face legătura cu portul la care andochează nave cargo Progress). Vineri, 05 iunie, situația s-a deteriorat și masa de aer pierdută s-a dublat, ajungând la aproximativ un kilogram pe zi. La un moment dat, cosmonauții ruși au decis să încerce să rezolve problema și soluția aleasă a fost să folosească un fierăstrău(!) pentru a putea ajunge mai bine în zona unde se crede că este problema. NASA nu a fost de acord cu soluția aleasă de Roscosmos și, din motive de siguranță, a cerut astronauților să se adăpostească la bordul capsulei Dragon, cât timp au loc reparațiile la care urmau să participe Serghei Kud-Svercikov și Serghei Mikaiev. La bordul capsulei Dragon s-au adăpostit membri echipajului Crew-12, adică cei care au fost lansați în spațiu cu respectiva capsulă, Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot, Andrei Fediaev, dar și astronautul american Christopher Williams (care a ajuns pe ISS la bordul Soiuz MS-28). După 2 ore, cei 5 astronauți au revenit la bordul ISS, pentru că Roscomos a decis să amâne reparațiile și s-a mulțumit să colecteze astăzi noi date cu privire la această situație. Chiar și dacă ISS pierde 1 kilogram de aer în fiecare zi, echipajul nu se află deocamdată în pericol (există la bord rezerve suficient de aer, iar zona în care se află microfisura este izolată de restul stației), însă îngrijorător este ritmul în care situația pare că s-a deteriorat și faptul că microfisura este într-o zonă greu accesibilă, plus riscul ca alte astfel de microfisuri să apară oricând. În prezent, planul NASA și al partenerilor săi (Roscosmos, ESA, JAXA, CSA) este ca Stația Spațială Internațională să fie abandonată și distrusă controlat în 2030-2031, deși există unele zvonuri că se caută soluții pentru continuarea exploatării ei și după 2030. 2026-06-06 15:39

→ Președintele Franței, Emmanuel Macron, și compania americană Vast, au anunțat un acord prin care doi astronauți francezi, Thomas Pesquet și Arnaud Prost, vor zbura spre Stația Spațială Internațională (cu o capsulă Dragon, prin intermediul Vast, care recent a fost acceptată de NASA pentru astfel de intermedieri), respectiv la bordul viitoarei stații spațiale Haven-1, pe care Vast o va lansa anul viitor. De asemenea, tot ca parte a acestui acord semnat cu prilejul summitului "Choose France", compania Vast va deschide un sediu la Paris. Thomas Pesquet (astronaut veteran, cu peste 396 de zile petrecute în spațiu) va zbura spre ISS în cadrul celei de-a 6-a misiuni comerciale⁷⁷NASA cere partenerilor privați care lansează echipaje comerciale spre ISS să aibă la bord cel puțin un astronaut cu experiență, programată pentru 2027, în care va fi comandantul misiunii, în timp ce Arnaud Prost (selectat de ESA în 2022 pentru a face parte din grupul de astronauți europeni rezerviști) va face parte din primul echipaj care va ajunge la bordul Haven-1, probabil tot în 2027. Ambele zboruri vor dura aproximativ 2 săptămâni și vor fi realizate cu ajutorul unei capsule Dragon și a unei rachete Falcon 9 ale companiei SpaceX. 2026-06-02 17:27

→ Vineri, 29 mai, la ora 06:44 UTC, capsula Shenzhou-22 s-a desprins de stația spațială chineză Tiangong și a revenit pe Pământ având la bord taikonauții misiunii Shenzhou-21. Zhang Lu, Wu Fei și Zhang Hongzhang au ajuns cu bine la sol la ora 12:11 UTC. 2026-05-29 17:10

→ Miercuri, 27 mai, de la ora 14:18 UTC (cu doar 3 minute întârziere), a avut loc o activitate extravehiculară efectuată de la bordul Stației Spațiale Internaționale, a 66-a efectuată din segmentul rusesc (VDK-66), de cosmonauții Serghei Kud-Sverchkov și Serghei Mikaiev. Cei doi au folosit costumele Orlan-MKS No. 7 (cu bandă roșie), respectiv Orlan-MKS No. 6 (cu bandă albastră) și au fost asistați, din interiorul stației, de Andrei Fediaev, care a operat brațul robotic european (ERM). În cadrul acestei activități extravehiculare, cei doi au instalat un telescop solar în afara modulului Zvezda, pentru experimentul Solntse-Terahertz (Солнце-Терагерц), și au recuperat alte experimente aflate în afara modulelor Poisk (Biorisk) și Nauka (Ekran-M), iar la final au fotografiat exteriorul navei cargo Progress MS-33, pentru investigații suplimentare asupra antenei care a rămas blocate, deși urma să fie folosită pentru operațiunile de andocare la ISS. Activitatea extravehiculară a celor doi cosmonauți a durat 6 ore și 5 minute. 2026-05-28 08:30

→ NASA dorește să mai achiziționeze încă 6 misiuni suplimentare de la SpaceX pentru a putea lansa astronauți spre Stația Spațială Internațională (ISS) până în 2030 și în condițiile în care capsula Starliner nu va mai fi certificată pentru zboruri cu echipaj spre ISS. Ultima modificare a contractului cu SpaceX a fost în 2022, când NASA a mai cerut încă 5 misiuni, pentru care a plătit $1.4 miliarde, contract care se va încheia odată cu msiunea Crew-14 (în prezent, la bordul ISS, se află Crew-12). 2026-05-26 12:13

→ Capsula Shenzhou-23, lansată cu doar câteva ore mai devreme, la 15:08 UTC, a andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong în 24 mai, la ora 18:45 UTC, iar chepengul dintre Shenzhou-23 și Tianhe a fost deschis la 21:13 UTC. 2026-05-25 07:01

→ Stația Spațială Internațională (ISS) prezintă din nou scurgeri de atmosferă, după ce în ultimele luni, problema, care a persistat aproape 5 ani, părea că a fost rezolvată: în ianuarie, NASA a anunțat că a reușit să stabilizeze presiunea și să împiedice scurgerea de atmosferă prin coridorul atașat modulului rusesc Zvezda. Însă la începutul lunii mai, presiunea la bordul ISS a început să scadă din nou, în aceeași zonă, coridorul PrK, atașat de Zvezda. 2026-05-24 19:20

→ Între 14 și 20 mai, 4 sateliți rusești lansați în 16 aprilie, de la cosmodromul militar Plesețk (Cosmos-2610, Cosmos-2611, Cosmos-2612 și Cosmos-2613, fiind pentru prima dată când o rachetă Soiuz-2.1b a fost lansată cu o treaptă secundară Volga), au efectuat manevre de schimbare a planului orbital de la 97.0 grade la 97.8 grade⁸⁸astfel de manevre sunt scumpe din punct de vedere al combustibilului necesar, pentru a-și sincroniza orbita cu satelitul comercial european ICEY-X36, lansat în 04 aprilie și aparent folosit pentru a sprijini armata ucraineană prin furnizarea de imagini obținute cu un radar cu apertură sintetică (Synthetic-aperture radar, SAR). În același timp, lansarea celor 4 sateliți rusești a avut loc pe o orbită cu ascensia dreaptă a nodului ascendent Right Ascension of the Ascending Node, RAAN) foarte apropiată de cea a orbitei satelitului ICEY-X36: diferența RAAN este mai mică de jumătate de grad, ceea ce permite sateliților rusești să se apropie acum până la 0.5-22 km de satelit. 2026-05-23 21:10

→ Voyager Technologies devine a 3-a companie americană care pregătește zboruri comerciale spre Stația Spațială Internațională, după Axiom Space și Vast Space. Primul zbor, VOYG-1, este programat pentru 2028. Cele trei companii sunt implicate și în construirea unor viitoare stații spațiale private. 2026-05-22 19:33

→ Capsula orbitală W-6 a companiei Varda a efectuat manevra de deorbitare în 19 mai, la ora 05:43 UTC, iar revenirea prin atmosferă a durat aproximativ 20 de minute; capsula W-6 a fost lansată în 30 martie 2026, de o rachetă Falcon 9, în cadrul misiunii Transporter-16, și până să revină înapoi pe Pământ a găzduit mai multe experimente științifice. Capsula W-5 a revenit în 29 ianuarie, iar capsula W-4, care se pare că a avut unele probleme în timpul unei manevre de deorbitare, nu a mai fost recuperată. 2026-05-19 17:40

→ În 17 mai, la ora 10:37 UTC, capsula cargo Dragon CRS-34, lansată în 15 mai, a andocat la modulul american Harmony, transportând aproape 3 tone de provizii și experimente pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale. 2026-05-17 17:48

→ Capsula W-4 a companiei Varda a efectuat o manevră în 10 mai care i-a schimbat orbita, de la 284 x 835 km la 162 x 820 km, probabil pentru a pregăti revenirea capsulei prin atmosferă (capsulele companiei Varda sunt proiectate pentru a fi recuperate, după ce ajung la sol). Se pare că după această manevră, un nou obiect s-a desprins din capsula W-4, ceea ce ar putea indica o tentativă ratată de a reveni prin atmosferă, însă, în lipsa unei reacții oficiale a Varda Space, rămânem în teritoriul speculațiilor. Compania operează alte două capsule aflate pe orbită, W-5 și W-6. 2026-05-17 16:30

→ NASA continuă să păstreze cadența de 6 luni când vine vorba de schimbarea echipajului de la bordul Stației Spațiale Internaționale, deși recent se vehicula ideea de prelungire a perioadei de ședere de la 6 la 8 luni, pentru a diminua costurile legate de lansările de echipaj spre ISS, până la retragerea acesteia, după 2030. Astfel, Crew-13, care urma să fie lansată în noiembrie, va fi lansat în septembrie. Începând cu 2024, Roscosmos lansează noi cosmonauți în capsule Soiuz la fiecare 8 luni, tot pentru a scădea costurile asociate cu ISS, deși inițial cadența era tot de 6 luni. 2026-05-13 14:46

→ Capsula Tianzhou-9 s-a desprins de modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong în 06 mai, la ora 08:34 UTC, după care a revenit controlat, dar distructiv, prin atmosfera Pământului, în aceeași zi, la ora 23:49 UTC. Tianzhou-10, lansată în 11 mai, la ora 00:14 UTC, a andocat la Tianhe câteva ore mai târziu, la 05:11 UTC, încărcată cu 6.3 tone de provizii, echipamente și combustibil. 2026-05-06 12:08

→ Nava cargo Progress MS-34, lansată în 25 aprilie de la Baikonur, a andocat la modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale (ISS) în 28 aprilie, la ora 00:00 UTC, transportând 1.7 tone de provizii pentru echipaj (din care 420 de litri de apă) și 700 de kilograme de combustibil (folosit pentru ajustarea orbitei ISS); a fost al 187-lea zbor al unei nave Progress. 2026-05-01 05:31

→ Nava cargo Progress MS-32 s-a decuplat de modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale în 20 aprilie 2026, la ora 22:08 UTC și câteva ore mai târziu, la 02:05 UTC în ziua următoare, 21 aprilie, a reintrat distructiv prin atmosferă, deasupra Oceanului Pacific. 2026-04-21 15:23

→ Capsula Cygnus NG-24 "Steven R. Nagel", lansată în 11 aprilie de o rachetă Falcon 9, a fost capturată de brațul robotic Canadarm2 al Stației Spațiale Internaționale în 13 aprilie, la ora 17:20 UTC și atașată modulului american Unity câteva ore mai târziu, la 20:00 UTC. Capsula transport aproximativ 5 tone de provizii și echipamente necesare echipajului Stației Spațiale Internaționale. 2026-04-17 13:51

→ Taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au efectuat în 16 aprilie, de la ora 17:36 UTC, a treia activitate extravehiculară a echipajului Shenzhou-21, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong; activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore. De asemenea, din cauza revenirii de urgență pe Pământ a capsulei Shenzhou-21, echipajul Shenzhou-21 va rămâne pe orbită cu o lună mai mult decât planificarea inițială, urmând să revină acasă la bordul Shenzhou-22, care a fost lansată fără echipaj și care este acum andocată la modulul central Tianhe al Tiangong. 2026-04-17 13:48

→ Compania Vast Aerospace, care anul viitor plănuiește să lanseze pe orbită stația spațială Haven-1, a prezentat costumele pe care viitorii astronauți la vor folosi la bordul viitoareai stații spațiale. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare, ci doar pentru activități într-un mediu presurizat, care să le asigure un grad ridicat de confort în timpul misiunii. 2026-04-16 07:37

→ Nava cargo Progress MS-32, andocată la modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale, și-a activat propulsorul principal pentru 303 secunde, în 16 aprilie la ora 02:34 UTC, pentru a crește altitudinea stației spațiale până la 420 km, pregătind astfel plecarea Soiuz MS-28 (programată pentru sfârșitul lunii iulie) și sosirea Soiuz MS-29 (mijlocul lunii iulie). 2026-04-16 07:30

→ Nava cargo Progress MS-33, lansată în 22 martie, la ora 11:59 UTC, a andocat în 24 martie, la ora 13:40, la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale; andocarea s-a realizat manual, pentru că una din antenele sistemului automat de andocare Kurs nu s-a desfăcut după lansare. A fost prima lansare a unei rachete Soiuz-2.1 după reparațiile rampei 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării capsulei Soiuz MS-28 din 27 noiembrie 2025. 2026-03-29 13:19

→ NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru (Stația Spațială Internațională(, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construi Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO. În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată. 2026-03-27 14:51

→ Agenția Spațială Euroepană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună. 2026-03-23 14:59

→ După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casinici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua. 2026-03-20 18:06

→ În 18 martie, la exact 61 de ani de la prima activitate extravehiculară (realizată de Alexei Leonov în misiunea Voskhod-2), astronauții americani Jessica Meir și Christopher Williams au efectuat o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru a pregăti instalarea, în viitorul apropiat, a unui nou set de panouri solare moderne (ISS Roll Out Solar Array, ROSA). 2026-03-18 19:23

→ Nava cargo Progress MS-31 (lansată în 03 iulie 2025) s-a decuplat de modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale (ISS), luni, 16 martie, la ora 13:24 UTC. Deorbitarea, deasupra Pacificului, a avut loc la ora 17:21 UTC. 2026-03-17 06:54

→ Luni, 16 martie, taikonauții Zhang Lu și Wu Fei au desfășurat o activitate extravehiculară, de la bordul stației spațiale chineze Tiangong, activitate care a durat aproxiamativ 7 ore (între 0430 UTC și 1135 UTC). Pentru Zhang Lu a fost a 6-a activitate extravehiculară orbitală. Obiectul acestei activități extravehiculare a fost instalarea de noi panouri care să protejeze stația spațială de micrometeoroizi. 2026-03-16 12:58

→ Nava cargo Progress MS-32 a efectuat vineri, 13 martie, o manevră de corecție a orbitei Stației Spațiale Internaționale, pornind propulsorul principal pentru 634.7 secunde, la ora 16:58 UTC, oferind ISS un impuls de 0.62 m/s și ridicând altitudinea medie a stației cu 1.1 km. 2026-03-13 19:45

→ Capsula cargo Cygnus NG-23 s-a desprins de Stația Spațială Internațională în 12 martie, la ora 04:00 UTC, cu ajutorul brațului robotic Canadarm2, care a eliberat-o ulterior pe orbita Pământului, la ora 11:06 UTC. Cygnus NG-23 se află cuplată cu modulul Unity al stației spațiale din 18 septembrie 2025, după ce capsula a fost lansată în 14 septembrie 2025, cu ajutorul unei rachetei Falcon 9 (ea a fost desprinsă de modulul Unity între 24 noiembrie și 01 decembrie 2025 pentru a crea un culoar pentru andocarea capsulei Soiuz MS-28). Cygnus NG-23 a reintrat distructiv prin atmosfera Pământului sâmbătă, 14 martie, deasupra Oceanului Pacific. 2026-03-13 19:40

→ Sonda americană Van Allen A (NORAD ID 38752), aflată pe orbită în jurul Pământului, a reintrat necontrolat prin atmosferă în 11 martie, la ora 10:37 UTC, în Oceanul Pacific, la sud de Mexic (105°W, 2°S). Lansată în 30 august 2012, sonda a fost activă până în 2019, studiind, după cum probabil ați intuit deja, centurile de radiații Van Allen. NASA se aștepta ca reintrarea prin atmosferă să aibă loc abia în 2034, însă activitatea solară intensă a făcut ca sonda să reintre mai repede. Van Allen B (NORAD ID 38753), sonda geamănă, nu va reintra mai repede de 2034, conform estimărilor NASA. Cele două sonde au fost plasate pe orbită cu excentricitate ridicată, iar în prezent Van Allen B se află pe o orbită 254 x 23792 km, înclinație orbitală 10.1 grade. 2026-03-12 19:03

→ Satelitul rusesc Ekspress-AT1, lansat în 15 martie 2014 de o rachetă Proton-M și aflat pe orbită geostaținoară, pare să se rotească necontrolat în jurul centrului de masă; cel puțin asta pare să fie concluzia după ce compania americană s2a systems a publicat un grafic cu luminozitatea satelitului. 2026-03-10 15:26

→ Nava cargo nipon HTV-X1 s-a desprins de Stația Spațială Internațională în 05 martie, la ora 19:26 UTC, când brațul robotic Canadarm a îndepărtat nava de modulul Harmony; o zi mai târziu, în 06 martie, la ora 17:00 UTC, brațul robotic a eliberat nava cargo, care s-a îndepărtat de ISS. Aceasta nu va reveni imediat pe Pământ, ci va mai petrece încă 3 luni pe orbita joasă, pentru o serie de teste demonstrative. În 11 martie, satelitul nipon Tenkoh-2 a fost lansat de la bordul navei. HTV-X1, produsă de Mitsubishi Heavy Industries, a fost lansată în 26 octombrie 2025 de o rachetă H3 și a transportat peste 4 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de pe ISS. 2026-03-08 15:37

→ Stația Spațială Internațională (ISS) ar putea rămâne pe orbită până în 2032; cel puțin asta este solicitarea Congresului SUA pentru NASA, însă NASA trebuie să discute acest lucru și cu partenerii internaționali (Roscosmos, ESA, JAXA, CSA), care în prezent au agreat ca ISS să fie retrasă până la finalul anului 2030. Comitetul pentru Știință, Comerț și Transport din Senatul SUA consideră că acest lucru este necesar pentru a permite partenerilor comerciali ai NASA să dezvolte și să lanseze stații spațiile comerciale, plasate pe orbita joasă a Pământului, pentru a nu întrerupe accesul NASA la un laborator orbital. NASA ar urma să își intensifice încă din acest an eforturile pentru a sprijini sectorul privat să dezvolte aceste stații spațiale; este vorba în principal despre Axiom Space, Blue Origin, Vast și Voyager, care își propun să lanseze Axiom Space Station (2027, inițial ca module atașate la ISS, care vor forma ulterior o stație spațială separată), Orbital Reef (2027), Haven-1 (2027) și respectiv Starlab (2028). 2026-03-06 20:54

→ ESA a pierdut legătura cu una din sondele Proba-3: în 14–15 februarie, o problemă cu sonda Proba-3 Coronagraph a făcut ce aceasta să își piardă progresiv orientarea, ceea ce a dus la incapacitatea panourile solare de a fi orientate corect pentru încărcarea bateriilor de la bord. Astfel, sonda rămasă fără energie și-a limitat drastic activitatea, pentru a-și conserva energie, întrerupând și comunicațiile cu solul. Inginerii ESA încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat și să restabilească legătura cu sonda. Misiunea Proba-3, lansată în decembrie 2024, constă din două sonde care zboară în formație, pe orbita Pământului. ESA va încerca să folosească cealaltă sondă, Proba-3 Occulter, pentru a determina situația sondei Proba-3 Coronagraph. 2026-03-06 20:00

→ Senatul SUA ar putea aproba o extindere de 2 ani a perioadei de viață pentru Stația Spațială Internațională: în loc să fie retrasă din uz și prăbușită controlat în Oceanul Pacific în 2030, așa cum plănuiește NASA în prezent (împreună cu partenerii internaționali), Stația Spațială Internațională ar putea rămâne activă până în 2032. Totul depinde de o audiere în comitetul pentru comerț, știință și transport, programată pentru 04 martie. 2026-03-02 08:39

→ O specie de ciupercă, Penicillium simplicissimum, folosită la bordul Stației Spațiale Internaționale în cadrul unui experiment, a reușit să extragă mai eficient elemente rare, precum paladiu sau plantină dintr-un material meteoritic (condrită de tip L), decât alte metode non-biologice. Rezultatele au fost publicate în NPJ Microgravity. 2026-03-02 08:21

→ Capsula cargo Dragon CRS-33 s-a desprins de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale în 26 februarie, la ora 17:05 UTC și a revenit pe Pământ a doua zi, în dimineața zilei de 27 februarie la ora 07:44 UTC, fiind recuperat din largul coastei de vest a Statelor Unite. Manevra de deorbitare a fost efectuată în 27 februarie, la ora 06:52 UTC. 2026-02-27 15:02

→ Astronautul american Mike Fincke a dezvăluit că el este astronautul care a suferit o problemă medicală la bordul Stației Spațiale Internaționale și care a cauzat revenirea prematură a echipajului Crew-11 pe Pământ, însă nu a oferit detalii cu privire la natura problemei. 2026-02-27 14:38

→ Reintrările prin atmosferă ale sateliților pot afecta compoziția straturilor superioare ale atmosferei, pe lângă o creștere a concentrației de aluminiu (detectată într-un studiu din 2023). Un studiu recent (publicat în Communications Earth and Environment) a detectat o creștere de 10 ori a concentrației de litiu, la 96 km altitudine, în urma reintrării prin atmosferă a unei trepte superioare a rachetei Falcon 9. Deși atmosfera superioară este bombardată în mod natural cu meteoroizi, concentrația acestora diferă semnificativ de concentrația sateliților sau a treptelor secundare, iar rata de reintrări prin atmosferă a obiectelor artificiale crește rapid. 2026-02-24 17:51

→ În 19 februarie, la ora 00:57 UTC, nava cargo Progress MS-32 și-a activat propulsorul principal pentru 517.9 secunde, oferind Stației Spațiale Internaționale (ISS) un impuls de 0.95 m/s, ceea ce a ridicat orbita avanpostului orbital cu 1.7 km. 2026-02-21 07:29

→ Capsula Dragon a misiunii Crew-12 a andocat cu modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS) sâmbătă, 14 februarie, la ora 20:15 UTC, iar echipajul format din Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot și Andrei Fediaev au ajuns în interiorul ISS la ora 22:00 UTC, după deschiderea chepengului dintre cele două vehicule. Cei 4 astronauți vor petrece aproximativ 6 luni la bordul stației, care acum are un echipaj nominal de 7 persoane. 2026-02-15 12:34

→ Satelitul de telecomunicații BlueBird-6, lansat în 23 decembrie 2025 de o rachetă indiană LVM3 de la centrul spațial Satish Dawan pentru compania americană AST Space Mobile, și-a desfășurat în 10 februarie antena, ajungând să aibă astfel o suprafața de peste 200 de metri pătrați. Satelitul urmează să asigure comunicații de până la 120 Mbps, ce includ servicii 4G și 5G pentru telefoane mobile de la suprafața Pământului, având deja contracte cu AT&T, Verizon, Vodafone, Rakuten, Google, American Tower, Bell and stc Group. AST Space Mobile plănuiește să lanseze 45-60 de sateliți până la finalul anului 2026. 2026-02-12 07:27

→ Doi candidați din Pakistan au fost selectați pentru un program intensiv de antrenament în China pentru ca unul dintre ei să fie lansat la bordul stației spațiale chineze Tiangong în misiunea Shenzhou-24, programată pentru finalul acestui an (final de octombrie sau început de noiembrie); va fi prima vizită a unui astronaut dintr-o altă țară decât China care ajunge la bordul Tiangong⁹⁹acordul dintre China și Pakistan pentru o astfel de vizită fost semnat în februarie 2025, iar antrenamentele unui grup lărgit de candidați au început în luna iunie.. Vizita astronautului pakistanez va fi una scurtă de aproximativ 2 săptămâni, iar asta înseamnă că un taikonaut care va fi lansat în spațiu în această primăvară (probabil aprilie) în misiunea Shenzhou-23 va rămâne la bordul stației spațiale Tiangong pentru aproximativ 1 an de zile, în ceea ce va fi primul zbor de lungă durată (mai lung de 6 luni) din cadrul programului spațial chinezesc. 2026-02-10 08:29

→ Compania s2a systems publică o analiză a dezintegrării satelitului rusesc Luch 2, aflat pe orbita geostaționară, eveniment care, conform s2a, a început în 30 ianuarie, la ora 06:09 UTC și s-a întins pe parcusul a 40 de minute, perioadă în care au putut fi observate mai multe fenomene luminoase, care au generat deșeuri orbitale (din care 18 au putut fi identificate). În prezent, satelitul pare să se fi stabilizat, având o rotație în jurul centrului de masă cu o perioadă de 27.9 secunde. 2026-02-09 09:38

→ Membrii Comitetului pentru Știință, Spațiu și Tehnologie al Camerei Reprezentanților au votat un document prin care NASA va trebui să revizuască propunerea de a trimite Stația Spațială Internațională în Oceanul Pacific în 2031 și să ia în calcul mutarea acesteia pe o orbită mai înaltă. Fără corecții orbitale, de pe orbita curentă (420 km), ISS revine necontrolat prin atmosferă în aproximativ 2 ani (NASA și SpaceX lucrează la un vehicul, derivat din Dragon, care să trimită controlat ISS prin atmosferă, în 2031). Folosind aproximativ 20 de tone de combustibil, un vehicul ar putea urca ISS până la 640-680 km altitudine, o orbită care ar trebui să fie stabilă pentru aproximativ 100 de ani. Cantitatea de combustibil necesară pentru ridicarea orbitei la 640-680 km este dublă față de cantitatea necesară pentru deorbitare controlată, însă nu aceasta este problema cea mai mare, ci riscul ca stația să fie lovită de deșeuri orbitale, lucru care ar putea crește numărul de deșeuri, dacă ISS se va dezintegra în urma unor astfel de evenimente. 2026-02-09 08:52

→ Lansarea Falcon 9 din 02 februarie¹⁰¹⁰ID 2026-022, lansarea Starlink-17.32 de la centrul spațial Vandenberg, cu un nou set de sateliți Starlink, s-a încheiat cu o problemă pentru treaptă superioară a rachetei: după ce a plasat sateliții pe orbita corectă, aceasta nu a putut fi repornită pentru manevra de deorbitare. Astfel, treaptă superioară Falcon 9 a revenit (probabil) necontrolat prin atmosfera Pământului, deși încă nu știm exact unde s-a întâmplat acest lucru, dar Forțele Spațiale ale SUA spun că reintrarea a avut loc în 03 februarie, între 01:30 și 03:30 UTC. În 06 februarie, FAA a anunțat că a finalizat investigația și că SpaceX poate continua să lanseze rachete Falcon 9, ceea ce înseamnă că lansarea Crew-12 nu a fost afectată. 2026-02-06 10:58

→ Lansată în noiembrie 2025 ca parte a misiunii Bandwagon-4¹¹¹¹ID 2025-248, lansare de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, Florida, cu o rachetă Falcon-9, satelitul denumit Haven-Demo a efectuat în 29 ianuarie, în jurul orei 10:30 UTC, prima manevră controlată de coborâre a orbitei, după o activare de 14 minute a propulsorului principal, manvevră care a coborât perigeul cu aproxiamtiv 170 km. Haven-Demo este o misiune demonstrativă a companiei americane Vast, care își propune anul viitor lansarea unei stații spațiale private, Haven-1, destinată turismului spațial. Haven-Demo conține sisteme care vor fi folosite în Haven-1, de la propulsoare la panouri solare, iar până acum misiunea demonstrativă pare să fie un succes. 2026-02-06 10:57

---

Cele mai recente | Pe ani: 2026 (81)