Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
| IDL | Data | Lansator | Var | Serie | Misiune | Centru | TR | R |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2026-164 | 2026-07-18 0635 | Vikram-1 | - | - | Aagaman | SADH FLP | IN | S |
| 2026-163 | 2026-07-16 2032 | Falcon 9 | FT5 | B1103.4 F667 | SDA T1TL-E (Tranche 1TL-E) | VAND SLC4E | US | S |
| 2026-162 | 2026-07-14 1447 | Soyuz-2.1a | - | - | Soyuz MS-29 | BKNR LC31 | RU | S |
| 2026-161 | 2026-07-14 0910 | Falcon 9 | FT5 | B1080.28 F666 | Starlink-410 (Starlink Group 10.45) | CAPE LC40 | US | S |
| 2026-160 | 2026-07-14 0128 | Falcon 9 | FT5 | B1093.15 F665 | Starlink-409 (Starlink Group 15.14) | VAND SLC4E | US | S |
| 2026-159 | 2026-07-11 0300 | Falcon 9 | FT5 | B1071.35 F664 | Starlink-408 (Starlink Group 17.48) | VAND SLC4E | US | S |
| 2026-158 | 2026-07-10 0415 | Changzheng 10B | - | Y1 | CX-26 | WENC LC2 | CN | S |
| 2026-157 | 2026-07-09 0925 | Falcon 9 | FT5 | B1067.36 F663 | Starlink-407 (Starlink Group 10.42) | CAPE LC40 | US | S |
| 2026-156 | 2026-07-07 0712 | Falcon 9 | FT5 | B1097.11 F662 | Transporter-17 | VAND SLC4E | US | S |
| 2026-155 | 2026-07-05 1343 | Changzheng 8A | - | Y9 | Qianfan Jigui 15 | WENC LC1 | CN | S |
| 2026-154 | 2026-07-05 1050 | Falcon 9 | FT5 | B1090.13 F661 | Starlink-406 (Starlink Group 10.50) | CAPE LC40 | US | S |
| 2026-153 | 2026-07-04 0930 | Changzheng 6A | - | Y1 | Qianfan Jigui 13 | TYSC LC9A | CN | S |
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ O echipă de cercetători ai Universității din Hiroșima au identificat în galaxia noastră un accelerator natural de protoni, care se pare că produce raze cosmice formate din protoni accelerați până la energii de 1 PeV5protonii accelerați în cadrul experimentelor LHC de la CERN ating energii de câțiva TeV, adică cu 3 ordine de mărime mai reduse. Sursa acestor protoni extrem de energetici este LHAASO J1912+1014u în constelația Acvila, apropiată de steaua Altair și a fost considerată o rămășiță a unei supernove, până când, în cadrul experimentului sino-nipon Large High Altitude Air Shower Observatory (LHAASO), au fost detectate emisii de peste 100 TeV. Este dificil de detectat energia protonilor inițiali, pentru că aceștia generează raze gama, însă alte observații6Fermi Large Area Telescope (Fermi-LAT), FOREST Unbiased Galactic plane Imaging survey with the Nobeyama 45-m telescope (FUGIN), telescopul spațial Chandra ale sursei LHAASO J1912+1014u par să confirme această ipoteză.
→ Sunt cunoscute peste 6000 de exoplanete, însă LHS 1140b pare să fie prima dintre ele despre care avem indicii că ar avea atmosferă, la câteva miliarde de ani după ce s-a format: după peste 500 de ore de observații folosind telescopul spațial James Webb, o echipă de cercetători a detectat prezența atmosferei în jurul LHS 1140b, iar cercetări ulterioare, folosind telescoapele terestre Magellan din Chile au identificat că exoplaneta emană heliu în spațiul cosmic.
→ În 05 august, la ora 06:35 UTC, treapta superioară a rachetei Falcon 9 (2025-010D), care în 15 ianuarie 2025 a lansat sonda selenară Blue Ghost a companiei Firefly (2025-010A) și sonda Hakuto-R (2025-010B) a companiei nipone ispace, va lovi Luna și, cel mai probabil, impactul, care va avea loc lângă craterul Einstein, va putea fi observat de pe Pământ, de astronomii amatori sau profesioniști.
→ Capsula Mengzhou (梦舟), care urma să fie lansată prima dată fără echipaj, la finalul acestui an, de o rachetă Changzheng-10A, spre stația spațială chineză Tiangong (misiunea Mengzhou-1), se pare că va aștepta misiunea inaugurală până anul viitor. Acest lucru este necesar pentru finalizarea completă a lucrărilor la centrul spațial de la Wenchang. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru transportul taikonauților spre și dinspre stația spațială chineză, dar și în viitoarele misiuni selenare.
→ Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani7de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001. De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă. Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului Buletin Cosmic).