Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație și tipuri de orbite;sateliți românești;lista asteroizilor descoperiți înainte de impact;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (știrile pot fi citite gratuit și aici pe site, pe măsură ce apar, în flux, și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
==================================================================================================================== ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-243 2026-10-25 0203 Changzheng 8A Y10 WHDW 28 WENC LC1 CN S 2026-242 2026-10-23 2248 Falcon 9 B1063.36 F699 Starlink-427 (Starlink Group 15.15) VAND SLC4E US S 2026-241 2026-10-23 1925 Changzheng 4B Y81 YG53/YG56 JIUQ LC43/94 CN S 2026-240 2026-10-23 1015 Changzheng 6A Y4 Yaogan 50-03 TYSC LC9A CN S 2026-239 2026-10-23 0711 Electron 98 Were not Hawking Around (HawkEye 360) MAHI LC1A US S 2026-238 2026-10-21 0339 Gushenxing 1 Y4 Xiguang-4 01 HHAI LP4 CN S 2026-237 2026-10-20 1104 Falcon 9 B1085.19 F698 Bandwagon-5 CAPE LC40 US S 2026-236 2026-10-19 1941 H3 H3-F10 MMX TNSC Y2 JP S 2026-235 2026-10-16 0001 Falcon 9 B1081.28 F697 USSF-481 (SBST TH-2) VAND SLC4E US S 2026-234 2026-10-14 1140 Zhuque-2E Y4 XSD (XSD-39,44-50) JIUQ LC43/96A CN S 2026-233 2026-10-13 1033 Falcon 9 B1096.8 F696 Dragon CRS-35 (Dragon C211.4) CAPE LC40 US S 2026-232 2026-10-13 0028 Falcon 9 B1088.20 F695 Starlink-426 (Starlink Group 15.25) VAND SLC4E US S ====================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ Satelitul militar rusesc Kosmos-2612 s-a apropiat la mai puțin de 5 km de satelitul american ICEYE-X36 (produs de compania finlandeză), folosit pentru observații radar (cu apertură sintetică) ale suprafeței Pământului. Manevrele satelitului rusesc au fost intenționate, în timp ce satelitul american nu a efectuat manevre de evitare. Conform analizei realizate de compania americană COMSPOC, între 16-18 octombrie, cei doi sateliți au petrecut aproximativ 24 de ore la 2 km distanță unul de altul și 12 ore la o distanță de 1 km sau chiar mai puțin. În 16 octombrie, la ora 14:03 UTC, cei doi sateliți se aflau la 220 de metri (±490 m), iar în ziua următoare, la 14:18 UTC, distanța minimă a ajuns la aproximativ 60 de metri (±950 m), cu o viteză relativă mai mică de 1 m/s. În zilele următoare, Kosmos-2612 s-a îndepărtat până la aproape 500 km distanță, păstrând însă planul orbital similar cu ICEYE-X36. Nu este pentru prima dată când se întâmplă asta: sateliții americani de spionaj au făcut în trecut aceleași manevre în jurul sateliților rusești sau chinezești. Nu știm detalii pentru că SUA nu publică datele sateliților săi de spionaj, iar Rusia și China nu au un sistem similar cu Space-Track (cel puțin nu public). Este însă posibil să fie pentru prima dată când o astfel de manevră de intimidare este efectuată împotriva unui satelit probabil implicat direct într-un război (Ucraina).
→ NASA a organizat vineri, 23 octombrie, o conferință de presă, în care a prezentat detalii cu privire la misiunile Artemis III și Artemis IV. Artemis III (2027) va fi, așa cum știam, o misiune pe orbita joasă a Pământului și va dura 14-17 zile. SLS va fi lansată fără o treaptă superioară, pentru că motoarele rachetei sunt suficient de puternice să plaseze capsula Orion și modulul de serviciu european pe orbita terestră joasă. Înainte de lansarea SLS va fi lansată o rachetă New Glenn cu un lander Blue Moon. În a treia zi a misiunii, Orion va andoca la Blue Moon și cele două vehicule vor rămâne conectate timp de 2 zile (timp în care echipajul va intra în lander). După decuplarea Orion de Blue Moon, va avea loc lansarea Starship, un Starship obișnuit, deci nu HLS, care însă va avea montat în vârf un sistem de andocare. Orion și Starship vor andoca în a 8-a zi a misiunii, pentru doar 2 ore și echipajul nu va intra în Starship. După Artemis III NASA va decide dacă va folosi treapta superioară ICPS pentru Artemis IV (și turnul de lansare ML1 nemodificat) sau noua treaptă superioară Centaur V, care va conține cu 50% mai mult combustibil decât treapta Centaur V folosită de racheta Vulcan (și va necesita un turn de lansare modificat). Nu este încă clar ce se va întâmpla cu ultima treaptă ICPS existentă sau dacă pe lângă Centaur V SLS va mai avea și o nouă treaptă, de dimensiuni mai mici (kick-stage), pentru ca Orion să poată ajunge pe orbita lunară joasă (o problemă care bântuie capsula Orion de foarte mult timp). Pentru Artemis IV (2028), NASA nu a luat încă decizia dacă va folosi Starship HLS sau Blue Moon pentru aselenizarea echipajului. În ambele cazuri va fi nevoie de mai multe lansări. În cazul Blue Moon, va fi nevoie de 4 lansări succesive ale New Glenn 9x4 pentru a lansa landerul, dar și 3 trepte de transfer, care să trimită landerul spre orbita Lunii. În cazul Starship HLS, SpaceX va efectua la începutul anului următor un test al sistemului de transfer al combustibilului între două vehicule Starship și în funcție de randamentul acestui transfer vom avea o idee mai clară despre câte lansări Starship este nevoie pentru a trimite un Starship HLS spre Lună. Dacă la un moment dat se vehicula că ar fi nevoie de 22 de lansări, Elon Musk a precizat că nici vorbă, că de fapt ar fi vorba de 6-8 lansări și oficialii NASA păreau că sunt de acord cu estimarea lui Elon Musk. Dacă se va folosi Starship HLS, andocarea landerului cu Orion va avea loc pe orbita Pământului și Starship va împinge Orion spre Lună, iar în cazul Blue Moon, andocarea cu Orion va avea loc pe orbita Lunii. Cât privește costumele de astronauți disponibile pentru Artemis IV, NASA a optat pentru o variantă intermediară ("Sortie Suit"), care să fie finalizată până în 2028. Astfel, acestea vor cântări cu 50% mai puțin decât varianta completă și vor permite vizite pe suprafața Lunii de doar 2 ore, iar NASA se așteaptă ca în misiunea Artemis IV să aibă loc 2 activități extravehiculare, fiecare de câte 2 ore, urmând ca în viitor să fie folosite costumele în varianta lor completă, care să permită activități extravehiculare mult mai lungi. Noile costume nu vor fi testate în prealabil în misiunea Artemis III.
→ 2026-243: Pe 25 octombrie, la ora 02:03 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă chineză Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă 9 sateliți WHDW 28 pentru megaconstelația SatNet LEO.
→ 2026-242: În data 23 octombrie, ora 22:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 36-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
→ 2026-241: Pe 23 octombrie, la ora 19:25 UTC, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, o rachetă chineză Changzheng-4B a dus pe orbită terestră joasă 6 sateliți militari Yaogan.
Mai multe știri, grupate pe categorii, pot fi citite în flux.