Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație și tipuri de orbite;sateliți românești;lista asteroizilor descoperiți înainte de impact;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
================================================================================================================= ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-222 2026-09-24 0846 Changzheng 6A Y11 Yaogan 40-04 TYSC LC9A CN S 2026-221 2026-09-23 1332 Changzheng 8A Y11 WHDW 26 WENC LC1 CN S 2026-220 2026-09-20 0403 Lijian-1 Y18 Pengcheng JIUQ LC130 CN S 2026-219 2026-09-20 0147 Falcon 9 B1093.17 F690 Starlink-425 (Starlink Group 15.27) VAND SLC4E US S 2026-218 2026-09-19 1050 Changzheng 2D Y104 Hongtu 2-13/16 (PIESAT 2-13/16) JIUQ LC43/94 CN S 2026-217 2026-09-19 0322 Electron 96 Owl by the Dozen (StriX-10) MAHI LC1B US S 2026-216 2026-09-17 1650 Soyuz-2.1b - Kosmos-2620 (Glonass) PSTK LC43/3 RU S 2026-215 2026-09-17 0240 Kuaizhou-11 Y3 Tianyi-51/52 JIUQ LC43/95 CN S 2026-214 2026-09-17 0129 Falcon 9 B1097.13 F689 USSF-259 (SBST TH-1) VAND SLC4E US S 2026-213 2026-09-17 0032 Changzheng 12 Y9 WHDW 25 WENC LC2 CN S 2026-212 2026-09-16 1333 Soyuz-2.1b - Progress MS-35 BKNR LC31 RU S 2026-211 2026-09-15 2200 Yinli-1 Y3 Qianfan Digui 26 ECS LP2 CN S =================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ NASA se pregătește să primească o cantitate uriașă de date de la telescopul spațial Nancy Grace Roman5COSPAR 2026-199A, lansat în 30 august de o rachetă Falcon Heavy, în prezent aflat în drum spre punctul Lagrange Soare-Pământ L2 începând de anul viitor, când începe misiune științifică a noului telescop spațiale: 1.4 TB în fiecare zi. Primele teste au fost făcute la stația Misasa (JAXA, Saku City) în 07 septembrie, care a confirmat că poate descărca date cu viteze de până la 500 MB/s. Testele au continua la stația Near Space Network din White Sands (New Mexico, SUA), între 8-11 septembrie, apoi la stația New Norcia din vestul Australiei.
→ Aurorele polare sunt fenomene obișnuite în sistemul solar: sunt fenomene întâlnite nu doar pe Pământ, dar și pe Marte, Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun, așa că ne așteptam ca și exoplanetele să aibă aurore, însă acest fenomen nu a fost detectat în afara sistemului solar. Asta până când cercetătorii s-au uitat cu atenție la β Pic b, o gigantă gazoasă, mai mare decât Jupiter, aflată la 63 de ani-lumină distanță de Pământ, care se rotește în jurul stelei Beta Pictoris, folosind sistemul de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud, cu care au detectat emisii radio puternice provenind de la β Pic b: prima dovadă a existenței aurorelor polare în cazul unei exoplanete.
→ În 21 iunie, avionul orbital chinezesc (aflat pe orbită din 07 februarie, în cea de-a 4 misiune) a lansat un satelit (2026-024H), pentru care se pare că l-a recuperat ulterior, în 12 iulie, probabil cu un braț robotic. În jurul datei de 28 august, satelitul pare că a fost lansat din nou din cala avionului, care în 10 septembrie a început o serie de manevre de rendezvous, ca în cele din urmă, în 13 septembrie, să captureze din nou satelitul.
→ Compania americană Vast, care se pregătește să lanseze anul viitor prima stație spațială comercială (Haven-1) a anunțat că a pornit și un program selenar, prin care compania va colabora cu NASA în cadrul misiunilor Moon Base pentru a trimite încărcături pe orbita și pe suprafața Lunii, scopul fiind ca Vast să contribuie cu elemente necesare unor misiuni de lungă durată pe suprafața Lunii.
→ Pentru prima dată, nava Ramses a fost activată, după ce modulul principal a fost conectată la subcomponentele sondei, în hangarul OHB Italia din Milano, contractorul principal al misiunii. Pentru a se întâlni cu asteroidul 99942 Apophis în 13 aprilie 2029, când acesta va trece la mică distanță de Pământ, Ramses trebuie să fie lansată până în primăvara anului 2028, cel târziu. Rapid Apophis Mission for Space Safety (Ramses) este o misiune ESA, la care participă și JAXA (lansarea va fi realizată de o rachetă H-3) și sonda principală va fi acompaniată de doi cubesats: Farinella și Don Quijote.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).