Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
===================================================================================================================== ID DATA LANSATOR VAR SERIE MISIUNE CENTRU TR R --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-164 2026-07-18 0635 Vikram-1 - - Aagaman SADH FLP IN S 2026-163 2026-07-16 2032 Falcon 9 FT5 B1103.4 F667 SDA T1TL-E (Tranche 1TL-E) VAND SLC4E US S 2026-162 2026-07-14 1447 Soyuz-2.1a - - Soyuz MS-29 BKNR LC31 RU S 2026-161 2026-07-14 0910 Falcon 9 FT5 B1080.28 F666 Starlink-410 (Starlink Group 10.45) CAPE LC40 US S 2026-160 2026-07-14 0128 Falcon 9 FT5 B1093.15 F665 Starlink-409 (Starlink Group 15.14) VAND SLC4E US S 2026-159 2026-07-11 0300 Falcon 9 FT5 B1071.35 F664 Starlink-408 (Starlink Group 17.48) VAND SLC4E US S 2026-158 2026-07-10 0415 Changzheng 10B - Y1 CX-26 WENC LC2 CN S 2026-157 2026-07-09 0925 Falcon 9 FT5 B1067.36 F663 Starlink-407 (Starlink Group 10.42) CAPE LC40 US S 2026-156 2026-07-07 0712 Falcon 9 FT5 B1097.11 F662 Transporter-17 VAND SLC4E US S 2026-155 2026-07-05 1343 Changzheng 8A - Y9 Qianfan Jigui 15 WENC LC1 CN S 2026-154 2026-07-05 1050 Falcon 9 FT5 B1090.13 F661 Starlink-406 (Starlink Group 10.50) CAPE LC40 US S 2026-153 2026-07-04 0930 Changzheng 6A - Y1 Qianfan Jigui 13 TYSC LC9A CN S =====================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ Polonia va contribui cu 656 milioane de euro pentru sistemul european IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), adică aproximativ 10% din valoarea sa. Sateliții constelației IRIS² vor începe să fie lansați începând cu 2029 și sistemul urmează să fie operațional începând în 2031-2032, oferind o alternativă europeană la actuala constelație Starlink.
→ O nouă rachetă RFA One se află în aceste zile pe rampa de lansare a centrului spațial scoțian SaxaVord5RFA One are 20 de metri înălțime, un diametru de 2 metri și poate urca peste 1 tonă pe orbită terestră joasă, fiind propulsată de 9 motoare Helix cu kerosen, după ce un test static din 19 august 2024 s-a încheiat cu o explozie și cu pierderea vehiculului companiei germane Rocket Factory Augsburg (RFA). În prezent, echipa de la RFA pregătește vehiculul pentru un test static și, dacă totul merge bine, o lansare orbitală, planificată pentru această vară.
→ Conform unui studiu recent, Soarele conține cu 55% mai mult argint decât se estimase până acum6Soarele este format în mare parte din hidrogen și heliu, dar conține 1.5% și elemente chimice mai grele, printre care și argint. Cel puțin asta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Uppsala, publicat în Astronomy & Astrophysics. Datele au fost obținute în urma unei simulări care a folosit un model mult mai complex decât estimările precedente, folosind supercomputerul suedez Tetralith de la Universitatea Linköping.
→ O echipă de cercetători ai Universității din Hiroșima au identificat în galaxia noastră un accelerator natural de protoni, care se pare că produce raze cosmice formate din protoni accelerați până la energii de 1 PeV7protonii accelerați în cadrul experimentelor LHC de la CERN ating energii de câțiva TeV, adică cu 3 ordine de mărime mai reduse. Sursa acestor protoni extrem de energetici este LHAASO J1912+1014u în constelația Acvila, apropiată de steaua Altair și a fost considerată o rămășiță a unei supernove, până când, în cadrul experimentului sino-nipon Large High Altitude Air Shower Observatory (LHAASO), au fost detectate emisii de peste 100 TeV. Este dificil de detectat energia protonilor inițiali, pentru că aceștia generează raze gama, însă alte observații8Fermi Large Area Telescope (Fermi-LAT), FOREST Unbiased Galactic plane Imaging survey with the Nobeyama 45-m telescope (FUGIN), telescopul spațial Chandra ale sursei LHAASO J1912+1014u par să confirme această ipoteză.
→ Sunt cunoscute peste 6000 de exoplanete, însă LHS 1140b pare să fie prima dintre ele despre care avem indicii că ar avea atmosferă, la câteva miliarde de ani după ce s-a format: după peste 500 de ore de observații folosind telescopul spațial James Webb, o echipă de cercetători a detectat prezența atmosferei în jurul LHS 1140b, iar cercetări ulterioare, folosind telescoapele terestre Magellan din Chile au identificat că exoplaneta emană heliu în spațiul cosmic.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).