Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor descoperiți înainte de impact;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
================================================================================================================ ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-204 2026-09-06 1426 Falcon 9 B1088.19 F686 Starlink-424 (Starlink Group 15.24) VAND SLC4E US S 2026-203 2026-09-05 2012 Spectrum 2 Onward and Upward ANDO ISAR EU S 2026-202 2026-09-03 2125 GSLV Mk II GSLV-F17 EOS-05 (GISAT-1A) SADH SLP IN S 2026-201 2026-09-02 1201 Electron 94 Owl Around the World (StriX-9) MAHI LC1B US S 2026-200 2026-09-02 0842 Falcon 9 B1063.35 F685 Starlink-423 (Starlink Group 15.23) VAND SLC4E US S 2026-X02 2026-09-01 0200 Zhishenxing-1 Y1 Test JIUQ LC-P1 CN S 2026-199 2026-08-30 1125 Falcon Heavy 013/B1105.1 Roman Space Telescop (NGRST) KSCF LC39A US S 2026-198 2026-08-27 2011 Ariane 6 VA270 MTG-I2 KROU ELA4 EU S 2026-197 2026-08-26 0935 Falcon 9 B1082.24 F684 Starlink-422 (Starlink Group 15.22) VAND SLC4E US S 2026-196 2026-08-25 0933 Falcon 9 B1067.37 F683 Starlink-421 (Starlink Group 10.49) CAPE LC40 US S 2026-195 2026-08-25 0321 Changzheng 6C Y2 BY70-4 TYSC LC9A CN S 2026-194 2026-08-24 0940 Soyuz-2.1b - Kosmos-2619 (Glonass-K1 No.19L) PSTK LC43/3 RU S ================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ Asteroidul 2026 RW1 a intrat prin atmosfera Pământului, la ora 16:07 UTC, deasupra Oceanului Indian, la nord-vest de Australia (coordonate: long. 116.43, lat. -13.77) la doar câteva ore după ce a fost descoperit de Mt Lemmon Survey din Arizona, SUA. A fost al 13-lea obiect interplanetar descoperit cu puțin timp înainte să lovească Pământul (primul a fost în 2008). O coincidență interesantă: acum 2 ani, în 04 septembrie 2024, un alt asteroid identificat cu câteva ore înainte a intra în atmosfera Pământului, primind numele 2024 RW1 (a fost al 9-lea astfel de obiect identificat). RW1 nu are nici o legătură cu faptul că au fost identificați înainte de a intra prin atmosferă. Există o explicație pentru această coincidență: asteroizii primesc inițial nume provizorii când sunt detectați de un observator (cum a fost CERNQ52, denumirea inițială, provizorie, pentru 2026 RW1), iar dacă, după mai multe observații, se constată că obiectul observat are o traiectorie bine definită, atunci primește de la Minor Planet Center (MPC) un nume standardizat: anul, urmat de o literă (de la A la Y, A pentru obiectele descoperite în primele două săptămâni ale anului, B pentru obiectele descoperite în următoarele două săptămâni etc) și de încă o literă, în funcție de ordinea descoperirii în cele două săptămâni. Dacă se descoperă mai mult de 25 de asteroizi în două săptămâni, se reîncepe de la A, dar se adaugă o cifră, care desemnează de câte ori s-a resetat aflabetul. Așadar, pentru că cei doi asteroizi au fost identificați aproximativ în aceeași perioadă a anului, la doar câteva zile distanță, dar în cadrul celor două săptămâni care au atribuită litera "R", au primit amândoi, evident, "R", dar ce a urmat după, "W1" este pură coincidență (ajutată și de faptul că au fost identificați cam tot atât de mulți asteroizi noi în această perioadă a anului ca acum doi ani). Și încă un lucru interesant: 2026 RW1 (asteroidul din acest an) este primul din clasa asteroizilor Aten care a fost detectat înainte de impact, restul de 12 identificați până acum sunt din clasa Apollo. Iar Aten nu vine de la Atena, vine de la asteroidul (2062) Aten: asteroizii atenieni (dacă le putem spune așa?) au semiaxa mare a < 1 UA, în timp ce asteroizii din clasa Apollo au a >1 UA (aceștia sunt denumiți după (1862) Apollo).
→ Undeva în Dakota de Sud, într-un rezervor cu 10 tone de xenon lichid al Lawrence Berkeley National Laboratory, s-ar putea să avem prima dovadă directă a existenței materiei întunecate. Cercetătorii au analizat datele înregistrate timp de 220 de zile (între martie 2023 și aprilie 2024, într-un experiment denumit LUX-ZEPLIN sau LZ) și au identificat ceea ce pare a fi o singură interacțiune, un singur semnal, generat de o particulă cu o masă de 200 GeV/c2 (de aproximativ 200 de ori mai mare decât masa protonului), care pare să fie o WIMP (weak interacting massive particle), adică un posibil candidat pentru misterioasa materie întunecată (care, conform modelelor actuale, alcătuiește 85% din masa universului, dar care nu a fost observată niciodată direct, doar indirect, prin influența gravitațională asupra galaxiilor).
→ După ce în luna august clădirile RKTs Progress din Samara (unde se pregătesc de zbor treptele superioare ale rachetelor Soiuz și unde se asamblează sateliți militari) sufereau avarii în urma unor atacuri cu rachete Flamingo FP-5, în 02 septembrie a avut loc o explozie, urmată de un incendiu, la sediul Proton-PM din orașul Perm. Nu are legătură cu rachetele Proton-M (care oricum sunt pe cale de dispariție, doar 5 mai sunt programate să fie lansate), însă Proton-PM fabrică motoarele RD-191/191M pentru noua familie de rachete Angara, dar și motoarele RD-274 pentru ICBM Sarmat.
→ 2026-204: În data 06 septembrie, ora 14:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
→ 2026-203: Moment istoric pentru industria spațială europeană: racheta Spectrum a companiei germane Isar Aerospace a reușit să lanseze pe orbită 5 sateliți de mici dimensiuni, de la centrul spațial norvegian din Andøya, în 05 septembrie, la ora 20:12 UTC (misiunea a fost denumită Onward and Upward). Mai mult decât atât, treapta secundară a fost repornită pentru circularizarea orbitei, după ce, imediat după lansare, a fost parcată pe orbită temporară 500x180 km; manevra de repornire a motorului treptei secundare nu este deloc una simplă, mai ales pentru o companie aflată doar la a doua tentativă de lansare. Au mai fost lansări orbitale din Europa continentală, dar entitățile care au lansat din Kapustin Yar și Plesețk nu cred că pot fi încadrate în categoria companiilor private. Așadar cred că este corect să spunem că, în sfârșit, o companie privată europeană a lansat o rachetă de pe o rampă situată în Europa. Spectrum este o rachetă de calibru mic, înaltă de 28 de metri, cu un diametru de 2 metri, în două trepte: prima treaptă folosește 9 motoare Aquila, iar treapta secundară un singur motor Aquila. Combustibilul ales este unul interesant: spre deosebire de majoritatea rachetelor, care folosesc un kerosen special (RP-1), Isar a decis ca motorul Aquila să folosească propan. Spectrum poate urca 1 tonă pe orbită terestră joasă și 700 de kilograme pe orbită terestră heliosincronă. Compania a declarat că următoarele 6 rachete Spectrum se află în diverse etape ale asamblării și că în viitor planul este să fie fabricate 40 de rachete Spectrum în fiecare an.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).