parsec.ro

Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste¹¹ Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație și tipuri de orbite;sateliți românești;lista asteroizilor descoperiți înainte de impact;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale²² Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole³³ Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).

=================================================================================================================
ID        DATA             LANSATOR       SERIE          MISIUNE                              CENTRU        TR  R
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2026-225  2026-09-28 1248  Starship V1.0  B21/S41        Starship Flight 14                   STRB OLP2     US  S
2026-224  2026-09-26 1400  Falcon 9       B1100.10 F691  USSF-385 (SBST R-3)                  VAND SLC4E    US  S
2026-223  2026-09-26 0039  Electron       97             Owlright Owlright Owlr (StriX-12)    MAHI LC1B     US  S
2026-222  2026-09-24 0846  Changzheng 6A  Y11            Yaogan 40-04                         TYSC LC9A     CN  S
2026-221  2026-09-23 1332  Changzheng 8A  Y11            WHDW 26                              WENC LC1      CN  S
2026-220  2026-09-20 0403  Lijian-1       Y18            Pengcheng                            JIUQ LC130    CN  S
2026-219  2026-09-20 0147  Falcon 9       B1093.17 F690  Starlink-425 (Starlink Group 15.27)  VAND SLC4E    US  S
2026-218  2026-09-19 1050  Changzheng 2D  Y104           Hongtu 2-13/16 (PIESAT 2-13/16)      JIUQ LC43/94  CN  S
2026-217  2026-09-19 0322  Electron       96             Owl by the Dozen (StriX-10)          MAHI LC1B     US  S
2026-216  2026-09-17 1650  Soyuz-2.1b     -              Kosmos-2620 (Glonass)                PSTK LC43/3   RU  S
2026-215  2026-09-17 0240  Kuaizhou-11    Y3             Tianyi-51/52                         JIUQ LC43/95  CN  S
2026-214  2026-09-17 0129  Falcon 9       B1097.13 F689  USSF-259 (SBST TH-1)                 VAND SLC4E    US  S
=================================================================================================================

Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.

→ 2026-224: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 26 septembrie, la ora 14:00 UTC, satelitul USSF-385 (SBST R-3) pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; treapta primară B1100 a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You, la al 10-lea zbor al său.

→ 2026-223: Pe 26 septembrie, la ora 00:39 UTC, o rachetă Electron a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul radar StriX-12 al companiei Synspective (misiunea Owlright Owlright Owlr).

→ Agenția spațială europeană (ESA) se pregătește pentru era post-ISS și a contractat doi parteneri privați, ambii din Germania (Airbus Defence and Space și OHB) pentru a realiza un studii de fezabilitate cu privire la un viitor avanpost orbital european⁵⁵ESA a contribuit la Stația Spațială Internațională cu modulul presurizat Columbus și, pentru o perioadă, cu vehiculul de aprovizionare ATV. ESA așteaptă rapoartele acestor studii în următoarele 9 luni.

→ 2026-225: În 28 septembrie, la ora 12:48 UTC, a avut loc primul zbor orbital al Starship, după 13 zboruri test suborbitale prealabile. Lansarea a avut loc de pe rampa OLP2 a centrului spațial Starbase, din Texas și vehiculul a ajuns pe orbită tereastră joasă, la o altitudine de 277 km. Starship (Booster 21 și Ship 41) a lansat cu această ocazie 26 de sateliți Starlink V3, fiecare cu o masă de aproximativ 2 tone, ceea ce înseamnă că această lansare a urcat cea mai mare masă pe orbită din istorie: aproximativ 150 de tone, dacă ținem cont și de masa Ship 41 (recordul precedent era misiunea STS-93, când naveta Columbia a lansat telescopul spațial Chandra, împreună cu treapta superioară IUS, o masă totală de aproape 120 de tone). Zborul trebuia să dureze 10 ore, dar a fost scurtat la doar 3 ore, Ship 41 revenind prin atmosferă în nordul Oceanului Pacific, aproape de insulele Hawaii. În timpul drumului spre orbită, unul din cele 6 motoare ale treptei superioare a fost dezactivat, însă restul au compensat și vehiculul a ajuns cu bine inițial pe traiectorie suborbitală, după care SpaceX a decis că este suficient de sigur să execute o scurtă manevră care a plasat vehiculul, pentru prima dată, pe orbită terestră. Deși revenirea prin atmosferă s-a făcut controlat, nici Booster 21, nici Starship 41 nu au fost recuperate.

→ A fost Ship 41 cel mai greu obiect lansat vreodată pe orbită? Haideți să vedem cum se compară cu restul obiectelor masive lansate pe orbită, într-o singură lansare.

Primul lucru care mi-a venit în minte a fost Skylab, prima stație spațială americană, lansată în 14 mai 1973 de o rachetă Saturn V rămasă din Programul Apollo. Estimările pentru masa Skylab (practic o treaptă superioară S-IVB modificată) sunt undeva la 77 de tone, cu un volum interior de 350 metri cubi, o lungime de 25 de metri și un diametru de 6.6 metri. Nu am considerat și masa modulului de serviciu Apollo, andocat la Skylab, dar lansat cu altă ocazie.

Însă recordul Skylab a fost doborât în 12 aprilie 1981, când a fost lansată pe orbită naveta spațială Columbia (misiunea STS-1): aceasta, cea mai masivă dintre navete, cântărea 81.6 tone (cu cala goală), motiv pentru care nu a fost niciodată folosită pentru asamblarea Stației Spațiale Internaționale: pur și simplu era prea grea pentru a urca modulele stației la altitudinea nominală.

Pentru comparație, Buran avea peste 60 de tone și putea lansa cam 30 de tone, deci masa totală putea să treacă ușor de 100 de tone, însă în singura sa misiune, naveta spațială Buran nu a transportat nimic în cală, nici nu a avut echipaj la bord, deci probabil nu a depășit 70 de tone.

în 23 iulie 1999, naveta spațială Columbia avea în cală telescopul spațial Chandra, care cântărea aproape 6 tone (STS-93). Însă pentru a ajunge pe orbita corectă, acesta trebuia ghidat de o treaptă superioară, aflată și ea în cala navetei, conectată la telescop: Inertial Upper Stage (IUS), cu o masă de aproximativ 14.7 tone. Așadar, în 23 iulie 1999, au ajuns pe orbită, dintr-o singură lansare, Columbia (81.6 tone), Chandra (5.9 tone) și IUS (14.7 tone), adică aproximativ 102 tone. La care se mai adaugă masa echipajului și a proviziilor necesare misiunii, adică o masă totală care sare lejer de 100 de tone. Impresionant. Nu este exclus să mai fi fost câțiva sateliți militari în jurul acestei valori (încă sunt misiuni clasificate ale navetei spațiale), dar cam 120 de tone era probabil limita STS (naveta plus încărcătura utilă).

Să vedem ce știm despre Ship 41: nu avem încă date oficiale despre masa vehiculului orbital, dar ea este estimată la 100 de tone (să presupunem că asta include și combustibilul folosit pentru reintrarea controlată) și cred că este o estimare adecvată. Dar mai trebuie să adăugăm și masa celor 26 de sateliți Starlink V3, care nu este deloc neglijabilă: 2 tone fiecare (probabil cu tot cu combustibil, SpaceX se așteaptă ca sateliții să fie funcționali). Așadar, ieri, SpaceX a urcat pe orbită 100 + 26 x 2, adică peste 150 de tone. Cu 50% mai mult decât recordul precedent.

Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).