Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
=================================================================================================================== ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-199 2026-09-30 1125 Falcon Heavy 013/B1105.1 Roman Space Telescop (NGRST) KSCF LC39A US S 2026-198 2026-08-27 2011 Ariane 6 VA270 MTG-I2 KROU ELA4 EU S 2026-197 2026-08-26 0935 Falcon 9 B1082.24 F684 Starlink-422 (Starlink Group 15.22) VAND SLC4E US S 2026-196 2026-08-25 0933 Falcon 9 B1067.37 F683 Starlink-421 (Starlink Group 10.49) CAPE LC40 US S 2026-195 2026-08-25 0321 Changzheng 6C Y2 BY70-4 TYSC LC9A CN S 2026-194 2026-08-24 0940 Soyuz-2.1b - Kosmos-2619 (Glonass-K1 No.19L) PSTK LC43/3 RU S 2026-193 2026-08-22 0725 Falcon 9 B1100.9 F682 Starlink-420 (Starlink Group 15.20) VAND SLC4E US S 2026-192 2026-08-21 1514 Falcon 9 B1078.30 F681 Starlink-419 (Starlink Group 10.39) CAPE LC40 US S 2026-191 2026-08-20 1304 Electron 93 The Lightning God Defends (QPS-SAR-18) MAHI LC1B US S 2026-190 2026-08-19 0401 Falcon 9 B1097.12 F680 Starlink-418 (Starlink Group 17.50) VAND SLC4E US S 2026-189 2026-08-18 2335 Zhuque-3 Y2 Honghu-3 JIUQ LC96B CN S 2026-188 2026-08-17 0302 Changzheng 2C Y68 SEO TYSC LC9 CN S ===================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ Satelitul militar chinezesc Yaogan 50-02, lansat în 15 martie de o rachetă Changzheng-6A, s-a dezintegrat pe orbită heliosincronă retrogradă, probabil începând încă din luna iulie (fragmentele par să fie dispersate pe orbită, ceea ce înseamnă că evenimentul nu a fost unul recent). Până în prezent, au fost detectate 43 de fragmente, împrăștiate între 600 și 1100 km altitudine, care vor avea nevoie de decenii și secole pentru a reveni natural prin atmosfera Pământului.
→ NASA anunță că a început montarea instalației electrice în interiorul sondei Dragonfly, care în 2028 va fi trimisă spre Titan, satelitul lui Saturn. Sonda va ajunge undeva în vecinătatea craterului Selk, într-o regiune denumită Ahmakiq Undae (după o zeitate mayașă invocată pentru a potoli vântul și a salva astfel recoltele). Sonda este construită de Johns Hopkins Applied Physics Laboratory (APL) și urmează să fie lansată de o rachetă Falcon Heavy.
→ Pentru a putea livra la timp un costum pentru activități extravehiculare potrivit pentru suprafața Lunii, Axiom Space ar putea realiza un astfel de costum special pentru misiunea Artemis IV, care va fi o variantă redusă a costumului AxEMU contractat inițial de NASA, urmând ca versiunea care respectă specificațiile tehnice inițiale să fie folosită abia în misiunile Artemis viitoare, după Artemis IV, conform unui articol publicat de Ars Technica. Specificațiile inițiale cereau ca aceste costume să poată fi folosite în 6 activități extravehiculare pe durata unei misiuni de 6.5 zile, să fie funcționale cel puțin 2 ore în condiții de temperaturi extrem de scăzute (din zonele umbrite ale Lunii) și să poată fi folosite pentru alte activități extravehiculare pentru o perioadă de 210 zile. Dacă ar respecta aceste cerințe, costumele ar fi prea grele, prea incomod de folosit și foarte posibil nu ar fi gata pentru Artemis IV, așa că o variantă redusă a lor, denumită Sortie Suit, ar putea fi pregătită special pentru Artemis IV.
→ După 9 miliarde de kilometri, 22 de revoluții în jurul Soarelui și 9 survoluri planetare, Mercury Transfer Module (MTM) s-a despărțit în 03 septembrie de restul sondei BepiColombo: sonda europeană Mercury Planetary Orbiter (MPO) și cea japoneză Mio (Mercury Magnetospheric Orbiter, MMO) vor continua drumul împreună spre Mercur și se vor înscrie pe orbita planetei în 21 noiembrie, urmând ca în decembrie cele două sonde să se despartă și fiecare să-și înceapă misiunea științifică (aprilie 2027). MTM a asigurat propulsia electro-ionică, generând 250 mN forță (aproximativ egală cu forța generată de 250 de… furnici), însă funcționarea MTM era controlată de computerul de bord principal al sondei, ceea ce înseamnă că de acum MTM va pluti în derivă, pe orbită în jurul Soarelui, pentru o foarte, foarte lungă perioadă de timp.
→ Eșec pentru echivalentul rusesc al Starlink, cel puțin după primele două lansări: nici unul din cei 16 sateliți Rassvet nu au reușit să-și crească altitudinea după lansarea din 19 iulie, a doua lansare pentru megaconstelația Bureau-1440; sateliții se află în continuare pe orbite al căror perigeu variază între 300-400 km (și continuă să scadă), deși altitudinea operațională este undeva la 800 km. Veștile nu sunt grozave nici pentru cei 16 sateliți Rassvet lansați în 23 martie (prima lansare pentru Bureau-1440): unul dintre ei a revenit deja necontrolat prin atmosferă (în 06 iunie), iar alți doi par de asemenea blocați la 300 km altitudine. Așadar, din 32 de sateliți lansați până acum, doar 13 par să fi ajuns la altitudinea operațională.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).