parsec.ro

Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste¹¹ Lista cu astronauți aflați acum în spațiu; lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită; lista cu rachetele orbitale active; lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS; listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație; sateliți românești; lista asteroizilor cu nume românești. , materiale²² Poziția curentă a ISS; grafice cu orbita ISS și CSS; Scurt ghid pentru identificarea unui meteorit; SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului); Gravity Slingshot (joc în browser). și articole³³ Adevărul despre aselenizare; rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B; Why Explore Space? (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).

Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.

→ Misiunea Transporter-17 a companiei SpaceX, care în 07 iulie a lansat 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă folosind o rachetă Falcon 9, a lansat și satelitul CyberCUBE al ESA (de tip cubesat 3U), prima misiune ESA condusă de o companie privată din România: filiala din România a companiei spaniole GMV s-a ocupat de toate etapele misiunii: proiectare, integrare, validare și livrarea către ESA⁵⁵lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, folosind treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, recuperată pe barja Of Course I Still Love You. CyberCUBE este o misiune în care ESA dorește să testeze viitoare tehnologii de securitate cibernetică, înainte ca acestea să fie integrate în viitoare misiuni europene.

→ În 05 iulie, la ora 09:29:59 UTC, sonda niponă Hayabusa2 a survolat asteroidul (98943) Torifune (sau 2001 CC21), de care s-a apropiat până la aproximativ 10 km; asteroidul are un diametru mai mic de 500 de metri; a fost doar un obiectiv intermediar pentru Hayabusa2, după ce în 06 decembrie 2020 a trimis pe Pământ o capsulă cu sol de pe asteroidul Ryugu, sonda se îndreaptă acum spre o întâlnire cu asteroidul 1998 KY26, programată pentru 2031.

→ În 06 iulie, sonda chineză Tianwen-2 s-a apropiat până la 20 km de asteroidul (469219) Kamoʻoalewa (sau 2016 HO3, aflat acum la peste 40 de milioane de kilometri distanță de Pământ), de unde a și trimis primele imagini. Urmează apropierea de asteroid și o tentativă de prelevare de eșantioane de sol. Din cauza dimensiunii reduse, de aproximativ 20 de metri, Tianwen-2 nu orbitează asteroidul⁶⁶este practic misiunea care investighează îndeaproape cel mai mic asteroid de până acum, ci se află pe o orbită în jurul Soarelui sincronizată cu cea a lui (469219) Kamoʻoalewa.

→ Planet Labs Germania și Isar Aerospace au semnat, în 02 iulie, un contract strategic, prin care cele două companii se obligă ca în termen de 12 luni să lanseze un satelit german folosind o rachetă germană. Satelitul ar urma să fie unul pentru observații terestre de înaltă rezoluție, Pelican (fără nici o legătură cu stilourile cu același nume), asamblat în Germania, la fabrica Planet Labs⁷⁷o companie americană, fondată în 2010, cu sediul la San Francisco, dar care are și o filială în Germania, Planet Labs Germany GmbH, care este acum construită lângă Berlin. Isar Aerospace va asigura lansatorul, o rachetă Spectrum, care, cel mai probabil, va fi lansată de pe rampa centrului spațial de la Andøya, din Norvegia. Sunt multe variabile la mijloc⁸⁸mai ales că primul zbor Spectrum, din 30 martie 2025, s-a încheiat cu un eșec: la 18 secunde după lansare a fost pierdut controlul asupra rachetei, care s-a prăbușit în vecinătatea rampei de lansare, dar pentru Germania este un pas în direcția bună.

→ 2026-152: În 03 iulie, la ora 08:36 UTC, o rachetă Pegasus XL a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea LINK. Lansarea a fost realizată cu ajutorul avionului L-1011 TriStar "Stargazer", care a decolat de pe pista bazei militare Ronald Reagan Space and Missile Teste Range de pe atolul Kwajalein din Pacific, iar racheta Pegasus XL s-a desprins de avion undeva în jurul coordonatelor 166.W 7.5N (a fost ultima lansare a rachetei Pegasus XL). LINK, construită de compania Katalyst Space Technology în urma unui contract cu NASA, va andoca cu telescopul spațial SWIFT⁹⁹lansat în 20 noiembrie 2004 de o rachetă Delta II, pentru a-i prelungi misiunea, având în vedere că telescopul nu are sisteme de propulsie la bord, iar orbita sa joasă a fost afectată în acest an de activitatea solară intensă.

Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului Buletin Cosmic).