Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
=================================================================================================================== ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-199 2026-09-30 1125 Falcon Heavy 013/B1105.1 Roman Space Telescop (NGRST) KSCF LC39A US S 2026-198 2026-08-27 2011 Ariane 6 VA270 MTG-I2 KROU ELA4 EU S 2026-197 2026-08-26 0935 Falcon 9 B1082.24 F684 Starlink-422 (Starlink Group 15.22) VAND SLC4E US S 2026-196 2026-08-25 0933 Falcon 9 B1067.37 F683 Starlink-421 (Starlink Group 10.49) CAPE LC40 US S 2026-195 2026-08-25 0321 Changzheng 6C Y2 BY70-4 TYSC LC9A CN S 2026-194 2026-08-24 0940 Soyuz-2.1b - Kosmos-2619 (Glonass-K1 No.19L) PSTK LC43/3 RU S 2026-193 2026-08-22 0725 Falcon 9 B1100.9 F682 Starlink-420 (Starlink Group 15.20) VAND SLC4E US S 2026-192 2026-08-21 1514 Falcon 9 B1078.30 F681 Starlink-419 (Starlink Group 10.39) CAPE LC40 US S 2026-191 2026-08-20 1304 Electron 93 The Lightning God Defends (QPS-SAR-18) MAHI LC1B US S 2026-190 2026-08-19 0401 Falcon 9 B1097.12 F680 Starlink-418 (Starlink Group 17.50) VAND SLC4E US S 2026-189 2026-08-18 2335 Zhuque-3 Y2 Honghu-3 JIUQ LC96B CN S 2026-188 2026-08-17 0302 Changzheng 2C Y68 SEO TYSC LC9 CN S ===================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ Eșec pentru echivalentul rusesc al Starlink, cel puțin după primele două lansări: nici unul din cei 16 sateliți Rassvet nu au reușit să-și crească altitudinea după lansarea din 19 iulie, a doua lansare pentru megaconstelația Bureau-1440; sateliții se află în continuare pe orbite al căror perigeu variază între 300-400 km (și continuă să scadă), deși altitudinea operațională este undeva la 800 km. Veștile nu sunt grozave nici pentru cei 16 sateliți Rassvet lansați în 23 martie (prima lansare pentru Bureau-1440): unul dintre ei a revenit deja necontrolat prin atmosferă (în 06 iunie), iar alți doi par de asemenea blocați la 300 km altitudine. Așadar, din 32 de sateliți lansați până acum, doar 13 par să fi ajuns la altitudinea operațională.
→ Marți, 01 septembrie, între orele 12:40 UTC și 19:19 UTC (6 ore și 49 de minute), astronautele Sophie Adenot (ESA) și Jessica Meir (NASA) au efectuat o activitate extravehiculară pentru a schimba un retroreflector amplasat în exteriorul modulului american Harmony, pentru a schimba o cameră video și pentru a pregăti Alpha Magnetic Spectrometer (AMS-02) pentru viitoare operațiunie de întreținere. Adenot a avut unele probleme cu mobilitatea brațului stâng, din cauza sistemului de încălzire al mănușii, însă problema, care nu a fost una gravă, a fost rezolvată înainte de încheierea activității. A fost a 6-a activitate extravehiculară realizată exclusiv de femei și prima astfel de activitate extravehiculară la care a participat o astronaută europeană. Pentru Jessica Meir a fost a 7-a ieșire în afara Stației Spațiale Internaționale, locul 3 într-un clasament al astronautelor NASA, după Peggy Whitson (10) și Suni Williams (9), iar pentru Sophie Adenot a 3-a activitate extravehiculară.
→ Blue Origin este compania aleasă de NASA pentru a construi viitorul sistem de telecomunicații marțian (Mars Telecommunications Network), care va fi folosit pentru servicii de navigație și transferuri de date între sondele marțiene (actuale și viitoare) și Pământ. Valoarea contractului este de cel mult 700 milioane de dolari și Blue Origin se obligă să trimită spre Marte un satelit de telecomunicații până cel târziu în 31 decembrie 2028.
→ Cercetătorii au analizat datele înregistrate timp de 220 de zile, între martie 2023 și aprilie 2024, într-un experiment denumit LUX-ZEPLIN (sau LZ) al Lawrence Berkeley National Laboratory și au identificat ceea ce pare a fi o singură interacțiune, un singur semnal, generat de o particulă cu o masă de 200 GeV (de aproximativ 200 de ori mai mare decât masa protonului), care pare să fie o WIMP (weak interacting massive particle), adică un posibil candidat pentru misterioasa materie întunecată (care, conform modelelor actuale, alcătuiește 85% din masa universului, dar care nu a fost observată niciodată direct, doar indirect, prin influența gravitațională asupra galaxiilor). Fiind vorba despre un singur eveniment, nu se poate încă vorbi despre o descoperire, așa că mai multe date sunt necesare înainte ca o concluzie să poată fi formulată.
→ O misiune spre Alpha Centauri? Sau o nouă tentativă de fraudă, similară cu Mars One? Fermi Explorer este o misiune privată care speră să adune 15 milioane de dolari pentru a trimite un sondă de 10 cm cubi și cu o masă de 1 kilogram spre… Alpha Centauri. Sonda va folosi un propulsor cu Xenon și drumul până la destinația va dura nu mai puțin de 77000 de ani; după lansare, sonda se va înscrie prima dată pe o orbită în jurul Soarelui, unde va rămâne timp de 12 ani, pentru executarea unor manevre care să o propulseze, cu 25 km/s, spre Alpha Centauri.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).