Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista megaconstelațiilor orbitale;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor descoperiți înainte de impact;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
===================================================================================================================== ID DATA LANSATOR SERIE MISIUNE CENTRU TR R --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-208 2026-09-13 1849 Falcon 9 B1080.29 F688 O3b mPOWER 11/13 CAPE LC40 US S 2026-207 2026-09-11 0328 Electron 95 Happily Ever Faster (BlackSky Gen3 FM6) MAHI LC1A US S 2026-206 2026-09-10 1542 Falcon 9 B1081.27 F687 USSF-153 (SBST R2) VAND SLC4E US S 2026-205 2026-09-10 0900 Changzheng 4B Y78 Yaogan 53-56 JIUQ LC43/94 CN S 2026-204 2026-09-06 1426 Falcon 9 B1088.19 F686 Starlink-424 (Starlink Group 15.24) VAND SLC4E US S 2026-203 2026-09-05 2012 Spectrum 2 Onward and Upward ANDO ISAR EU S 2026-202 2026-09-03 2125 GSLV Mk II GSLV-F17 EOS-05 (GISAT-1A) SADH SLP IN S 2026-201 2026-09-02 1201 Electron 94 Owl Around the World (StriX-9) MAHI LC1B US S 2026-200 2026-09-02 0842 Falcon 9 B1063.35 F685 Starlink-423 (Starlink Group 15.23) VAND SLC4E US S 2026-X02 2026-09-01 0200 Zhishenxing-1 Y1 Test JIUQ LC-P1 CN S 2026-199 2026-08-30 1125 Falcon Heavy 013/B1105.1 Roman Space Telescop (NGRST) KSCF LC39A US S 2026-198 2026-08-27 2011 Ariane 6 VA270 MTG-I2 KROU ELA4 EU S =====================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ 2026-208: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 13 septembrie, la ora 18:49 UTC, 3 sateliți O3b mPOWER (11-13) ai companiei O3b Networks (parte a companiei SES) pe orbită terestră medie; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, iar după separarea de treapta secundară, treapta primară B1080 a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas, pentru a 29-a oară.
→ 2026-207: În 11 septembrie, la ora 03:28 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul BlackSky Global 36 (Gen-3 FM6), în misiunea denumită Happily Ever Faster, satelit care a ajuns pe orbită terestră joasă (138 kg).
→ Misiunea europeană EnVision spre Venus a fost amânată cu (cel puțin) un an, pentru că (cel mai probabil) NASA/JPL nu va mai putea furniza echipamentul SAR (radar cu apertură sintetică), denumit VenSAR, principalul echipament științific al sondei. Sonda EnVision urma să fie lansată în 2031, însă acum oficiali ai ESA vorbesc despre amânarea misiunii pentru 2032. Misiunea mai poate profita și de fereastra oferită în 2033, înainte ca oportunitățile de lansare să devină mult mai rare. Envision a fost proiectată inițial ca o colaborare între ESA și NASA: lansarea se va face cu o rachetă Ariane 64, iar sonda va fi construită de Thales Alenia Space. NASA urma să furnizeze, cu sprijinul JPL, radarul cu apertură sintetică VenSAR, pentru ca sonda să poată vedea suprafața venusiană, dincolo de stratul gros de nori care înconjoară planeta și oferea acces la Deep Space Network, pentru comunicații interplanetare. Însă recentele concedieri masive din cadrul JPL, programul deja încărcat al JPL și reducerea fondurilor pentru cercetare științifică în cadrul NASA face puțin probabil ca NASA să poată livra (la timp) echipamentul VenSAR (deși a cheltuit până acum $50M). Așa că ESA a început să caute o variantă locală, europeană, denumită EuroSAR, însă această schimbare vine, evident, cu întârzieri și costuri suplimentare. NASA pregătește alte două misiuni spre Venus: sonda orbitală VERITAS (a cărei lansare din 2029 a fost amânată pentru 2031) și DAVINCI (o misiune mai complexă, care conține, pe lângă sonda orbitală, și o sondă atmosferică, și care probabil va fi lansată tot în 2031).
→ Donald Tusk, premierul polonez, a anunțat că Polonia va avea în curând o megaconstelație de sateliți proprie (similară cu Starlink, conform declarației lui Tusk, deși nu orice megaconstelație de pe orbita terestră joasă este neapărat asemănătoare cu Starlink). Compania finlandeză ICEYE (care deține cei mai mulți sateliți SAR de pe orbită) a semnat un memorandum cu compania poloneză de stat din domeniul apărării Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) pentru dezvoltarea unei constelații de telecomunicații militare pentru Polonia. Programul urmează să fie implementat între 2026 și 2030.
→ 2026-206: În 10 septembrie, la ora 15:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, un set de sateliți pentru Forțele Spațiale ale SUA (misiunea USSF-153); după separarea de treapta secundară, treapta primară B1081, aflată la cel de-al 27-lea zbor, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).