Rachete, astronauți și sonde interplanetare
Siteul de față reprezintă o colecție personală de liste1 Liste cu rachete, astronauți, sateliți și asteroizi:lista cu astronauți aflați acum în spațiu;lista cu toți astronauții care au zburat pe orbită;lista cu rachetele orbitale active;lista semnatarilor Acordurilor Artemis și a participanților la ILRS;listă cu termeni de specialitate și reguli de transliterație;sateliți românești;lista asteroizilor cu nume românești. , materiale2 Materiale diverse:poziția curentă a ISS;grafice cu orbita ISS și CSS;scurt ghid pentru identificarea unui meteorit;SATCAT viewer (lista completă a sateliților de pe orbita Pământului);Gravity Slingshot (joc în browser). și articole3 Articole detaliate:adevărul despre aselenizare;rezumatul misiunilor avionului spațial X-37B;why explore space?. (mai mult sau mai puțin structurate sau coerente) despre rachete, explorarea spațiului cosmic, misiuni spațiale și alte subiecte conexe; știrile sunt grupate în Buletine Cosmice și distribuite periodic sub formă de newsletter, cu o frecvență dictată de fazele Lunii și distribuit abonaților în zilele avem Lună Plină sau Lună Nouă, adică aproximativ o dată la două săptămâni, cu ajutorul platformei Substack (conținutul numărului curent poate fi citit gratuit aici pe site și există și un feed RSS).
Lansări orbitale recente4
ID: COSPAR ID (sau International Designator) sau, în cazul lansărilor eșuate, un număr derivat din COSPAR ID; Data (UTC): data și ora (UTC) lansării; Lansator: racheta purtătoare; Var: varianta rachetei purtătoare (unde este cazul), Serie: seria rachetei purtătoare; Misiune: numele misiunii și/sau a încărcăturii principale; Centru: centrul spațial și rampa de unde are loc lansarea; TR: țara de unde are loc lansarea; R: rezultatul lansării (poate fi S —succes, sau F —eșec); datele sunt preluate din GCAT: General Catalog of Artificial Space Objects, simplificate și adaptate (folosite cu permisiune autorului).
===================================================================================================================== ID DATA LANSATOR VAR SERIE MISIUNE CENTRU TR R --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2026-164 2026-07-18 0635 Vikram-1 - - Aagaman SADH FLP IN S 2026-163 2026-07-16 2032 Falcon 9 FT5 B1103.4 F667 SDA T1TL-E (Tranche 1TL-E) VAND SLC4E US S 2026-162 2026-07-14 1447 Soyuz-2.1a - - Soyuz MS-29 BKNR LC31 RU S 2026-161 2026-07-14 0910 Falcon 9 FT5 B1080.28 F666 Starlink-410 (Starlink Group 10.45) CAPE LC40 US S 2026-160 2026-07-14 0128 Falcon 9 FT5 B1093.15 F665 Starlink-409 (Starlink Group 15.14) VAND SLC4E US S 2026-159 2026-07-11 0300 Falcon 9 FT5 B1071.35 F664 Starlink-408 (Starlink Group 17.48) VAND SLC4E US S 2026-158 2026-07-10 0415 Changzheng 10B - Y1 CX-26 WENC LC2 CN S 2026-157 2026-07-09 0925 Falcon 9 FT5 B1067.36 F663 Starlink-407 (Starlink Group 10.42) CAPE LC40 US S 2026-156 2026-07-07 0712 Falcon 9 FT5 B1097.11 F662 Transporter-17 VAND SLC4E US S 2026-155 2026-07-05 1343 Changzheng 8A - Y9 Qianfan Jigui 15 WENC LC1 CN S 2026-154 2026-07-05 1050 Falcon 9 FT5 B1090.13 F661 Starlink-406 (Starlink Group 10.50) CAPE LC40 US S 2026-153 2026-07-04 0930 Changzheng 6A - Y1 Qianfan Jigui 13 TYSC LC9A CN S =====================================================================================================================
Mai multe lansări: lista cu lansările orbitale din acest an sau din anii precedenți.
Știri recente
→ În 25 iulie, am putut vedea al 13-lea zbor test pentru Starship (Booster 20 și Ship 40), care a urmat un profil de zbor suborbital similar cu testele precedente. Lansarea a avut loc la ora 22:51 UTC de pe rampa LP-2 a centrului spațial Starbase. În aces zbor, 20 de sateliți Starlink V3 au fost lansați pe o traiectorie suborbitală și SpaceX susține că aceștia au reușit, în cele 20 se minute avute la dispoziție, să se conecteze la rețeaua Starlink. Din păcate, după separare, treapta primară (Booster 20) și-a reaprins doar 10 motoare pentru manevră finala de frânare (în loc de 13) și impactul cu apa a avut loc la o viteză mai mare decât a fost planificată (oricum planul era revenirea controlată în golf, nu recuperarea). Ship 40 a reușit să reaprindă un motor Raptor în spațiu, pentru câteva secunde, (esențial pentru viitoare manevre de deorbitare) și a revenit controlat în Oceanul Indian (și chiar a supraviețuit și după contactul cu apa și a reușit să transmită telemetrie). Elon Musk a declarat că dacă nu apar probleme în analiza datelor după acest zbor, în următorul se va încerca recuperarea treptei secundare Ship.
→ Un test static al motorului M-35a al treptei secundare a rachetei nipone Epsilon-S a avut loc în 23 iulie la centrul spațial Tanegashima; testul a durat 130 de secunde și a fost considerat un succes, ceea ce înseamnă că este posibil ca în acest an să vedem debutul noii variante Epsilon-S. Racheta Epsilon este dezvoltată de JAXA încă din 2007 și până acum a avut parte de 6 lansări (în care s-au folosit 3 variante ale rachetei), din care ultima, cea din 12 octombrie 2022, a fost un eșec.
→ Următoarea lansare a unei rachete Vulcan (a companiei United Launch Alliance, ULA) ar putea avea loc abia anul viitor, pentru că Northrop Grumman, compania care livrează boosterele auxiliare cu combustibil solid GEM 63XL a precizat recent că rezolvarea problemelor care au afectat lansările precedente Vulcan ar putea dura până la finalul acestui an. Vulcan a avut până acum parte de 4 lansări, toate reușite, însă două dintre ele au fost afectate de probleme cu boosterul GEM 63XL.
→ Condițiile meteo nefavorabile din Chile afectează funcționarea telescopului Vera Rubin: acesta a fost plasat într-o configurație securizată și personalul care îl operează a fost evacuat, până când lucrurile vor reveni la normal. Chile se confruntă în aceste zile cu furtuni severe, alimentate de fenomenul El Niño, iar mai multe zone a fost decretată starea de urgență.
→ Polonia va contribui cu 656 milioane de euro pentru sistemul european IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), adică aproximativ 10% din valoarea sa. Sateliții constelației IRIS² vor începe să fie lansați începând cu 2029 și sistemul urmează să fie operațional începând în 2031-2032, oferind o alternativă europeană la actuala constelație Starlink.
Mai multe știri pot fi găsit în secțiunea preprint (draftul viitorului număr Buletin Cosmic).