parsec.ro

→ În 11 octombrie (sol 2006), roverul Perseverance a stabilit un nou record: a devenit vehiculul care a parcurs ce mai lungă distanță pe suprafața unui alt corp ceresc, 45.22 km, depășit recordul stabilit de Opportunity¹¹activ pe suprafața marțiană între 25 ianuarie 2004 și 10 iunie 2018, care a parcurs un total 45.12 km. Celălalt rover activ al NASA aflat pe Marte din 06 august 2012, Curiosity, a parcurs până acum puțin peste 38 de kilometri. 2026-10-13 07:14

→ Blue Origin este compania aleasă de NASA pentru a construi viitorul sistem de telecomunicații marțian (Mars Telecommunications Network), care va fi folosit pentru servicii de navigație și transferuri de date între sondele marțiene (actuale și viitoare) și Pământ. Valoarea contractului este de cel mult 700 milioane de dolari și Blue Origin se obligă să trimită spre Marte un satelit de telecomunicații până cel târziu în 31 decembrie 2028. 2026-09-02 08:56

→ Japonia ar putea fi prima țară care aduce pe Pământ probe din jurul lui Marte: misiunea Martian Moons eXploration (MMX) este programată pentru lansare în 20 octombrie 2026, la ora 19:41 UTC, cu o rachetă H3, de la centrul spațial Tanegashima. Dacă totul merge bine, MMX ar urma să aterizeze pe Phobos, satelitul marțian, să preleveze probe, pe care să le aducă pe Pământ în 2031 (același an în care și Tianwen-3 plănuiește să aducă pe Pământ probe de pe suprafața marțiană, însă deocamdată Tianwen-3 nu are fixată data lansării, care va fi cel mai probabil în 2028). MMX este o misiune condusă de JAXA, cu participarea NASA, CNES, DLR și ESA. 2026-08-29 08:05

→ Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani²²de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001. De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă. Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame. 2026-07-18 12:23

→ În 15 mai, sonda Psyche survola planeta Marte, apropiindu-se până la 4609 km de suprafața acesteia, într-o manevră de corecție orbitală, pentru a-i rafina traiectoria spre întâlnirea cu asteroidul Psyche (oferindu-i nu doar viteză suplimentară, dar și modificarea planului orbital, esențială pentru succesul misiunii). În timpul survolului, sonda³³lansată în 13 octombrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy a reușit să surprindă câteva cadre spectaculoase cu Marte, publicate recent de NASA. 2026-07-18 11:33

→ Folosind instrumentul Scanning Habitable Environments with Raman and Luminescence for Organics and Chemicals (SHERLOC), roverul Perseverance⁴⁴lansat în 30 iulie 2020 de o rachetă Atlas V 541, a ajuns pe suprafața planetei Marte în 18 februarie 2021 a identificat molecule organice complexe (ce conțin și carbon), în probe de argilă din zona Neretva Vallis (craterul Jezero). Datele au fost publicate în 24 iunie în revista Science Advances și deși nu sunt un semn clar al prezenței vieții pe Marte, sunt, până acum, probabil cel mai puternic argument pentru existența posibilelor forme de viață marțiene.

Although in situ Raman analyses cannot determine whether these organics denote abiotic or biotic sources, the organic association with both depositional and diagenetic minerals and the detection of organics on the martian surface suggests that the organics observed ubiquitously at the Bright Angel outcrop may be resistant to radiation and oxidation or have been relatively recently exposed.

2026-06-25 03:39

→ NASA a anunțat un parteneriat public-privat cu compania Relativity Space pentru a trimite 4 instrumente științifice spre Marte, în cadrul misiunii Aeolos. Relativity Space va construi și opera atât racheta (Terran-R), cât și sonda orbitală care va transporta cele 4 instrumente științifice: Doppler Wind and Temperature Sounder (DWTS‑Ozone, pentru studiul vânturilor marțiene, de la suprafață până la 60 km), Thermal Limb Sounder (TLS, pentru profilul de temperatură al atmosferei marțiene), Surface Radiometric Sensor Package (SuRSeP, pentru studiul prafului marțian și al norilor) și Wide‑Field Context Camera (WFCC, care va oferi imagini zilnice cu activitatea atmosferică). Lansarea este programată pentru 2028 și durata de viață a sondei este de cel puțin 1 an de zile. 2026-06-20 14:38

→ Roverul marțian Perseverance⁵⁵lansat în 30 iulie 2020 și ajuns pe suprafața marțiană în 18 februarie 2021 a parcurs mai mult de 42.195 km pe suprafața planetei Marte, depășind astfel borna virtuală a unui maraton. Este doar al doilea rover, după Opportunity care au parcurs un maraton marțian. Curiosity, deși a fost lansat cu 9 ani mai devreme ⁶⁶26 noiembrie 2011, ajuns pe Marte în 06 august 2012, a parcurs doar aproximativ 37.13 km până în prezent. 2026-06-20 14:29

→ NASA a anunțat miercuri, 04 iunie, că renunță la eforturile de a încerca restabilirea legăturii cu sonda marțiană MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution) și că astfel consideră această misiune încheiată. Lansată în 2013⁷⁷de o rachetă Atlas V în configurația 401, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canveral din Florida, sonda a ajuns pe orbita lui Marte în 2014 și până anul trecut, în 06 decembrie, părea să fie într-o stare bună. Însă după o ocultație (planificată), timp în care comunicațiile cu Pământul s-au întrerupt, sonda nu a mai restabilit niciodată comunicațiile cu NASA și nu se știe care este cauza defecțiunii care a dus la pierderea acestei misiuni. Din datele recuperate de NASA (cu ajutorul Deep Space Network), se pare că sonda se rotea necontrolat, pe o orbită modificată, după revenirea din ocultație, ceea ce ar fi împiedicat panourile solare să fie orientate spre Soare și să încarce astfel bateriile de la bord. Având în vedere că orbita sondei MAVEN în jurul lui Marte este 180 km x 4000 km, NASA estimează că aceasta ar mai putea rămâne în jurul lui Marte încă 50-100 de ani, înainte ca orbita să devină instabilă și ca sonda să intre necontrolat prin atmosfera marțiană. 2026-06-07 19:08

→ NASA dorește să lanseze noi sonde orbitale pe care să le trimită spre Marte: a început consultările publice pentru ceea ce se numește deocamdată Mars Telecommunications Network, o viitoare rețea de sonde care va trebui să poată sprijini actualele, dar și viitoarele misiuni marțiene și care să devină operațională nu mai târziu de 2030. 2026-05-17 16:16

→ China a anunțat că misiunea Tianwen-3 va fi lansată spre Marte în 2028 și capsula cu eșantioanele de sol marțian va ajunge pe Pământ în 2031. Asta înseamnă că Tianwen-3 are șanse mari să fie prima misiune care să aducă pe Pământ eșantioane de sol marțian, pentru că NASA a anulat misiunea Mars Sample Return (care urma să aducă pe Pământ eșantioanele colectate de Perseverance). Tianwen-3 va transporta spre Marte și 20 de kilograme de echipamente care fac parte dintr-un program de colaborare internațională: COSPAR-PEX (Franța), Universitatea de Știință și Tehnologie din Macau, Universitatea din Hong Kong și Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia. 2026-04-24 06:49

→ După "petele de leopard" identificate acum 2 ani de Perseverance pe roca Cheyava Falls (craterul Jezero), acum e rândul lui Curiosity: roverul (aflat în craterul Gale), a găsit, într-o probă analizată în octombrie 2020, din roca denumită Mary Anning 3, un număr de 21 de molecule ce conțin carbon, din care 7 identificate pentru prima dată pe Marte. Descoperirea acestor molecule nu neapărat înseamnă că viața a existat cândva pe Marte, dar faptul că moleculele au supraviețuit timp de miliarde de ani, sub radiația solară constantă, este un lucru remarcabil. Una dintre molecule este azotul heterociclic, despre care se presupune că ar fi precursorul moleculelor mult mai complexe, ARN și ADN, esențiale pentru viața așa cum o știm noi. Curiosity se află pe Marte din 6 august 2012 și până acum a parcurs peste 36 km. 2026-04-21 19:00

→ NASA a decis că o rachetă Falcon Heavy la lansa, la finalul anului 2028, roverul european Rosalind Franklin spre Marte, parte a misiunii europene ExoMars II. NASA va avea și un echipament științific la bordul roverului european, un spectrometru care va căuta substanțe organice în zona în care va amartiza roverul, Oxia Planum. Conform unui memorandum semnat în 2024, NASA va furniza propulsoarele necesare pentru frânarea platformei care va pune roverul pe suprafața marțiană și un sistem cu radioizotopi pentru asigurarea încălzirii sistemelor interne ale roverului. 2026-04-17 09:38

→ De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027. Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028). PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman. Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare. 2026-03-27 14:49

→ Misiunea chineză Tianwen-3 va fi lansată la finalul anului 2028: două rachete Changzheng-5B va lansa două vehicule spre Marte (o sondă orbitală—care va conține și capsula care va fi trimisă spre Pământ la finalul misiunii și un lander—împreună cu vehiculul care va decola de pe Marte pentru a se întâlni pe orbită cu sonda orbitală) pentru ceea ce pare să fie prima misiune de aducere pe Pământ a unor eșantioane de sol marțian: 500 de grame de sol marțian vor ajunge pe Pământ în 2031, dacă totul decurge conform planului. 2026-03-13 11:26

→ Nu știm dacă sonda orbitală Tianwen-1 mai este sau nu activă (pentru că nu a existat nici un comunica oficial privind încheierea misiunii), știm doar că observatorul radioastronomic AMSAT-DL din Bochum (Germania) a interceptat ultimele mesaje radio în 23 decembrie 2025, iar de atunci nu a mai fost interceptată nici o transmisiune radio de echipamentele AMSAT-DL (în banda de 20 de metri) de la sonda marțiană chineză. Asta nu înseamnă că sonda Tianwen-1 nu mai emite, este posibil să emită folosind antenele low-gain și AMSAT-DL să nu poate intercepta respectivul semnal. 2026-03-12 18:29

→ Conform unui studiu publicat în Space Wheater, cel mai bun moment de a trimite o misiune cu echipaj spre Marte ar fi în timpul unui maxim al activității solare: paradoxal acest lucru ar însemna o expunere de două ori mai redusă a echipajului la radiațiile cosmice, pentru că activitatea solară va reuși să măture o bună parte a radiației venită din afara sistemului nostru solar. Datele au fost furnizate de sonda europeană Trace Gas Orbiter (TGO). 2026-03-09 19:07

→ Congresul SUA solicită ca NASA să renunțe la actuala misiune Mars Sample Return (MSR) și să demareze o altă misiune similară, care să aducă pe Pământ eșantioanele de sol colectate de roverul Perseverance, dar care să nu (mai) depășească 8 miliarde de dolari; participarea internațională este permisă, atâta timp când bugetul nu este depășit și probele aduse rămân în posesia NASA. O altă misiune, separată (cu bugetul aferent), va trimite pe orbita marțiană o sondă nouă, Mars Telecommunications Orbiter (MTO), care să sprijine atât MSR, cât și alte misiuni marțiene, având în vedere îmbătrânirea actualelor sonde aflate pe orbita planetei Marte. 2026-03-06 21:11

→ Procesele abiotice (non-biologice) nu pot explica concentrația de produse organice (decan, undecan, dodecan) găsite de roverul Curiosity în timp ce studia roca Cumberstone din craterul Gale⁸⁸Curiosity se află pe suprafața marțiană din 06 august 2012, conform unui studiu publicat în revista Astrobiology și citat de NASA. Concluzia articolului este că ar fi rezonabil să credem că acești compuși au fost creați de forme de viață. 2026-02-12 20:45

---

Cele mai recente | Pe ani: 2026 (19)