Alte știri, pe scurt (2026)
→ Pavel Rabtsevich, un astronom amator, susține că a găsit o exoplanetă în timp ce procesa datele publice ale telescopului spațial Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) al NASA, folosind Claude AI (Opus 5.5 și Fable 5.1 ); el a anunțat acest lucru pe Reddit. Un articol preprint a fost publicat pe platforma Zenodo, împreună cu setul de date folosit. 2026-10-12 14:17
→ A murit Margaret Hamilton, cea care a coordonat echipa de programatori responsabilă pentru software-ul care a dus astronauții Apollo pe Lună. Avea 90 de ani. Pe parsec.ro există un simulator al Apollo Guidance Computer (AGC), pe care îl puteți folosi pentru a înțelege funcționarea AGC și pentru a simula diverse etape ale unei aselenizări din programul Apollo. 2026-10-10 06:50
→ Agenția Spațială Europeană (ESA) și compania franceză Mistral au semnat o scrisoare comună de inters, prin care afirmă că vor colabora în mai multe domenii: inginerie, operațiuni științifice și activități operaționale, folosind modelele de AI dezvoltate de Mistral. 2026-10-08 07:06
→ Primul zbor al capsulei indiene Gaganyaan ar putea avea loc în următoarele 2 luni. Va fi un zbor fără echipaj la bord, urmat de alte două zboruri fără echipaj pe parcursul anului viitor, urmând ca în 2028, Gaganyaan-4 să fie prima lansare orbitală cu echipaj a agenției spațiale indiene ISRO. Cel mai probabil, în capsula Gaganyaan-4 se va afla Shubhanshu Shukla, care are deja la activ o misiune spațială: între 26 iunie și 14 iulie 2025 s-a aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale, parte a misiunii comerciale Axiom-4. 2026-10-07 18:36
→ Compania Redwire a anunțat că a semnat un nou contract cu Axiom Space pentru furnizarea a 2 panouri solare Roll-Out Solar Array (ROSA) pentru al doilea modul al viitoarei stații spațiale Axiom. În trecut, Redwire a anunțat că va furniza același tip de panouri solare și pentru primul modul al Axiom Space și în prezent o variantă mai mare a acestor panouri solare alimentează și Stația Spațială Internațională, ISS Roll Out Solar Array (iROSA). 2026-10-07 14:44
→ Viitorul lander lunar ULTRA al companiei nipone ispace va folosi propulsoare furnizate de compania europeană ArianeGroup, conform unui memorandum semnat de reprezentanții celor două companii. Planul inițial era ca landerul lunar al companiei ispace să folosească propulsoare VoidRunner, furnizate de compania Agile Space Industries, însă diverse probleme tehnice și amânări au făcut ca ispace să își reconsidere poziția. 2026-10-07 14:30
→ În 29 septembrie, treapta primară Themis, care urmează să facă parte dintr-o viitoare rachetă europeană reutilizabilă, a efectuat cu succes al doilea test static, după cel din 23 iulie (wet dress rehearsal). Și de această dată, în loc să fie alimentată cu metan, combustibilul pe care îl va folosi în timpul zborului, treapta primară a fost alimentată cu azot lichid. 2026-10-07 14:09
→ Compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a primit recent din partea ESA o finanțare suplimentară de 2.7 milioane euro (în cadrul programului Boost!) pentru testele necesare primelor două misiuni și pentru dezvoltarea infrastructurii în cadrul centrului spațial SaxaVord din Marea Britanie. RFA va construi astfel la SaxaVord un stand de test pentru motorul Helix, care va propulsa racheta RFA One și care va putea urca 500 de kilograme la o altitudine de 500 km. 2026-09-26 08:22
→ Datorită unor probleme cu o turbopompă, detectate în timpul unor teste la sol, Arianespace se vede nevoită se amâne următoarea lansare Ariane 6, ceea ce înseamnă că întregul program al lansatorului european din 2026 va fi decalat. Anul viitor, Arianespace speră să poată avea 9-10 lansări Ariane 6, însă în acest an vom mai avea doar 1-2 lansări, în loc de 3-4 cât au fost planificate inițial. 2026-09-23 13:51
→ Donald Tusk, premierul polonez, a anunțat că Polonia va avea în curând o megaconstelație de sateliți proprie (similară cu Starlink, conform declarației lui Tusk, deși nu orice megaconstelație de pe orbita terestră joasă este neapărat asemănătoare cu Starlink). Compania finlandeză ICEYE (care deține cei mai mulți sateliți SAR de pe orbită) a semnat un memorandum cu compania poloneză de stat din domeniul apărării Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) pentru dezvoltarea unei constelații de telecomunicații militare pentru Polonia. Programul urmează să fie implementat între 2026 și 2030. 2026-09-12 16:29
→ The Exploration Company (TEC) va primi €760M de la ESA pentru a lansa capsula Nyx spre ISS, folosind o rachetă Ariane 6. Contractul prevede o lansare demonstrativă și posibilitatea unor alte două lansări, deși lansările sunt programate pentru 2029, aproape de momentul în care ISS va fi retrasă de pe orbită. 2026-09-12 12:23
→ Amazon Leo a mai cumpărat încă 6 lansări Ariane 64 pentru megaconstelația proprie, din cauza problemelor cu care se confruntă rachetele americane New Glenn și Vulcan, crescând de la 18 la 24 numărul de lansări contractate de Arianespace pentru Amazon Leo. Anul acest, Arianespace a lansat 100 de sateliți Amazon Leo în 3 zboruri Ariane 6 în mai puțin de 5 luni. 2026-09-12 12:21
→ Astronautul francez Thomas Pesquet va fi comandantul misiunii Vast PAM-6 spre Stația Spațială Internațională (ISS), a 6-a misiune privată spre ISS în cadrul programului Private Astronaut Mission (PAM) al NASA, dar prima pentru Vast (primele 5 au fost organizate de Axiom Space) și prima comandată de un astronaut care nu este american. Misiunea va folosi o capsulă Dragon, lansată de o rachetă Falcon 9. PAM-6 este programată pentru lansare anul viitor și din echipaj va face parte și Adrianós Golémis, primul grec care va ajunge pe orbită. Deși nu a făcut parte din lotul de astronauți selectat de ESA în 2022, Adrianós Golémis a fost acceptat în grupul de antrenamente al astronauților europeni în martie 2026. 2026-09-12 12:20
→ După ce în luna august clădirile RKTs Progress din Samara (unde se pregătesc de zbor treptele superioare ale rachetelor Soiuz și unde se asamblează sateliți militari) sufereau avarii în urma unor atacuri cu rachete Flamingo FP-5, în 02 septembrie a avut loc o explozie, urmată de un incendiu, la sediul Proton-PM din orașul Perm. Nu are legătură cu rachetele Proton-M (care oricum sunt pe cale de dispariție, doar 5 mai sunt programate să fie lansate), însă Proton-PM fabrică motoarele RD-191/191M pentru noua familie de rachete Angara, dar și motoarele RD-274 pentru ICBM Sarmat. 2026-09-07 14:35
→ Cercetătorii au analizat datele înregistrate timp de 220 de zile, între martie 2023 și aprilie 2024, într-un experiment denumit LUX-ZEPLIN (sau LZ) al Lawrence Berkeley National Laboratory și au identificat ceea ce pare a fi o singură interacțiune, un singur semnal, generat de o particulă cu o masă de 200 GeV (de aproximativ 200 de ori mai mare decât masa protonului), care pare să fie o WIMP (weak interacting massive particle), adică un posibil candidat pentru misterioasa materie întunecată (care, conform modelelor actuale, alcătuiește 85% din masa universului, dar care nu a fost observată niciodată direct, doar indirect, prin influența gravitațională asupra galaxiilor). Fiind vorba despre un singur eveniment, nu se poate încă vorbi despre o descoperire, așa că mai multe date sunt necesare înainte ca o concluzie să poată fi formulată. 2026-09-02 08:53
→ În 26 august, la vârsta de 84 de ani, a încetat din viață Toyohiro Akiyama, primul astronaut japonez. Toți astronauții au povești de viață interesante, dar povestea lui Toyohiro Akiyama are o culoare aparte. Primul astronaut japonez care trebuia să ajungă pe orbită urma să o facă la bordul navetei spațiale americane, însă explozia navetei Challenger a întârziat mult aceste planuri (un astronaut antrenat de agenția spațială japoneză avea să ajungă în spațiu abia în 1992). Postul de televiziune nipon Tokyo Broadcasting (TBS) a decis să folosească o scurtătură, ocazie cu care spera să-și crească și audiența, așa că a plătit (cel puțin) $12 milioane companiei Space Adventures pentru a-l trimite, în 1990, pe Toyohiro Akiyama, un jurnalist, pe stația spațială sovietică Mir. Nu avea să fie cea mai bună idee. Toyohiro Akiyama nu s-a adaptat deloc la bordul Mir: se spune că unul din cosmonauții aflați la bordul Mir ar fi declarat că nu a văzut niciodată pe cineva care să vomite atât de mult. În rapoartele zilnice pe care le făcea pentru TBS era evident că nu-i făcea deloc plăcere să se afle în spațiu: abia aștepta să se întoarcă pe Pământ pentru a fuma și a recunoscut că nu și-a împachetat suficientă lenjerie intimă. După care, și-a cerut scuze pentru impolitețea din rapoartele zilnice. A mai avut de efectuat și unele experimente cu niște broscuțe, pentru elevii niponi, care îi urmăreau cu interes misiunea. A început să se simtă mai bine pe măsură ce se apropia întoarcerea pe Pământ. În 10 decembrie 1990, după o săptămână petrecută la bordul stației spațiale Mir, Toyohiro Akiyama a revenit acasă, la bordul capsulei Soiuz TM-10, alături de cosmonauții Gennadi Manakov și Gennadi Strekalov. Peste 5 ani, în 1995, Toyohiro Akiyama a renunțat la postul TBS, a divorțat și s-a retras în munți, la o fermă din prefectura Fukushima—pentru a cultiva orez și ciuperci organice. Din păcate, dezastrul de la centrala nucleară Daiichi din 2011 l-a obligat să renunțe și la această activitate. 2026-09-01 17:52
→ Președintele SUA a semnat un ordin executiv prin care se înființează o comisie (condusă de administratorul NASA), care, în termen de 120 de zile, îi va prezenta președintelui un raport cu recomandări privind structura și alte aspecte legate de o (posibilă viitoare) Academie Spațială. Anunțul a venit în contextul în care membrii echipajului Artemis II au fost decorați cu Medalia de Onoare Spațială a Congresului, într-o ceremonie organizată la Casa Albă. 2026-08-30 07:08
→ O nouă antenă se alătură rețelei Deep Space Network (DSN), folosită de NASA pentru a comunica cu cele peste 40 de misiuni selenare și cu sonde interplanetare: DSN 23 este o antenă cu un diametru de 34 de metri, amplasată în complexul Goldstone (California). Situația antenelor din rețeaua DSN poate fi consultată pe pagina oficială a proiectului. 2026-08-29 08:19
→ Conform mai multor surse, în dimineața zilei de 15 august se pare că mai multe rachete de croazieră ucrainene Flamingo FP-5 au lovit câteva clădiri aparținând companiei de stat RKTs Progress (РКЦ Прогресс), aflată în subordinea Roscosmos, din orașul Samara, unde sunt asamblate rachete Soiuz-2 (și mai recenta Soiuz-5), dar cu un rol și în dezvoltarea de sateliți militari și a sateliților Rassvet (replica Rusiei la Starlink). Rămâne de văzut care este efectul acestui atac asupra lansărilor de rachete Soiuz spre Stația Spațială Internațională în special (cu capsule cu echipaj și cargo) și asupra programului spațial rusesc în general. 2026-08-29 08:10
→ SpaceX va construi un nou centru spațial în Louisiana, pentru viitoarele lansări Starship, denumit Starbase Louisiana: acesta va avea 5 rampe de lansare/recuperare (fiecare rampă va fi dotată cu câte 2 turnuri), 1 centru de comandă, birouri, instalații pentru producerea de combustibil; construcția va începe anul viitor, iar costurile sunt estimate la 100 miliarde de dolari și primele lansări ar trebui să aibă loc în 2030. 2026-08-29 08:01
→ Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță semnarea primelor contracte din cadrul European Launcher Challenge, prin care se dorește sprijinirea companiilor europene care dezvoltă lansatoare orbitale: (i) compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a primit €186.9M pentru RFA One, care va folosi rampa de lansare din SaxaVord, Mare Britanie (fondurile din Germania și UK); (ii) compania spaniolă PLD Space a primit €158.9M pentru Miura 5, care va folosi o rampă de lansare din Kourou, Guiana Franceză (fondurile vin din Spania și Germania); (iii) compania germană Isar Aerospace a primit €197.8M pentru Spectrum, care va folosi o rampă de lansare de la Andøya, Norvegia (fondurile vin din Germania, Austria și Norvegia); (iv) nu au fost încă finalizate detaliile contractului cu MaiaSpace, însă și această companie va primi finanțare în cadrul acestui program. 2026-08-29 07:57
→ În 23 iulie, ArianeGroup a efectuat un test static premergător unei lansări pentru treapta primară Themis ("wet dress rehearsal", adică procedura de testare a parcurs etapele premergătoare unei lansări, până la pornirea motoarelelor). Themis este o treaptă primară reutilizabilă, propulsată de un motor Prometheus, alimentat cu oxigen și metan lichid, care se află în aceste zile pe rampa centrului spațial suedez Esrange (testul din 23 iulie a fost realizat cu azot lichid în loc de metan, din motive de siguranță). 2026-07-31 15:37
→ Compania europeană MaiaSpace (o filială franceză a companiei ArianeSpace) și-a schimbat planurile cu privire la un zbor test la viitorului lansator Maia: în locul unui test suborbital, planificat să aibă loc în prima parte a anului viitor, MaiaSpace va încerca să lanseze racheta Maia direct pe orbită, cândva în a doua jumătate a anului viitor, de pe rampa de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză (Maia va folosi fosta rampă a rachetei Soiuz). Derivată din Themis, prima treaptă a rachetei Maia este dotată cu 3 motoare Prometheus (care ard metan și oxigen lichid). 2026-07-31 15:36
→ Compania niponă ispace a declarat că, în urma unui acord cu Mitsubishi Heavy Industries (MHI), landerul ULTRA din cadrul Mission 3 va fi lansat în 2028 de o rachetă H3. Precedentele misiuni selenare ale ispace au fost lansate de o câte o rachetă Falcon 9. 2026-07-29 06:45
→ Complexul Deep Space Network de lângă Madrid (MDSCC), unul din punctele cheie ale infrastructurii de comunicații cu care NASA poate păstra legătura continuă cu sondele interplanetare (alături de antenele din California și Australia), a fost înconjurat de incendii de vegetație devastatoare. Personalul a fost evacuat și este în siguranță, iar structurile nu au fost avariate. Centrul Cerberos, aparținând de ESA, aflat și el în apropiere de Madrid, a fost evacuat, însă este în continuare funcțional. 2026-07-26 10:05
→ În 25 iulie, am putut vedea al 13-lea zbor test pentru Starship (Booster 20 și Ship 40), care a urmat un profil de zbor suborbital similar cu testele precedente. Lansarea a avut loc la ora 22:51 UTC de pe rampa LP-2 a centrului spațial Starbase. În aces zbor, 20 de sateliți Starlink V3 au fost lansați pe o traiectorie suborbitală și SpaceX susține că aceștia au reușit, în cele 20 se minute avute la dispoziție, să se conecteze la rețeaua Starlink. Din păcate, după separare, treapta primară (Booster 20) și-a reaprins doar 10 motoare pentru manevră finala de frânare (în loc de 13) și impactul cu apa a avut loc la o viteză mai mare decât a fost planificată (oricum planul era revenirea controlată în golf, nu recuperarea). Ship 40 a reușit să reaprindă un motor Raptor în spațiu, pentru câteva secunde, (esențial pentru viitoare manevre de deorbitare) și a revenit controlat în Oceanul Indian (și chiar a supraviețuit și după contactul cu apa și a reușit să transmită telemetrie). Elon Musk a declarat că dacă nu apar probleme în analiza datelor după acest zbor, în următorul se va încerca recuperarea treptei secundare Ship. 2026-07-25 09:05
→ Un test static al motorului M-35a al treptei secundare a rachetei nipone Epsilon-S a avut loc în 23 iulie la centrul spațial Tanegashima; testul a durat 130 de secunde și a fost considerat un succes, ceea ce înseamnă că este posibil ca în acest an să vedem debutul noii variante Epsilon-S. Racheta Epsilon este dezvoltată de JAXA încă din 2007 și până acum a avut parte de 6 lansări (în care s-au folosit 3 variante ale rachetei), din care ultima, cea din 12 octombrie 2022, a fost un eșec. 2026-07-24 13:00
→ Următoarea lansare a unei rachete Vulcan (a companiei United Launch Alliance, ULA) ar putea avea loc abia anul viitor, pentru că Northrop Grumman, compania care livrează boosterele auxiliare cu combustibil solid GEM 63XL a precizat recent că rezolvarea problemelor care au afectat lansările precedente Vulcan ar putea dura până la finalul acestui an. Vulcan a avut până acum parte de 4 lansări, toate reușite, însă două dintre ele au fost afectate de probleme cu boosterul GEM 63XL. 2026-07-24 12:09
→ Condițiile meteo nefavorabile din Chile afectează funcționarea telescopului Vera Rubin: acesta a fost plasat într-o configurație securizată și personalul care îl operează a fost evacuat, până când lucrurile vor reveni la normal. Chile se confruntă în aceste zile cu furtuni severe, alimentate de fenomenul El Niño, iar mai multe zone a fost decretată starea de urgență. 2026-07-23 11:44
→ O nouă rachetă RFA One se află în aceste zile pe rampa de lansare a centrului spațial scoțian SaxaVord1RFA One are 20 de metri înălțime, un diametru de 2 metri și poate urca peste 1 tonă pe orbită terestră joasă, fiind propulsată de 9 motoare Helix cu kerosen, după ce un test static din 19 august 2024 s-a încheiat cu o explozie și cu pierderea vehiculului companiei germane Rocket Factory Augsburg (RFA). În prezent, echipa de la RFA pregătește vehiculul pentru un test static și, dacă totul merge bine, o lansare orbitală, planificată pentru această vară. 2026-07-21 13:19
→ Capsula Mengzhou (梦舟), care urma să fie lansată prima dată fără echipaj, la finalul acestui an, de o rachetă Changzheng-10A, spre stația spațială chineză Tiangong (misiunea Mengzhou-1), se pare că va aștepta misiunea inaugurală până anul viitor. Acest lucru este necesar pentru finalizarea completă a lucrărilor la centrul spațial de la Wenchang. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru transportul taikonauților spre și dinspre stația spațială chineză, dar și în viitoarele misiuni selenare. 2026-07-18 16:46
→ FAA (Federal Aviation Administration) a acceptat raportul SpaceX cu privire la problemele avute de treapta primară în precedentul test, așa că SpaceX poate acum lansa următorul vehicul Starship. Următorul zbor, al 13-lea (al 2-lea zbor al Starship Block 3), în care vor fi folosite Booster B20 și Ship S40, este programat pentru 16 iulie, la ora 22:45 și va fi unul suborbital, ca și cele de până acum, însă de această dată se va încerca lansarea unor sateliți Starlink funcționali, care, pentru o scurtă perioadă de timp, se vor conecta la rețea și vor încerca să transmită date. 2026-07-13 15:21
→ În pregătirea unui nou zbor Starship, SpaceX a efectuat un test static al boosterului Super Heavy B20, vineri, 10 iulie, în jurul orei 15:00 UTC. Toate cele 33 de motoare Raptor au fost activate pentru aproximativ 25 de secunde. Un nou zbor Starship (al 13-lea și al 2-la pentru Starship Block 3) este deocamdată programat pentru miercuri, 15 iulie, însă pentru ca acesta să aibă loc, FCC va trebui să accepte raportul SpaceX realizat în urma zborului precedent2din 22 mai, când boosterul B19 nu a revenit controlat în urma separării de treapta secundară. 2026-07-11 16:40
→ Agenția spațială japoneză (JAXA) a efectuat sâmbătă, 11 iulie, un scurt test, de aproximativ 40 de secunde, al unui vehicul care integrează mai mult tehnologii privind reutilizarea, în viitor, a unei rachete. Vehiculul, denumit RV-X, s-a înălțat până la 11 metri, după care a revenit în siguranță la sol, la centrul de testare Noshiro. 2026-07-11 16:29
→ Astronautul canadian Jeremy Hansen, membru al echipajului Artemis II care a dat un ocol Lunii între 1-11 aprilie, a anunțat că se retrage din rolul de astronaut activ, în luna septembrie. 2026-07-08 11:22
→ Planet Labs Germania și Isar Aerospace au semnat, în 02 iulie, un contract strategic, prin care cele două companii se obligă ca în termen de 12 luni să lanseze un satelit german folosind o rachetă germană. Satelitul ar urma să fie unul pentru observații terestre de înaltă rezoluție, Pelican (fără nici o legătură cu stilourile cu același nume), asamblat în Germania, la fabrica Planet Labs3o companie americană, fondată în 2010, cu sediul la San Francisco, dar care are și o filială în Germania, Planet Labs Germany GmbH, care este acum construită lângă Berlin. Isar Aerospace va asigura lansatorul, o rachetă Spectrum, care, cel mai probabil, va fi lansată de pe rampa centrului spațial de la Andøya, din Norvegia. Sunt multe variabile la mijloc4mai ales că primul zbor Spectrum, din 30 martie 2025, s-a încheiat cu un eșec: la 18 secunde după lansare a fost pierdut controlul asupra rachetei, care s-a prăbușit în vecinătatea rampei de lansare, dar pentru Germania este un pas în direcția bună. 2026-07-04 18:01
→ Dave Limp, CEO al Blue Origin, a anunțat că rampa LC-36A de la Cape Canaveral, afectată în urma exploziei unei rachete New Glenn din 28 mai, nu va fi refăcută așa cum a fost înainte, ci va conține elemente comune cu rampa LC-36B, de unde se va lansa viitoare versiune 9x45adică o versiune New Glenn cu 9 motoare BE-4 pentru prima treaptă GS1 și 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară GS2, spre deosebire de varianta 7x2 folosită până acum a rachetei New Glenn. Astfel, conform noului plan, în cazul ambelor rampe de lansare, cele două trepte vor fi conectate în hangar, pe orizontală, transportate până la rampă, unde vor fi ridicate în poziție verticală folosind o macara, după care, deasupra treptei secundare, pe rampă, va fi instalată încărcătura utilă. Această nouă procedură va permite, conform lui Dave Limp, reluarea zborurilor New Glenn încă din acest an. 2026-06-30 18:57
→ Conform unui raport recent al NASA Inspector General (NASA IG) dedicat zborurilor comerciale cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, capsula Starliner nu va zbura spre Stația Spațială Internațională în acest an, după cum era de așteptat (având în vedere problemele avute în trecut) și este de așteptat ca data viitorului zbor spre ISS să nici nu fie comunicată până la finalul acestui an. Inițial, planul era ca în misiunea Starliner-1, programată pentru 2026, capsula Starliner să efectueze un nou zbor test, fără echipaj, doar pentru aprovizionarea ISS. 2026-06-30 18:37
→ Compania Eutelsat a anunțat, în 15 iunie, semnarea contractului CENTAURE, în valoare de circa 350 de milioane de euro pe o durată de până la opt ani, pentru furnizarea de servicii prin constelația OneWeb (deținută de Eutelsat) pentru forțele armate franceze. Astfel, se asigură continuitatea operațională în perioada de tranziție până când viitoarea constelație europene IRIS² devine operațională. 2026-06-24 07:25
→ ESA preconizează o creștere a cererii de lansări orbitale europene și ia în calcul scenarii prin care să crească ritmul lansărilor Ariane 6 de la 10 lansări/an (cât este în prezent) la 12, 15 sau chiar 20 de lansări în fiecare an. În prezent, principala problemă pare să fie producția de boostere auxiliare cu combustibil solid, iar asta afectează și ritmul rachetei Vega-C, însă ESA speră ca în următorii ani să poată avea la dispoziție și alte companii care să ofere servicii de lansări orbitale (Maia, Isar, RFA etc) pentru a putea face față cererii. 2026-06-22 13:40
→ Marți, 16 iunie, pe coasta de vest a Statelor Unite, în perimetrul centrului spațial Vandenberg, au dispărut unele dintre structurile emblematice ale istoriei explorării spațiale: clădirile adiacente rampei SLC-6. SLC-6 a fost construită în 1966 pentru a lansa de aici, pe orbită polară, astronauți la bordul stației spațiale militare MOL (Manned Orbiting Laboratory), la bordul rachetei Titan IIIM, pentru ca aceștia să poată fotografia obiective aflate pe suprafața Pământului. Trei ani mai târziu, în 1969, MOL a fost anulat și nici un echipaj nu a apucat să fie lansat, nici de pe rampa SLC-6, nici de pe altă rampă. În 1985, naveta spațială Enterprise avea să fie atașată de rezervorul extern și de două boostere cu combustibil solid, pentru teste care să pregătească rampa SLC-6 pentru viitoare lansări ale navetei spațiale pe orbite polare, însă explozia navetei Challenger a făcut ca NASA să reevalueze riscul unor misiuni pe orbită polară și s-a renunțat la planurile de a lansa navete de la centrul spațial Vandenberg. Am rămas doar cu pozele navetei Enterprise, care nici ea nu a zburat niciodată în spațiu. Ulterior, rampa urma să fie folosită pentru rachetele Titan IV, însă nici o rachetă Titan IV nu avea să fie lansată de aici, pentru că USAF a renunțat repede la idee. Abia în 1995, rampa SLC-6 avea parte de prima lansare, o rachetă LMLV-1 (Lockheed Martin Launch Vehicle), care din cauza unei probleme tehnice nu a mai ajuns pe orbită. Însă între 1995 și 1999, 4 rachete Athena aveau să fie în sfârșit lansate de pe SLC-6. Ulterior, rampa a fost închiriată de United Launch Alliance, care a lansat de aici 10 rachete Delta IV (5 Medium, 5 Heavy), ultima lansare având loc în 24 septembrie 2022 (Delta IV Heavy). Din 2023, SpaceX a închiriat rampa SLC-6, urmând să o transforme într-o rampă pentru lansări Falcon Heavy6SpaceX folosește din 2013 rampa SLC-4 pentru lansări pe orbită polară de la Vandenberg. Lansările SpaceX de pe SLC-6 ar urma să înceapă din 2030. 2026-06-21 13:07
→ NASA a cerut companiei Northrop Grumman să înceteze dezvoltarea modulului Habitation and Logistics Outpost (HALO), care urma să facă parte din stația spațială lunară Gateway. Modulul, evaluat la peste 1 miliard de dolari, nu va mai fi folosit în alte scopuri (așa cum se va întâmpla cu celălalt modul rămas în urma anulării Gateway, Power and Propulsion Element, ce urmează să fie folosit pentru misiunea marțiană SR-1 Freedom) 2026-06-21 09:59
→ Directorul general al ESA, Josef Aschbacher, confirmă că se ia în considerare certificarea rachetei Ariane 6 pentru zboruri cu echipaj și recunoaște că lansatorul va trebui să sufere unele modificări, dacă va lansa, în viitorul apropiat, astronauți7în prezent, astronauții europeni depind de vehiculele americane și rusești pentru a ajunge pe orbita Pământului, iar Europa nu a avut niciodată vehicule capabile să lanseze un echipaj pe orbită.. 2026-06-15 13:32
→ În 10-11 iunie, reprezentații statelor membre ale ESA au decis, în cadrul unei întâlniri organizată la Tenerife, extinderea a 13 misiuni științifice (sau, după caz, extinderea participării europene la aceste misiuni): BepiColombo, Cheops, Einstein Probe, Hinode, Hubble, IRIS, Mars Express, Proba-3, SOHO, Solar Orbiter, James Webb, XMM-Newton și XRISM. Acestea și-ar fi încheiat înainte de finalul anului curent misiunea nominală și necesitau o decizie de extindere a misiunii, pentru ca formal să poată continua. Nu au fost luate în discuție misiunile Euclid, Juice și Smile, care își vor încheia misiunea primară la finalul lui 2029. 2026-06-15 09:45
→ Agenția spațială europeană (ESA) a contractat compania italiană Thales Alenia Space pentru construcția a doi (identici) Sentinel-1 NG (Next Generation), în timp ce compania germană Airbus Defence and Space a fost selectată pentru radarele cu apertură sintetică, cu care vor fi echipați cei doi sateliți. Aceștia vor îmbunătăți performanțele actuale ale constelației Sentinel-1, de la o rezoluție actuală de 5x20 metri, la 5x5 metri, suprafața observată incluzând acum și zonele polare. Noii sateliți Sentinel-1 NG urmează să fie lansați începând cu 2032. 2026-06-15 09:31
→ Compania americană Astra se pregătește pentru o nouă lansare, de această dată din Marea Britanie, acolo unde a ajuns deja racheta Rocket 4.0. Ultima lansare a unei rachete dezvoltate de Astra a avut loc în 12 iunie 2022 (Rocket 3.3, LV0010) și s-a încheiat cu un eșec, ceea ce a dus la o temporară reorientare a companiei spre alte domenii, însă acum speră că Rocket 4.0 va avea mai mult succes decât încercările precedente (6 eșecuri din 7 tentative de lansare și 7 vehicule pierdute, pentru că o rachetă a explodat pe rampă înainte de lansare). 2026-06-15 07:22
→ Agenția spațială indiană (ISRO) a declarat că a finalizat investigația cu privire la cel mai recent eșec al lansatorului PSLV (din 12 ianuarie, când satelitul EOS-N1 nu a mai ajuns pe orbită din cauza unei probleme cu treapta a 3-a), însă raportul nu va fi făcut public. Lansarea EOS-N1 a fost al doilea eșec consecutiv al rachetei PSLV, după lansarea eșuată a satelitului EOS-09 (RISAT-1B) din 18 iunie 2025. 2026-06-15 07:17
→ Vast semnează în continuare contracte pentru viitoare misiuni spațiale ce urmează să fie desfășurate în parteneriat cu NASA (pentru accesul la ISS) și SpaceX (pentru lansator și capsulă): Aleš Svoboda va fi primul astronaut ceh care va vizita Stația Spațială Internațională în cea de-a 6-a misiune comercială spre ISS (coordonată de compania Vast, după ce primele 5 au fost coordonate de Axiom). Aleš Svoboda, selectat ca astronaut de rezervă de ESA în noiembrie 2022, va zbura spre ISS alături de francezul Thomas Pesquet, în 2027, la bordul unei capsule Dragon (și alți doi astronauți care nu au fost încă numiți). Contractul a fost semnat de compania Vast și de Agenția Spațială Europeană (ESA, în numele Cehiei). 2026-06-08 20:14
→ Ultimele 8 segmente pentru cele două boostere auxiliare cu combustibil solid (solid rocket boosters, SRB) pentru misiunea Artemis III au ajuns la centrul spațial Kennedy din Florida, pe calea ferată, urmând să fie atașate rezervorului principal al rachetei SLS în această vară, în interiorul hangarului Vehicle Assembly Building, VAB. 2026-06-06 15:54
→ Jonathan Cirtain, CEO al Axiom Space, a declarat recent că Axiom lucrează în paralel în această perioadă la 5 costume spațiale: unul pentru teste de calificare, unul pentru ISS, care poate să fie folosit și în misiunea Artemis III8în cadrul căreia astronauții se vor afla pe orbita Pământului și vor andoca la cele două landere lunare, furnizate de SpaceX și Blue Origin, și primele două costume pentru misiunea Artemis IV. 2026-06-04 03:25
→ Astronautul britanic John McFall, selectat de Agenția Spațiale Europeană (ESA) în 2022, va zbura pe orbită în iulie 2027, la bordul stației spațiale comerciale Haven-1, în urma unui acord semnat între Agenția Spațială Britanică și compania americană Vast. John McFall va deveni astfel prima persoană care ajunge pe orbită și care are o dizabilitate (prima persoană cu o dizabilitate care a ajuns în spațiu a fost Michaela Benthaus, în decembrie 2025, când a trecut de linia Kármán în cadrul misiunii suborbitale NS-37 a companiei Blue Origin). Cel mai probabil McFall va face parte din același echipaj din care va face parte și francezul Arnaud Prost. 2026-06-02 17:43
→ Dave Limp, CEO al Blue Origin, a venit cu câteva clarificări după dezastrul de pe rampa LC-36A: (i) rezervoarele pentru oxigen, hidrogen și metan din perimetrul rampei par să fie "într-o stare bună", iar asta este o veste foarte bună, pentru că înlocuirea lor ar fi durat foarte mult timp; de asemenea, turnul de apă pare că nu a fost nici el afectat serios și nu este nevoie să fie reconstruit, iar celelalte turnuri suport rămase în picioare vor fi reparate (și nu reconstruite); (ii) treapta primară /Never Tell Me The Odd/s și 3 trepte secundare New Glenn (GS2), aflate în hangarul adiacent rampei, sunt în stare bună (așa cum se estimase deja, la scurt timp după deflagrație). Mai mult, Blue Origin nu renunță încă la varianta 7x2, așa cum speculam într-o postare anterioară, iar Dave Limp este încrezător că până la finalul anului vom vedea o nouă lansare New Glenn. 2026-06-02 17:29
→ Compania Astrobotic (fondată în 2007 și responsabilă pentru landerele Peregrine și Griffin) a fost de curând achiziționată de compania Voyager. Prima misiune Peregrine, din 2024, s-a încheiat cu un eșec, după o problemă tehnică a landerului, identificată după separarea de treapta secundată Centaur (a rachetei Vulcan). A doua misiune Astrobotic spre Lună urma să fie primul zbor al landerului Griffin, care ar fi transportat roverul VIPER al NASA, însă NASA a decis să anuleze această misiune, iar acum zborul inaugural al lui Griffin este programat pentru finalul acestui an. 2026-06-02 17:22
→ Sâmbătă, 30 mai, la ora 18:06 UTC, un bolid a explodat deasupra statului Massachusetts, la o altitudine de 64 km, degajând o energie echivalentă cu 300 tone TNT, iar impactul cu atmosfera a avut loc la o viteză de aproximativ 30 km/s. 2026-05-31 05:44
→ Noi observații ale telescopului spațial James Webb au detectat o gaură neagră supermasivă care pare mai veche decât galaxia din care face parte (Abell2744-QSO1), adică s-a format înainte de aceasta. Galaxia se află la 13 miliarde de ani lumină distanță de noi, iar gaura neagră supermasivă din centrul acesteia ar avea peste 50 de milioane de mase solare. Ar putea să fie o dovadă a existenței găurilor negre primordiale, care nu s-au format prin implozia unor stele muribunde, ci în prima secundă după Big-Bang, când materia în univers era mult mai densă și când anumite regiuni de materie densă au colapsat, tot din cauza gravitației. 2026-05-29 17:21
→ În timpul unui test static premergător lansării programate la începutul lunii iunie, o rachetă New Glenn a explodat pe rampa de lansare în dimineața zilei de 29 mai. Nu au fost victime, însă rampa de lansare LC-36A este sever afectată și probabil va dura cel puțin 12 luni până vom vedea o nouă rachetă New Glenn gata de zbor. Asta înseamnă un impact major asupra programului Artemis (urma să vedem un lander lunar Blue Moon lansat pe orbită anul viitor pentru Artemis III) și asupra misiunilor Moonbase din acest an (anunțate de NASA cu doar câteva zile în urmă). 2026-05-29 17:12
→ Compania elvețiană Stellar Alpina a reușit să adune finanțare de $4.5M pentru dezvoltarea unui motor rachetă cu detonare rotativă (rotating detonation rocket engines, RDRE), care, cel puțin teoretic, ar trebui să fie mai eficient decât sistemele de propulsie clasice; compania speră să construiască un astfel de motor, care să fie gata de un zbor spațial, până în 2028. 2026-05-28 14:18
→ Avionul spațial Dream Chaser (Tenacity), al companiei Sierra Space, va debuta cel mai probabil în acest an, urmând să fie lansat cu o rachetă Vulcan, de la Cape Canaveral, și să revină pe pista centrului spațial Vandenberg din California. Deși Tenacity nu va andoca la Stația Spațială Internațională de această dată, avionul spațial va putea derula experimente științifice în timpul zborului orbital, programat pentru finalul acestui an. 2026-05-24 13:58
→ Vineri, la ora 22:30 UTC (după o amânare de 24 de ore cauzată de o problemă cu un echipament de la sol) SpaceX a lansat Starship V3 în cel de-al 12-lea zbor test și primul pentru varianta Block 3. Au fost unele probleme cu noile motoarele Raptor 3: unul din motoarele treptei primare pare că a explodat imediat după separarea de treapta secundară și astfel treapta primară a revenit necontrolat prin atmosferă, iar unul din cele trei motoare principale ale treptei secundare nu a funcționat pe durata zborului spre spațiu. Cu toate acestea, testul a fost considerat unul reușit, pentru că treapta secundară a reușit să revină exact în zona planificată (și cât timp a fost în spațiu, a reușit să lanseze câteva simulatoare de sateliți, care au reușit să filmeze vehiculul, în timp ce se îndepărtau de acesta). 2026-05-23 09:50
→ Următorul zbor test al rachetei Starship (al 12-lea, de asemenea suborbital) este, deocamdată, programat pentru miercuri, 20 mai, de la ora 22:30 UTC, de la Starbase (fosta Boca Chica), Texas. Va fi debutul Starship V3 (sau Block 3), cea mai puternică și mai mare rachetă din istorie: 90.75 MN (33x 2.75 MN), 124 metri înălțime, 9 metri diametru. 2026-05-17 16:35
→ Compania americană Varda Space Industriei, care construiește și operează capsule orbitale pentru diverse experimente orbitale, a semnat un contract cu compania United Therapeutics Corporation pentru ca în viitoarele capsule orbitale să fie studiate molecule ce vor fi folosite pentru dezvoltarea unor medicamente cu care vor fi tratate diverse boli pulmonare rare. În prezent, capsula W-4 (NORAD ID 64543), lansată în 23 iunie 2025, parte a misiunii Transporter-14, se află în continuare pe orbită. 2026-05-13 13:34
→ Departamentul de Război al SUA a lansat o pagină în care a publicat diverse materiale care fac parte din investigații privind așa-numitele 'fenomene anomale neidentificate" 9Unidentified Anomalous Phenomena, sau UAP, sau cum spuneam pe vremuri, OZN-uri. Se fac și unele afirmații complet false, printre care faptul că au fost declasificate imagini transcrieri ale unor discuții între membrii echipajului și centrul de control de la Houston, însă acele imagini și discuții nu au fost niciodată clasificate și au fost mereu disponibile pe site-urile NASA10De exemplu, Contact, o melodie a formației Daft Punk, din 2013, conține pasaje din documentele așa-zis declasificate.. Printre aceste materialele publicate pe site-ul Departamentului de Război se regăsesc și fotografii de pe Lună, din misiunile Apollo, în care apar puncte aparent neexplicate. "Extraordinary claims require extraordinary evidence" iar câteva puncte într-o poză nu este nici pe departe o dovadă suficient de puternică pentru a susține ipoteza sugerată de această investigație. 2026-05-09 08:51
→ O rachetă Falcon 9 în 03 mai, 45 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, într-o misiune de tip rideshare. Unul dintre sateliții lansați se numește EYCORE-1 și este primul satelit de tip SAR construit în Polonia. A mai fost lansat și un satelit SAR pentru Forțele Aeriene Portugheze, satelit construit de firma finlandeză ICEYE, lider mondial în producția de sateliți SAR de mici dimensiuni 11anul trecut ICEYE a semnat un contract de 1.7 miliarde de euro cu compania germană Rheinmetall. Sateliții SAR (synthetic-aperture radar, radar cu apertură sintetică) sunt extrem de utili pentru o mulțime de aplicații, pentru că pot obține imagini detaliate cu (obiectivele de pe) suprafața Pământului indiferent de iluminare (zi/noapte) sau condițiile meteorologice (nori). 2026-05-08 19:50
→ Agenția pentru Inovare din Lituania a semnat un memorandum cu compania americană Vast, care anul viitor urmează să lanseze o stație spațială comercială, Haven-1, pe orbita joasă a Pământului, pentru colaborări privind cercetări științifice comune atît la bordul Haven-1, cât și la bordul ISS (prin intermediul Vast). 2026-05-06 16:48
→ Compania americană Max Space anunță un plan pentru lansarea, în 2029, a unei stații spațiale gonflabile. Denumită Thunderbird, stația spațială va avea un volum final de 350 metri cubi, va putea fi lansată de o rachetă Falcon 9 și va putea fi locuită de 4 astronauți pe termen lung sau 8 astronauți pentru o perioadă mai scurtă de timp. 2026-05-04 16:03
→ Un model de test al viitorului vehicul spațial European Space Rider (model construit la Craiova de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială "Elie Carafoli", INCAS) a fost testat în tunelul aerodinamic cu plasmă al Aerospace Research Centre (CIRA) din Capua, Italia, unde a fost supus unor temperaturi de 1600 de grade, pentru a simula revenirea prin atmosferă. 2026-04-30 21:21
→ Joi, 30 aprilie, la ora 18:00 UTC, după mai multe zile de amânări, Rusia a inaugurat un nou lansator orbital Soiuz-5 (Союз-5), cunoscut în trecut și sub numele Irtiș (Иртыш), Fenix sau Sunkar, însă primul zbor a fost unul suborbital, de pe rampa 45/1 a centrului spațial Baikonur. Deși poartă numele Soiuz, nu are nici o legătură cu celelalte rachete Soiuz derivate din lansatorul R-7, Soiuz-5 fiind de fapt derivată din racheta Zenit-3F. Dar pentru că lansatoarele Zenit erau fabricate de compania ucraineană Yuzhmash, este limpede de ce nu am mai văzut lansări Zenit în ultima perioadă. Soiuz-5 este o variantă îmbunătățită a rachetei Zenit-3F: va putea urca pe orbită aproximativ 17 tone (față de 14 tone cât putea urca Zenit-3F), are un diametru puțin mai mare, de 4.1 metri (față de 3.9 metri), iar treapta primară este propulsată de RD-171MV (Zenit-3F are RD-171), care folosește kerosen și oxigen lichid și care sunt produse de NPO Energomash. De fapt, istoria Zenit și RD-170 (varianta precedentă a propulsorului) au o poveste mai lungă, ele fiind inițial dezvoltate ca boostere auxiliare (cu combustibil lichid!) pentru lansatorul supergreu Energia și au zburat de două ori în această configurație (a doua oară pentru a lansa naveta spațială sovietică Buran). Pentru că Energia a fost retrasă după al doilea său zbor (datorită colapsului URSS), boosterele Zenit au fost ulterior folosite ca treapta primară pentru lansatoare orbitale de sine stătătoare.Pentru lansare, va fi folosită rampa 45/1 de la cosmodromul Baikonur, aceeași rampă de pe care a zburat și racheta Zenit-3F (utima dată în 26 decembrie 2017). O tentativă de lansare de acum câteva săptămâni a fost amânată din cauza unei probleme tehnice și se pare că și lansarea programată pentru acest weekend a fost amânată. În viitor, Rusia speră să folosească rachetele Soiuz-5 ca boostere auxiliare pentru un viitor lansator supergreu, Yenisei. 2026-04-30 20:55
→ Forțele Spațiale ale SUA estimează că până în 2036 vor avea nevoie 1200 de lansări orbitale de la centrul spațial Cape Canveral din Florida și 1800 de lansări orbitale de la centrul spațial Vandenberg din California, adică aproximativ 3000 de lansări orbitale pe an (și asta este doar pentru nevoile Forțelor Spațiale, fără a pune la socoteală și alți clienți guvernamentali sau privați). Estimarea apare într-un document cu titlul Objective Force Baseline, publicat recent de USSF. Anul trecut a avut loc un total de 324 de tentative de lansări orbitale, un record absolut, iar în acest an s-a ajuns deja la 100 de tentative de lansări orbitale. 2026-04-30 20:40
→ NASA a anunțat recent datele pentru viitoarele zboruri cu echipaj spre Stația Spațială Internațională. Astfel, misiunea Crew-13 este programată pentru 12 septembrie 2026, Crew-14 pentru martie 2027, iar în octombrie 2027 ar trebui să vedem echipajul Crew-15 la bordul capsulei Starliner (misiunea Starliner-2), dacă până atunci capsula companiei Boeing va reuși un zbor autonom, cargo, fără echipaj, spre ISS, programat în acest an (Starliner-1). Prin acest anunț, NASA confirmă că păstrează cadența de 6 luni pentru un echipaj la bordul stației spațiale. 2026-04-24 06:59
→ Turnul rampei de lansare Ensemble de Lancement Soyouz (ELS) din Guiana Franceză, folosit pentru lansările rachetei rusești Soiuz-ST (o variantă modificată a rachetei Soiuz-2, care să poată fi lansată din Guiana Franceză) a fost dărâmat în 23 aprilie. De pe ELS au avut loc 27 de lansări Soyuz-ST între 2011-2022, însă colaborarea dintre ESA și Rusia a fost suspendată în urma invaziei Ucrainei din 2022. Rampa de lansare va fi reconfigurată pentru a putea găzdui în viitorul apropiat racheta Maia a companiei Maiaspace (desprinsă din Arianespace). 2026-04-24 06:55
→ Administratorul NASA, Jared Isaacman, a anunțat că telescopul spațial Nancy Grace Roman va fi lansat de o rachetă Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, în luna septembrie 2026, cu 8 luni înainte de termenul stabilit inițial; de asemenea, dezvoltarea telescopului a fost realizată sub bugetul stabilit. 2026-04-22 17:34
→ Doi candidați pakistanezi, Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, au fost selectați pentru a continua antrenamentele în China, unul dintre ei urmând să zboare în octombrie 2026 spre stația spațială chineză Tiangong, la bordul capsulei Shenzhou-24; va fi primul astronaut din afara Chinei care va vizita stația spațială Tiangong. 2026-04-22 17:30
→ Blue Origin se pregătește să folosească o a doua rampă pentru a lansa rachete New Glenn, de această dată una de pe coasta de vest a Statelor Unite: rampa SLC-14 a centrului spațial Vandenberg. De aici, New Glenn ar putea lansa sateliți care să ajung pe orbite polare și heliosincrone, însă lansările vor trebui să aștepte până când Blue Origin va amenaja corespunzător rampa. 2026-04-16 15:32
→ NASA dorește să înlocuiască treptat sateliții din rețeaua Tracking and Data Relay Satellite System (TDRSS), folosiți în prezent pentru misiuni spațiale (inclusiv de misiunea Artemis II) cu sateliți dintr-o constelație nouă (NEXUS), care să fie compatibili cu TDRSS, pentru a nu perturba misiunile aflate în desfășurare sau în diverse etape de dezvoltare. 2026-04-16 15:30
→ Compania americană Vast a prezentat recent planurile sale pentru un viitor adaptor pentru andocare, de mari dimensiuni, pentru viitoarele stații spațiale. Vast va publica un nou standard, dar va și construi astfel de adaptoare, pe care plănuiește să le vândă ulterior celor interesați. Large Docking Adapter va fi compatibil cu actualul International Docking System Standard, are un diametru de 3.65 metri (exterior) și 2.9 metri (interior) și va permite conexiuni directe între două module, putând face parte din structuri complexe de până la 20 de module interconectate. 2026-04-16 08:34
→ Agenția spațială indiană anunță efectuarea cu succes al celui de-al doilea test atmosferic al capsulei Gaganyaan, în care au fost evaluate parașutele capsulei și alte sisteme de recuperare, după ce un model de 5.7 tone al capsulei Gaganyaan a fost eliberat de la 3 km altitudine de un elicopter de transport Chinook. 2026-04-16 08:06
→ Al treilea booster (a treia treaptă primară) New Glenn este gata pentru lansare, conform unui anunț al lui Dave Limp. Denumită No, It's Necessary, această treaptă primară urmează să debuteze în acest an, lansând un set de sateliți LeoSat (pentru megaconstelația Leo a companiei Amazon, megaconstelație denumită în trecut Kuiper), însă după al doilea zbor al celei de-a doua trepte primare, Never Tell Me The Odds, programat pentru finalul acestei luni. 2026-04-16 07:57
→ Pentru al doilea an la rând, Casa Albă solicită o reducere masivă a bugetului NASA pentru anul următor. Conform unui document publicat recent, bugetul NASA pentru anul fiscal 2027 ar urma să fie cu 23% mai mic decât cel de anul acesta, iar Jared Isaacman, administratorul NASA, pare să fie de acord cu bugetul propus de Președinte. O solicitare similară a fost și anul trecut, însă Congresul SUA a restabilit finanțarea NASA la o valoare mai mare decât cerința inițială a Președintelui SUA. 2026-04-03 18:30
→ Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă. 2026-03-23 14:52
→ Un asteroid cu o masă estimată de 6 tone și un diametru de aproximativ 2 metri a fost observat în timp ce a plonjat prin atmosfera Pământului cu o viteză de 18 km/s, dezintegrându-se deasupra Valley City, din statul american Ohio; energia disipată a fost echivalentă cu 250 de tone de TNT și a fost resimțită în Medina, Ohio. Este posibil ca unele fragmente să fi ajuns la sol, dar până în prezent nu a fost confirmată recuperarea acestora. 2026-03-18 07:26
→ Un meteor spectaculos a putut fi observat în 08 martie, în jurul orei 17:55 UTC, din Olanda, Luxemburg, Franța și Germania și se pare că fragmente de meteorit au fost recuperate din orașul Koblenz, în regiunea Rhineland-Palatinate a Germaniei. Conform unor articole din presă, acoperișul unei case a fost avariat, dar nimeni nu a fost rănit. 2026-03-09 06:36
→ Chiar dacă unele trepte primare Falcon 9 au fost recuperate de 20-30 de ori, prețul lansărilor orbitale realizate cu racheta companiei SpaceX nu a scăzut, așa cum ne așteptam, ba chiar a crescut: în ultimii 5 ani, prețul lansărilor de tip rideshare a crescut cu 40%, de la $5K/kg în 2021 la $7K/kg în 2026, în timp ce prețul unei lansări Falcon 9 dedicate a crescut de la $62M în 2021 la $74M în 2026, conform unei analize realizată de Payload. 2026-03-06 21:51
→ Probabil cel mai clar semn că Rusia nu intenționează să renunțe unilateral la Stația Spațială Internațională (ISS) este faptul că au terminat reparațiile rampei de lansare 31/6 de la Baikonur, avariată anul trecut în 27 noiembrie, în timpul lansării misiunii Soiuz MS-28. Roscosmos a anunțat în 03 martie că reparațiile rampei au fost finalizate în 10 februarie și că următoarea lansare de pe rampa 31/6 este programată pentru 22 martie, când nava cargo Progress MS-33 va decola spre Stația Spațială Internațională. Practic misiunile cu echipaj spre ISS nu au avut de suferit, reparațiile s-au realizat într-un timp destul de scurt, ținând cont de condițiile meteorologice din ultimele luni. 2026-03-03 21:30
→ După 5 misiuni la bordul Stației Spațiale Internaționale (peste 1110 zile petrecute în spațiu și peste 44 de ore în 7 activități extravehiculare), cosmonautul Oleg Kononenko va fi comandantul misiunii Soiuz MS-31, programată pentru lansare în noiembrie 2027. 2026-03-03 06:26
→ ArianeSpace a declarat recent că debutul rachetei Maia, dezvoltată de filiala MaiaSpace, a fost amânat până anul viitor, după ce lansarea inaugurală era așteptată pentru finalul acestui an. Maia urmează să poată lansa cel mult 1.5 tone pe orbita terestră joasă, în configurația în care prima treptă nu este recuperată. Maia va fi lansată de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză, de pe rampa care, în trecut, a fost folosită pentru lansarea rachetelor Soiuz. 2026-03-02 14:44
→ Racheta companiei SpaceX, Falcon 9, a mai stabilit un record în aceste zile: este racheta care, pentru prima dată în istorie, reușește 11 lansări orbitale consecutive, șir neîntrerupt de o lansare a unei alte rachete (de la 2026-031 în 13 februarie, până la 2026-041 în 02 martie). Recordul precedent era împărțit de Falcon 9 (între 29 februarie și 11 martie 2024) și Soiuz-U (18 septembrie și 03 octombrie 1980), fiecare cu câte 6 lansări consecutive. Iar în ritmul actual, în acest an Falcon 9 va depăși Soiuz-U și va deveni racheta cu cele mai multe lansări orbitale din istorie: Soiuz-U a fost lansată de 632 de ori (din care 17 eșecuri), Falcon 9 are deja 607 lansări (din care 1-3 eșecuri, în funcție de criteriile după care definim un eșec). 2026-03-02 08:58
→ Compania americană Rocket Lab amână din nou debutul noii rachete Neutron: deși aceasta urma să ajungă pe rampa de lansare la începutul acestui an, se pare că lansarea nu va avea loc mai devreme de finalul acestui an, ceea ce practic înseamnă că nu va fi deloc o surpriză dacă debutul Neutron se va amâna pentru 2027. Nu este exclus ca această amânare să aibă legătură cu un test eșuat, în care compania americană a testat limitele presiunii hidrostatice asupra vehiculului, iar acesta a cedat. 2026-03-02 08:52
→ ArianeSpace a testat anul trecut un nou motor de rachetă care va putea fi folosit în viitor pentru a propulsa o treaptă superioară (și care va putea fi repornit odată ajuns pe orbită): denumit Greta, acesta a fost activat de mai multe ori între iulie și noiembrie 2025 pentru cel puțin 40 de secunde. Greta este alimentat cu apă oxigenată și etanol și poate dezvolta o forță de 5 kN. 2026-03-02 08:44
→ Compania ucraineană Stetman plănuiește să dezvolte propria megaconstelație, care în timp să înlocuiască în Ucraina serviciile oferite în prezent de Starlink; prima lansare este deja programată pentru luna octombrie, urmând ca anul viitor să înceapă lansarea sateliților operaționali. Cu un număr de 120 de sateliți lansați de SpaceX și plasați la o altitudine de 550 km, megaconstelația va putea deservi 100000 de terminale terestre. Sateliții vor fi dezvoltați de compania daneză GomSpace și producția acestora va fi realizată în Ucraina. 2026-02-25 14:31
→ Jared Isaacman, administratorul NASA, a organizat o conferință de presă (în 19 februarie, chiar în timpul testului static Artemis II) în care a publicat un raport de peste 300 de pagini al investigației asupra misiunii Starliner CFT din iunie 2024 (când la bord s-au aflat Butch Wilmire și Sunita Williams). Spre deosebire de limbajul standard folosit de oficialii NASA de până acum, Isaacman este direct: misiunea este acum considerată ca Type-A mishap, adică probleme din cadrul misiunii au fost grave și cei responsabili urmează să fie trași la răspundere; în următoarele zile, Congresul SUA va primi un raport pe această temă. În trecut alte misiuni care au fost clasificate ca Type-A mishap au fost Apollo 1, STS-51-L (explozia navetei Challenger) și STS-107 (dezintegrarea navetei Columbia). 2026-02-21 07:21
→ Compania Axiom Space anunță că a încheiat o nouă rundă de finanțare, în urma căreia a adunat $350 milioane pentru a continua să lucreze la viitoarea stație spațială privată (Axiom Station), dar și la costumele de astronauți pe care le pregătește pentru misiunile Artemis (AxEMU); de această dată finanțatorii principali au fost Type One Ventures și Qatar Investment Authority, împreună cu 1789 Capital (companie sprijinită de Donalt Trump Jr.), 4iG, LuminArx Capital Management. 2026-02-13 12:00
→ Compania Vast a fost selectată de NASA pentru a desfășura cea de-a 6-a misiune cu astronauți privați, a cărei lansare va avea loc la bordul unei capsule Dragon, în vara anului 2027. Primele 4 misiuni au fost desfășurate de Axiom Space iar recent NASA a anunțat semnarea contractului cu Axiom Space pentru a 5-a misiune, care este programată pentru începutul anului 2027. Vast (companie care plănuiește să lanseze o stație spațială privată anul viitor) va nominaliza 4 astronauți care urmează să fie ulterior acceptați de NASA și partenerii din cadrul programului Stației Spațiale Internaționale, pentru o ședere la bordul avanpostului orbital de aproximativ 14 zile. 2026-02-12 22:27
→ Din păcate, compania britanică Orbex trece prin momente grele: nu a reușit să atragă noi finanțări și nu a reușit să fuzioneze sau să fie achiziționată de o altă companie (a fost în discuții cu The Exploration Company), iar asta se pare că o apropie de faliment. Orbex urma să lanseze în acest an racheta de calibru ușor Prime de la centrul spațial scoțian SaxaVord, rachetă ale cărei motoare utilizează propan și oxigen lichid. În acest moment însă, șansele să vedem racheta Prime pe rampa de lansare sunt aproape nule. Skyrora, o altă companie britanică, a anunțat că este interesată să achiziționeze activele Orbex, inclusiv centrul spațial Sutherland. 2026-02-11 19:19
→ Compania americană Stoke Space anunță că a reușit să găsească recent o finanțare de $860 milioane, ceea ce înseamnă că până acum compania a adunat nu mai puțin de $1.34 miliarde de dolari, pregătindu-se pentru lansarea inaugurală a rachetei Nova, planificată pentru acest an. Nova urmează să fie o rachetă complet reutilizabilă (a nu se confunda cu racheta cu același nume ce urma să fie construită de NASA în anii 50-60 ca succesoarea Saturn V), în care prima treaptă este alimentată de kerosen și oxigen lichid, în timp ce a doua treaptă (reutilizabilă) are hidrogen și oxigen lichid și care va putea urca 3 tone pe orbita joasă a Pământului (în varianta reutilizabilă sau 7 tone dacă nu este recuperată) sau 2.5 tone pe orbita geostaționară. 2026-02-11 12:37
→ SpaceX a dezasamblat brațul mobil de acces al echipajului de pe rampa legendară LC-39A și a decis ca de acum înainte să efectueze majoritatea lansărilor Falcon 9 și toate lansările Falcon 9 cu Dragon (deci cu echipaj) de pe rampa SLC-40, aflată la centrul spațial Cape Canaveral (aflată la 4 km de LC-39A). Deși asta reduce din flexibilitatea lansărilor Dragon (în cazul în care rampa SLC-40 este afectată), SpaceX spune că aceste lucrări sunt necesare pentru că în curând LC-39A va fi folosită pentru lansări Starship și până atunci pentru lansări Falcon Heavy. Brațul mobil de access va fi păstrat în stare de funcționare și va fi reinstalat dacă va fi nevoie de el. LC-39A a fost principala rampă a NASA12din 2014, SpaceX a închiriat de la NASA, pentru o perioadă de 20 de ani, dreptul de folosire al rampei LC-39A din cadrul centrului spațial Kennedy de pe care au fost lansate majoritatea rachetelor Saturn V (1967-1973), dar și majoritatea navetelor spațiale (1981-2011). 2026-02-06 11:01
→ Jared Isaacman, administratorul NASA, a anunțat că începând cu misiunile Crew-12 și Artemis II echipajul va avea la dispoziție dispozitive smartphone comerciale, obișnuite, pentru a putea surprinde mai bine și mai rapid imagini și clipuri video din timpul misiunii, pe care să le poată distribui cât mai eficient familiei, dar și publicului larg. Până la lansarea Crew-12, NASA a pregătit și calificat pentru zbor câteva astfel de dispozitive. 2026-02-06 11:00
→ Amazon a mai cumpărat 10 lansări de la compania SpaceX pentru a grăbi completarea megaconstelației proprii, Amazon Leo (fostă Kuiper). În 2022, Amazon anunța un contract uriaș, 83 de lansări ce urmează să fie realizate cu Ariane 6, New Glenn și Vulcan, plus lansările deja contractate cu Atlas V, iar anul trecut au avut loc și lansări Falcon 9 cu sateliți Amazon LEO. În prezent, 180 de sateliți Amazon Leo sunt pe orbită, din cei 3232 planificați de Amazon, și toți au fost lansați până acum de Atlas V sau Falcon 9. Megaconstelația este așteptată să fie completă și funcțională până în iulie 2029 (conform termenului la care s-a obligat compania când a primit licență de la FCC) și în prezent se pare că Amazon poate produce 30 de sateliți pe săptămână. 2026-02-06 11:00
→ Recent SpaceX a anunțat că fuzionează cu compania xAI (deținută tot de Elon Musk) pentru a pregăti terenul listării la bursă în acest an, dar și pentru a începe să pună în aplicare un plan de a trimite 1 milion de sateliți pe orbită, într-o încercare de a construi o infrastructură de centre de calcul orbitale, care să nu folosească resursele energetice de pe Pământ. 2026-02-06 10:50
Cele mai recente | Pe ani: 2026 (98)