Buletinul Cosmic nr. 201 va fi distribuit abonaților în 12.05.2025; până la această dată, această pagină va suferi modificări frecvente.
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 20821 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11201 (din care 6908 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 29739 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Dacă în 21 aprilie agenția spațială indiană (ISRO) anunța că cei doi sateliți SDX01 și SDX02 au andocat autonom pentru a doua oară, în 27 aprilie sateliții misiunii SPADEX s-au decuplat din nou, probabil în jurul orei 21:47 UTC. Lansați în 30 decembrie 20241Lansarea (2024-253) a fost efectuată cu o rachetă PSLV-C60 în 30 decembrie, ora 16:30 UTC, iar cele doi sateliți au ID-urile NORAD 62459 (SDX01) și 62460 (SDX02), cei doi sateliți testează tehnologii care urmează să fie folosite de ISRO pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, dar și pentru asamblarea viitoarei stații spațiale Bharatiya Antariksh.
Lansat de o rachetă Falcon 9 cu ocazia misiunii CRS-32 și transportat de capsula cargo Dragon, experimentul european The Atomic Clock Ensemble in Space (ACES) a fost montat în afara modulului Columbus al ISS în 25 aprilie, cu ajutorul brațului robotic Canadarm2. ACES conține cele mai precise două ceasuri atomice trimise vreodată pe orbită: Projet d’Horloge Atomique à Refroidissement d’Atomes en Orbite –PHARAO (dezvoltat de agenția spațială franceză CNES) și Space Hydrogen Maser –SHM (dezvoltat de compania elvețiană Safran Timing Technology). Montate pe partea exterioară a modulului erupean Columbus care este îndreptată spre Pământ, cele două ceasuri atomice se vor conecta cu o serie de ceasuri la fel de precise de pe Pământ, de 16 ori pe zi2Probabil nu întâmplător, Stația Spațială Internațională efectuează 16 orbite complete în fiecare zi., pentru a testa diferențele în curgerea timpului pe Pământ și la 400 km altitudine, unde se află Stația Spațială Internațională. Misiunea ACES va dura cel puțin 2 ani, după o fază preliminară de 6 luni în care echipamentele vor fi atent calibrate.
Luna și spațiul cislunar
TBD
Marte
TBD
Spațiul interplanetar
NASA a avut oportunitatea de a măsura temperatura și compoziția atmosferei planetei Uranus și de a vedea cum s-a modificat în ultimii 30 de ani, grație unei ocultații care a avut loc în 07 aprilie: Uranus s-a interpus între Pământ și steaua HIP 16271, aflată la 400 de ani-lumină de Pământ, astfel încât cercetătorii au putut studia lumina stelei înainte și în timp ce aceasta trecea prin atmosfera lui Uranus. Un fenomen similar a mai avut loc în 1996, la 10 ani după ce sonda Voyager-2 a survolat planeta. Următoarea aliniere de acest fel va avea loc în 2031, când dincolo de Uranus se va afla o stea și mai strălucitoare decât HIP 16271.