parsec.ro

Agenția Spațială Europeană (ESA) a generat prima eclipsă artificială de Soare: ESA a publicat primele imagini ale misiunii PROBA-3¹¹Sondele misiunii PROBA-3 (Coronagraph Spacecraft —CSC) și Occulter Spacecraft —OSC) au fost lansate în 05 decembrie 2024 de o rachetă indiană PSLV-XL., în care două sonde, care zboară autonom, în tandem timp de câteva ore, timp în care se află la o distanță de 150 de metri una de cealaltă (și o precizie de 1 mm), au generat eclipse artificiale de Soare: una dintre sonde ocultează Soarele (folosind un disc de 1.4 metri), pentru a putea studia coroana solară (imaginea este proiectată pe un instrument al celei de-a doua sonde—denumit Association of Spacecraft for Polarimetric and Imaging Investigation of the Corona of the Sun (ASPIICS).

Un satelit militar rusesc, Kosmos-2588, lansat în 23 mai 2025, a fost plasat pe orbită similară cu cea pe care se afla satelitul american de spionaj USA-338, lansat în 2022; cei doi sateliți se pot apropia până la 100 km distanță, suficientă pentru ca satelitul rusesc să poată inspecta vizual satelitul american sau pentru a-i intercepta comunicațiile radio. Nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru: în 2020, satelitul Kosmos-2542²²Sateliții militari rusești sunt denumiți Kosmos și primesc un indicativ care crește de la o lansare la alta a fost plasat pe orbită similară cu satelitul USA-245³³Similar, sateliții speciali americani primesc public numele USA, urmat de un indicativ, chiar dacă intern ei pot să aibă alte denumiri, în 2022, satelitul Kosmos-2558 a fost plasat în același plan orbital cu satelitul USA-326 iar în 2024, satelitul Kosmos-2576 a fost plasat aproape de satelitul USA-314.

În 19 iunie, la ora 02:34 UTC, propulsoarele navei cargo Progress MS-30 (andocată la modulul rusesc Zvezda din 02 martie 2025) au fost pornite pentru 208.4 secunde, generând un impuls de 0.3 m/s care au ridicat orbita Stației Spațiale Internaționale până la o altitudine medie de 416.18 km.

Compania Firefly anunță că lucrează la dezvoltarea unui serviciu (Ocula) care va permite achiziționare de imagini de înaltă rezoluție ale suprafeței Lunii: imaginile obținute de viitorul satelit Elytra Dark vor avea o rezoluție de 20 cm/pixel, semnificativ mai bună decât sonda americană Lunar Reconaissance Orbiter (LRO, care se află pe orbita Lunii din 2009) și mai bună și decât cea a sondei indiene Chandrayaan-2 (aflată pe orbita Lunii din 2019 și care oferă o rezoluție de 25 cm/pixel); Elytra Dark urmează să fie lansat în 2026 (parte a misiunii Blue Ghost Mission 2), va orbita Luna la 50 km altitudine și va avea la bord telescoape de înaltă rezoluție dezvoltate de Lawrence Livermore National Laboratory (LLNL), care vor opera în ultraviolet și vizibil pentru a oferi nu doar imagini în spectrul vizibil, ci și informații cu privire la conținutul de minerale din solul lunar. Imaginile obținute vor fi vândute atât partenerilor privați, cât și agențiilor spațiale interesate de viitoare misiuni lunare (inclusiv NASA).

Sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO, aflată pe orbita Lunii) a identificat locul unde landerul nipon al companiei ispace (Mission 2 SMBC x HAKUTO-R Venture Moon RESILIENCE) s-a prăbușit, în 05 iunie, pe suprafața selenară; imaginile au fost publicare de NASA în 20 iunie. Câteva zile mai târziu, în 22 iunie, imagini cu impactul sondei nipone au fost surprinse și de sonda indiană Chandrayaan-2⁴⁴LRO se află pe orbita Lunii din iunie 2009, iar Chandrayaan-2 din august 2019.

Compania franceză Venturi Space plănuiește să trimită pe Lună roverul Mona Luna, parte a landerului european Argonaut, care, dacă totul decurge conform planurilor actuale, vor ajunge pe suprafața selenară în 2030 cu ajutorul unei rachete Ariane 64. Mona Luna este inspirat din roverele FLIP și FLEX, dezvoltate de compania americană Venturi Astrolab și va avea navigație autonomă, roți care se vor deforma în funcție de terenul întâlnit pentru a atinge viteze de 20 km/h și baterii performante, reîncărcabile, care îi vor permite roverului să rămână supraviețuiască nopților lunare. Mona Luna poate să fie folosit în situații de urgență pentru a transporta un astronaut pe suprafața Lunii, dacă va fi nevoie.

Sonda europeană Mars Express, aflată pe orbită lui Marte din 2003⁵⁵Mars Express a fost lansată în 02 iunie 2003 de o rachetă Soiuz-FG și a ajuns pe orbita marțiană în 25 decembrie 2003, a primit un update al software-ului de la bord, pentru a putea funcționa cel puțin până în 2034. Mars Express folsoește giroscoape pentru a se putea orienta, însă acestea se degradează în timp, așa că noul update îi permite acum să folosească stelele pentru a confirma că se orientează corect în jurul centrului de masă, reducând considerabil nevoia de date oferite de giroscoape. Primele probleme au apărut din 2017, când unul dintre giroscoape a început să îmbătrânească, punând în pericol misiunea. De atunci, sonda primește regulat patchuri ale softului de bord, iar ultimul patch prelungește viața sondei până cel puțin în 2034.

În luna aprilie NASA a decis să suspende orice maneveră a sondei Psyche (aflată în drum spre asteroidul cu același nume), după ce a descoperit o scădere a presiunii în liniile de alimentare ale motorului principal cu xenon, însă sonda a început să folosească sistemul secundar de alimentare cu combustibil. Acesta se pare că funcționează la parametri nominali, iar din 16 iunie au reînceput manevrele necesare pentru a păstra sonda pe traiectoria corectă: propulsorul va fi activat pentru o perioadă cumulată de 3 luni, până în luna noiembrie. Psyche⁶⁶Sonda a fost lansată în 13 octombrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy și se îndreaptă spre ceea ce se crede a fi un asteroid metalic, fiind prima sondă interplanetară care va studia de aproape un astfel de asteroid va ajunge pe orbita asteroidului Psyche în august 2029.

În doar câteva nopți de colectare de date, observatorul terestru Vera C. Rubin a descoperit peste 2000 de noi asteroizi—inclusiv 7 obiecte potențial periculoase pentru Pământ, 11 noi troieni jovieni și 9 obiecte transneptuniene. Este de așteptat ca în următorii 1-2 ani observatorul Vera C. Rubin să descopere aproximativ 2 milioane de noi asteroizi (în prezent se cunosc 1.45 milioane de asteroizi).

Vehiculul Ship 36 al SpaceX a explodat cu câteva minute înaintea unui test static (în jurul orei 04:00 UTC), în zona Massey, de lângă Starbase (fosta Boca Chica), Texas. Ship 36 urma să fie treapta primară folosită în următorul zbor test al Starship, programat să aibă loc la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Din fericire, SpaceX a confirmat că nu sunt victime în urma exploziei, doar pagube materiale. Elon Musk a declarat că un rezervor cu azot a cedat la o presiune mai mică decât cea din specificații, cauzând lanțul de evenimente care a dus la explozia Ship 36. Nu știm când va avea loc următorul test Starship: prima treaptă a avut parte de un test static și pare gata de zbor, iar noi trepte secundare se află în diverse etape de finalizare, rampa de lansare se află la o distanță suficient de mare de locul exploziei pentru a nu fi afectată semnificativ, însă este greu de spus care este efectul exploziei asupra zonei de teste de la Massey.

În 17 iunie, Honda a efectuat un test al unei (prime trepte a unei) rachete reutilizabile, echipată cu un motor dezvoltat intern de Honda—dar despre care nu avem detalii. Prototipul folosit astăzi are o lungime de 6.3 metri, un diametru de 85 cm și s-a înălțat până la 271 metri, după care a revenit în siguranță înapoi la sol; obiectivul era ca vehiculul să ajungă până la 300 de metri, însă testul a fost declarat ca fiind unul de succes.

Marți, 17 iunie, în jurul orei 04:30 UTC, China a testat cu succes sistemul de desprindere de urgență al capsulei Mengzhou (梦舟) de racheta purtătoare, pe rampa de lansare 95A a centrului spațial Jiuquan. Testul a fost efectuat pentru a testa sistemele necesare pentru cazul în care racheta ar avea probleme pe rampa de lansare și ar trebui să se depărteze cât mai rapid de o eventuală deflagrație. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită în următorii ani pentru a trimite un echipaj pe Lună (și înapoi), dar și pentru a înlocui actuala capsulă Shenzhou pentru zboruri spre și dinspre orbita terestră joasă (unde se află stația spațială chineză Tiangong). Interesant este faptul că sistemul de desprindere de urgență este parte a capsulei, ceea ce probabil ușurează integrarea acesteia cu mai multe rachete, nu doar cu una singură.

Cu ocazia aniversării a 50 de ani, Agenția Spațială Europeană a publicat o broșură în care sintetizează cele mai reușite activități și misiuni, împreună cu o cronologie ESA; materialul poate fi descărcat de pe site-ul oficial al ESA.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a semnat, în 18 iunie, un memorandum cu companiile Thales Alenia Space și Blue Origin privind o colaborare la bordul viitoarei stații spațiale comerciale Orbital Reef, care ar putea presupune transport de încărcături utile și chiar astronauți. Orbital Reef⁷⁷Stația spațială Orbita Reef urmează să aibă un volum interior comparabil cu cel al Stației Spațiale Internaționale și să găzduiască un echipaj de până la 10 astronauți urmează să fie lansată pe orbită cândva după 2027 de rachete New Glenn ale companiei Blue Origin.

Vineri, 20 iunie, compania chineză LandSpace a anunțat că a efectuat cu succes un test static al rachetei Zhuque-3, care se pregătește de zborul inaugural, programat pentru acest an. Zhuque-3 este cea mai fidelă replică a rachetei Falcon 9, capabilă să urce 21 de tone pe orbita terestră joasă sau 18 tone când treapta primară este recuperată pe barjă sau 12.5 tone atunci când treapta primară revine la sol. Diferența față de Falcon 9 este că Zhuque-3 va fi alimentată cu metan și oxigen lichid⁸⁸Zhuque-2 a devenit, în 12 iulie 2023, prima rachetă propulsată cu metan care a ajuns pe orbita Pâmântului și va folosi pentru asta 9 motoare Tianque-12B care au fost proiectate să zboare de 20 de ori.

---

Arhiva Buletin Cosmic: 203 | 202 | 201 | 200 | 199 | Substack