Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21211
sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11495
(din care 7153
sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57151
obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Capsula Shenzhou-20 a andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong în 24 aprilie, ora 15:49 UTC, după lansarea din aceeași zi, de la ora 09:17, la bordul unei rachete Changzheg-2F; astfel Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie au ajuns cu bine la bordul avanpostului orbital.
După 220 de zile petrecute în spațiu, Alexei Ovcinin, Ivan Vagner și Donald Pettit au revenit pe Pământ în 20 aprilie, ora 01:20 UTC, la bordul capsulei Soiuz MS-26: decuplarea de Stația Spațială Internațională (ISS) a avut în 19 aprilie, ora 21:57 UTC. Expediția 73 continuă la bordul ISS cu Anne McClain, Nichole Ayers, Takuya Onishi, Kiril Peskov, Serghei Rîjikov, Alexei Zubrițki și Jonny Kim. Donald Pettit a împlinit 70 de ani chiar în ziua în care a revenit pe Pământ, însă nu s-a putut bucura prea mult de acest lucru pentru că adaptarea cu gravitația Pământului a fost dificilă pentru astronautul american; după ce ne-a dat unele emoții imediat ce a fost evacuat din capsulă, ulterior acesta și-a revenit și a declarat că se simte bine.
Satelitul militar rusesc Cosmos-25531 Lansat în 05 februarie 2022 de la cosmodromul militar Plesețk, satelitul Cosmos-2553 (NORAD ID 51511) se află la 2000 km altitudine și o înclinație orbitală de 67.1 grade. , despre care se crede că este parte a unui program de a plasa arme nucleare pe orbită, pare că se rotește necontrolat pe orbită, conform unui articol publicat recent în Reuters.
În 24 aprilie, ora 00:08 UTC, motoarele navei cargo Progress MS-30 au fost activate pentru 639.7 secunde, oferind Stației Spațiale Internaționale un impuls suplimentar de 1.22 m/s și crescând astfel altitudinea medie a stației cu 2.1 km, până la 419 km.
ISRO, agenția spațială indiană, a anunțat în 21 aprilie că cei doi sateliți (SDX01 și SDX01) ai misiunii SpaDeX au andocat autonom pentru a doua oară; testul este unul important pentru planurile Indiei de a lansa în viitor misiuni cu echipaj uman și o viitoare stație spațială proprie; lansați în 30 decembrie 2024, cei doi sateliți au andocat autonom pentru prima dată în 16 ianuarie 2025 și au rămas cuplați până în 13 martie 2025.
Luna și spațiul cislunar
Lansați în 13 martie 2024, doi sateliți de mici dimeniuni, DRO-A și DRO-B, urmau să ajungă pe orbita Lunii, însă o problemă cu treapta superioară Yuanzheng-1S a rachetei Changzheng-2C a făcut ca aceștia să fie la un pas de o misiune ratată. DRO-A, DRO-B și DRO-L (lansat cu o lună mai devreme pe orbită terestră heliosincronă) urmau să fie prima constelație satelitară din spațiul cislunar. Din fericire, misiunea a fost până la urmă salvată și după mai multe manevre neprevăzute inițial, DRO-A și DRO-B au intrat pe orbita lunar în 15 iulie 2024, iar cei trei sateliți au început să funcționeze ca o constelație încă din august 2024 (însă detaliile acestei misiuni au fost publicate recent).
Misiunea lunară Chang'e-8 va fi lansată în jurul anului 2029 și urmează să ajungă pe platoul Leibnitz-Beta, în apropierea polului sud lunar. Chang'e-8 va transporta pe Lună 11 echipamente științifice din nu mai puțin de 11 țări și regiuni: robot multifuncțional (Hong Kong), două rover (Pakistan, respectiv Turcia), instrumente pentru radioastronomie (Africa de Sud și Peru), retroreflectoare (Italia), analizoare pentru plasmă, regolit și particule cu energii înalte (Rusia), analizor cu neutroni (Tailanda), un sistem de mapare a suprafeței lunare (Bahrain și Egipt) și un echipament dezvoltat de Iran.
Grupuri de cercetători din 6 țări au fost selectați pentru a primi eșantioane din solul lunar colectat de misiunea chineză Chang'e-5; misiunea a adus pe Pământ 1731 de grame de sol lunar, iar o parte din această cantitate va putea fi împrumutată de cercetători de la 7 instituții de cercetare din Franța, Germania, Japonia, Pakistan, Marea Britanie și Statele Unite.
Primii taikonauți care vor ajunge pe Lună o vor face probabil în jurul anului 2029, conform ultimelor detalii oferite de agenția spațială chineză: până atunci sunt programate 3 lansări test ale rachetei Changzheng-10 (probabil inclusiv o lansare cu echipaj pe orbita Lunii), urmând ca următoarele două lansări să trimită spre Lună vehiculele Mengzhou și Lanyue cu echipaj spre suprafața Lunii.
Marte
Tianwen-3, misiunea chinezească care urmează să aducă eșantioane de sol de pe Marte, se pregătește pentru lansare în 2028 și agenția spațială chineză a pregătit un scurt clip video. Misiunea va include 6 echipamente științifice, o sondă orbitală, un lander, un rover și un vehicul care va decola de pe Marte pentru a se întoarce pe orbită și care va aduce eșantioanele de sol pe Pământ.
Spațiul interplanetar
În 2023, telescopul spațial James Webb detecta metan, dioxid de carbon și posibile urme de sulfură de dimetil (DMS) în atmosfera exoplanetei K2-18b, aflată la 124 de ani lumină depărtare de noi. Pe Pământ, sulfura de dimetil este produsă în urma unor procese metabolice, în special în algele din planctonul planetar, adică substanța poate fi folosită pentru a identifica planete care au potențial să găzduiască forme de viață. Iar K2-18b este o lume acoperită de un imens ocean planetar2 K2-18b (EPIC 201912552 b), descoperită de telescopul spațial Kepler, are raza de 2.6 ori mai mare decât raza Pământului și o masă de 8.6 ori mai mare; perioada de rotație în jurul stelei K2-18b (pitică roșie) de 33 de zile. . Într-un articol nou, o echipă de cercetători s-a uitat din nou la lumina stelei K2-18 care a trecut prin atmosfera planetei K2-18b, folosind un alt instrument de la bordul telescopului spațial3 Măsurătorile precedente s-au realizat folosind intrumentele Near-Infrared Imager and Slitless Spectrograph –NIRISS și Near-Infrared Spectrograph –NIRSpec (0.8-5μm), în timp ce datele recente au fost înregistrate folosind Mid-Infrared Instrument –MIRI (6-12μm) , pentru a revizui datele din 2023. Nu doar că au confirmat prezența DMS în atmosfera planetei, dar au descoperit o altă moleculă despre care știm că pe Pământ este rezultatul unor procese metabolice, disulfura de dimetil (DMDS)4 Gradul de încredere al noilor date este la nivelul 3-sigma (99.7%) . Concentrația de DMS din atmosfera K2-18b este de 20 de ori mai mare decât concentrația din atmosfera Pământului, iar molecula DMS nu are viață lungă, ceea ce înseamnă că există un proces care produce continuu DMS. În prezent, nu se cunosc mecanisme abiotice care să producă această moleculă. După publicarea articolului, au apărut voci care contestă validitatea datelor și implict a concluziilor5 Stephen Schmidt, Tessa Fisher, Ryan MacDonald vin cu contra-argumente pertinente, care merită luate în seamă. , în principal din cauza modului în care au fost prelucrate datele.
Sonda interplanetară Lucy, aflată în drum spre asteroizii troieni, a survolat duminică, 20 aprilie, ora 17:50 UTC, asteroidul 52246 Donaldjohanson și a capturat o serie de cadre spectaculoase. Imaginile au fost realizate folosind echipamentul Lucy Long Range Reconnaissance Imager (L’LORI), o versiune mai nouă a camerei LORRI aflată la bordul sondei New Horizons, ambele realizate de Johns Hopkins APL. Din datele preliminare, 52246 Donaldjohanson este mai mare decât a fost estimat inițial, având o lungime de 8 km și o lățime maximă de 3.5 km. Misiunea Lucy a fost lansată în 16 octombrie 2021 de o rachetă Atlas V 401 și a avut un buget de 981 milioane de dolari. Următorul survol va fi al asteroidului troian 3548 Eurybates și este programat pentru 12 august 2027.
Misiunea Dragonfly a NASA intră într-o nouă etapă și în scurt timp va începe asamblarea sondei care urmează să zboare prin atmosfera lui Titan: sonda va fi lansată în iulie 2028 de o rachetă Falcon Heavy și va ajunge pe satelitul lui Saturn în 2034, unde va evalua prezența substanțelor prebiotice (precursoare vieții) în zona în care va ateriza.
Telescopul spațial Hubble a împlinit 35 de ani de când se află pe orbită6 Telescopul spațial Hubble (NORAD ID 20580) a fost lansat în 24 aprilie 1990 de naveta spațială Discovery (misiunea STS-31) , ocazie cu care NASA a pregătit o colecție de imagini spectaculoase surprinse recent de venerabilul telescop: cadre cu Marte, în decembrie 2024, când s-a aflat la 98 de milioane kilometri de Pământ, un detaliu din nebuloasa Rozeta, aflată la 5200 ani-lumină depărtare de Pământ plus un cadru mai larg, nebuloasa planetară NGC 2899, aflată la 4500 ani-lumină de Pământ și galaxia spirală NGC 5335, în care sunt vizibile două jeturi de gaz care alimentează partea centrală, unde se formează stele noi.
Alte știri, pe scurt
În 14 aprilie, Aisha Bowe, Amanda Nguyen, Gayle King, Katy Perry, Kerianne Flynn și Lauren Sánchez au ajuns în spațiu (pentru câteva minute), într-un zbor suborbital al vehiculului New Shepard, misiunea NS-31 (a 11-a misiune cu echipaj a companiei Blue Origin, realizată cu New Shepard); lansarea a avut loc la ora 13:30 UTC și capsula a ajuns până la o altitudine de 106.8 km, înainte să revină în siguranță înapoi pe Pământ. Este al doilea echipaj care ajunge în spațiu și care este format în totalitate din femei, după zborul Valentinei Tereșkova (Vostok-6) din 19637 Misiunea Vostok-6 a fost totuși un zbor orbital care a durat 2 zile și 22 de ore (48 de orbite în jurul Pământului), în timp ce NS-31 a fost un zbor suborbital în care echipajul s-a aflat doar câteva minute deasupra liniei Kármán (100 km).
NASA a anunțat că astronautul Chris Williams va fi lansat spre Stația Spațială Internațională (ISS) în noiembrie, la bordul capsulei Soiuz MS-28, împreună cu cosmonauții ruși Serghei Kud-Sverchkov and Serghei Mikaiev. Începând cu misiunea Soiuz MS-27, care a andocat la ISS în 08 aprilie, durata nominală pentru misiunile Soiuz este de 8 luni (în loc de 6 luni, cât a fost până acum), ceea ce înseamnă o lansare Soiuz mai puțin în următorii doi ani.
Guvernul din Bahamas suspendă autorizația care permitea SpaceX să recupereze prima treaptă a rachetei Falcon 9 pe o barjă, în apele teritoriale ale Bahamas8 În 18 februarie 2025, SpaceX reușea prima recuperare a unei trepte primare Falcon 9 (B1080) în apele teritoriale ale Insulelor Bahamas (2025-034). . Autoritățile spun că investighează explozia Starship de luna trecută, când resturi ale treptei secundare ale vehiculului au violat spațiul aerian din Bahamas, deși explozia Starship nu are nici o legătură cu recuperarea treptei primare Falcon 9.
Rocket Lab nu operează doar racheta orbitală Electron: compania lui Peter Beck a avut în trecut câteva lansări HASTE (Hypersonic Accelerator Suborbital Test Electron), un vehicul hipersonic, suborbital, derivat din Electron, iar acest vehicul a fost recent selectat în cadrul unor proiecte militare, atât de forțele armate ale SUA, cât și de cele ale Marii Britanii, pentru a asigura viitoare vehicule hipersonice, care să testeze diverse tehnologii militare.
Tejpaul Bhatia este noul CEO al companiei Axiom Space, după ce Mike Suffredini a renunțat la această funcție în 09 august 2024 (Mike Suffredini este și co-fondator al Axiom Space). Tejpaul Bhatia a fost Chief Revenue Officer pentru Axiom Space, companie care intermediază zboruri comerciale spre Stația Spațială Internațională, funcționând ca un broker între clienți, NASA și SpaceX.
Doi candidați din Pakistan vor începe în curând antrenamentele în China, antrenamente în urma cărora va fi selectat un viitor astronaut pakistanez care va ajunge în viitorul apropiat la bordul stației spațiale chineze Tiangong, în urma unui acord semnat de China și Pakistan în luna februarie.
În 24 aprilie, Blue Origin a efectuat un test static al motorului BE-3U, în pregătirea viitoarei misiuni NG-2; testul a durat 15 secunde și Dave Limp, CEO al Amazon, a declarat că performanța motorului BE-3U (folosit de treapta secundară a rachetei New Glenn) a crescut, cu 1.15%.
Arianespace și agenția spațială franceză (CNES) anunță că a executat cu succes un test static al noului propulsor cu combustibil solid P160C, care urmează să fie folosit atât pentru viitoarele rachete Vega-C, Vega-E, dar și ca propulsor auxiliar pentru Ariane-69 P160C va fi treapta primară pentru viitoarea iterație a rachetei Vega-C, pentru viitoarea rachetă Vega-E. ; P160C este cu 1 metru mai lung decât actualul propulsor folosit (P120C), are cu 14 tone mai mult combustibil (157 tone în total) și oferă un câștig de performanță de 10% fără a crește costurile de producție.