Buletin Cosmic nr. 199 va fi distribuit abonaților în 13.04.2025; până la această dată, această pagină va suferi modificări frecvente. Arhiva Buletinelor Cosmice poate fi consultată pe Substack (de unde vă puteți și abona pentru a primi în inbox viitoarele numere).
Orbita Pământului
Capsula Soiuz MS-27, avându-i la bord pe astronauții Serghei Rîjikov (al treilea zbor în spațiu), Alexei Zubrițki (primul zbor spațial1 Alexei Zubrițki a fost pilot în armata ucraineană și, după ce Rusia a ocupat Crimeea în 2014, a dezertat. A fost căutat și pus sub acuzare de autoritățile din Ucraina, însă Zubrițki, ajuns în Rusia, s-a înscris în programul Roscosmos de pregătire a cosmonauților, în care a fost primit în 2018. ) și Jonny Kim (primul zbor în spațiu), a andocat la portul modulului rusesc Prichal al Stației Spațiale Internaționale în 08 aprilie, ora 09:03 UTC, la doar 3 ore și 16 minute după lansarea de la Baikonur; decuplarea de ISS este programată pentru începutul lunii decembrie.
În 05 februarie, de la cosmodromul Plesețk, Rusia a lansat 3 sateliți militari, denumiți Cosmos-2581, Cosmos-2582 și Cosmos-2583, care au ajuns pe orbită terestră joasă (596x579 km, înclinație 82 de grade); în 18 martie, Forțele Spațiale ale SUA au identificat un al 4-lea obiect asociat cu lansarea din 05 februarie, probabil parte din Cosmos-2583, însă deocamdată nu se cunoaște natura lui: Rusia nu l-a înregistrat ca satelit la UNOOSA, așa cum a făcut cu cei trei și cum o cere convențiile internaționale, iar baza de date SATCAT înregistrează acest satelit ca impactor (IMP).
O știre publicată relativ recent în Breaking Defense, care afirmă că 5 sateliți chinezești (trei sateliți experimentali Shiyan-24C, lansați în decembrie 2023, și doi sateliți Shijian-6-05, lansați în decembrie 2021) au participat, în 2024, la un fel de exercițiu, în care sateliții zburau în sincron și efectuau manevre unul în jurul celuilalt (dogfighting).
Capsula Cygnus NG-21 S.S. Francis Scobee2 Francis Richard "Dick" Scobee a fost un astronaut american care și-a pierdut viața în misiunea STS-51-L, când naveta spațială Challenger s-a dezintegrat, la 73 de secunde după lansare. s-a decuplat de Stația Spațială Internațională în 28 martie, la ora 10:55 UTC și a revenit controlat, dar distructiv, prin atmosferă, deasupra Oceanului Pacific, 2 zile mai târziu, în 30 martie, în jurul orei 10:15 UTC. Următoarea capsulă Cygnus care va ajunge la ISS va fi NG-23, în această toamnă; Cygnus NG-22 a fost avariată în timpul transportului spre centrul spațial Kennedy și nu va mai fi lansată în spațiu.
Fragmente din partea posterioară a capsulei Dragon Crew-9 (care se desprinde de capsulă înainte ca aceasta să plonjeze prin atmosferă, la revenirea pe Pământ) au fost găsite în Maroc, în regiunea Erg Chech; capsula Dragon a misiunii Crew-9 s-a întors pe Pământ în 18 martie, iar partea posterioară (trunk), 6 zile mai târziu.
În 02 aprilie, la ora 09:52 UTC, propulsoarele navei cargo Progress MS-30 au fost pornite pentru 1035.5 secunde, ajustând orbita Stației Spațiale Internaționale pentru sosirea capsulei Soiuz MS-27; altitudinea medie a stației a fost ridicată cu 3.6 km.
După ce a fost andocat la satelitul Intelsat-901 din 25 februarie 2020, prelungindu-i viața cu 5 ani și în cele din urmă remorcându-l spre o orbită unde sunt abandonați sateliții geostaționari inactivi, satelitul MEV-1 se îndreaptă acum spre satelitul Optus-D3; MEV-2, al doilea satelit de acest fel, rămâne andocat cu satelitul Intelsat 10-02 pentru încă 4 ani.
Sateliții Starlink efectuează în fiecare an 100000 de manevre de evitare a unei coliziuni, în condițiile în care în prezent constelația este completă în proporție de doar 20%; lucrurile vor deveni interesante pe măsură ce lansările Starlink continuă și pe măsură ce apar alte constelații: Kuiper, Qianfan, Xingwang etc. În prezent, pe orbita Pământului sunt peste 11100 sateliți activi, din care 6849 sunt sateliți Starlink (conform Celestrak).
Luna
În 01 aprilie, HALO (Habitation and Logistics Outpost), unul din cele două module centrale ale viitoarei stații spațiale Gateway a ajuns în Statele Unite, fiind transportat pe cale aeriană din Torino, acolo unde a fost asamblat de compania europeană Thales Alenia Space; modulul a ajuns deja la sediul Northrop Grumann din Gilbert, Arizona, unde urmează să fie pregătit pentru zbor. HALO va fi cuplat cu al doilea modul, PPE (Power and Propulsion Element), planul fiind ca cele două module să fie lansate împreună de o rachetă Falcon Heavy în 20273 Stația spațială Gateway urmează să fie disponibilă pentru misiunea Artemis-4 din 2028, când stația va fi extinsă prin cuplarea modului european Lunar I-HAB (International Habitation Module, International Habitat) .
Compania Intuitive Machine a contractat SpaceX pentru o nouă lansare spre Lună a unui viitor lander, în cadrul misiunii IM-4, care va transporta 6 echipamente științifice spre Polul Sud lunar, dar și doi sateliți lunari care urmează să fie folosiți ca releu de comunicații. IM-4 urmează să fie lansat în 2027, însă până atunci Intuitive Machine se pregătește să trimită spre Lună misiunea IM-3, cândva spre finalul acestui an.
Bangladesh a devenit marți, 08 aprilie, al 54-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.
Marte
Compania Airbus va construi, pentru ESA, platforma pe care roverul Rosalind Franklin o va folosi pentru a ajunge pe suprafața marțiană, după ce ESA a renunțat în 2022 la colaborarea cu Rusia în programul Exomars (Rusia dezvoltase deja platforma Kazachok pentru această misiune și urma să lanseze roverul și platforma folosind o rachetă Proton-M, la rândul ei înlocuită de ESA în noua arhitectură a misiunii). Noul contract are o valoare de aproximativ 180 milioane de euro4 Costul misiunii ExoMars II este de 1.3 miliarde de euro; bugetul a fost recent suplimentat cu 360 milioane de euro, pentru a suplini componenta rusească a misiunii (platforma și lansatorul). . Platforma conține elemente de propulsie pentru reducerea vitezei de la 45 m/s la 3 m/s, dar și două rampe, ce urmează să fie folosite de rover pentru a debarca pe solul marțian (va fi aleasă rampa care va prezenta cel mai scăzut risc pentru rover, ținând cont de relief). Roverul Rosalind Franklin, care urmează să ajungă pe Marte în 2030 (lansarea este programată pentru 2028), este construit tot de compania Airbus.
Spațiul interplanetar
Telescopul spațial James Webb a făcut primele observații ale asteroidului 2024 YR4, ocazie cu care avem și estimare mai precisă a dimensiunilor sale: 53-67 metri; deși știm că șansele ca asteroidul să lovească Pământul în 2032 sunt practic nule, încă există șanse de aproape 4% ca în decembrie 2032, asteroidul 2024 YR4 să intre în coliziune cu Luna! Asteroidul 2024 YR4 este astfel cel mai mic obiect observat până acum de telescopul James Webb.
Telescopul spațial Hubble a reușit să îmbunătățească precizia folosită pentru a determina perioada de rotație a planetei Uranus: observând aurorele polare, astronomii au deteminat că o zi pe Uranus durează 17 ore, 14 minute și 24 de secunde, cu 28 de secunde mai mult decât știam până acum, din datele oferite de sonda Voyager-2 în timpul survolului din 1986.
În 21 martie, sonda japoneză Hayabusa-2 a intrat în stand-by, după ce computerul de bord a detectat o "situație anormală", însă câteva zile mai târziu părea că funcționează normal; după ce în 2020 a trimis spre Pământ eșantioanele prelevate de la suprafața asteroidului 162173 Ryugu (în noiembrie 2019), sonda se îndreaptă acum spre asteroidul 1998 KY26, pe care urmează să îl survoleze în 2031. Misiunea și starea sondei pot fi urmărite în direct pe site-ul haya2now.jp.
Sonda Juno a intrat în standby de două ori în 04 aprilie, în timpul celui de-al 71-lea survol jovian; acest lucru se întâmplă din precauție, atunci când sonda identifică o comportare anormală a subsistemelor sale; standby înseamnă că echipamentele științifice sunt oprite, însă contactul cu Pământul a fost restabilit și în prezent este investigată telemetria pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat cu sonda; următorul survol va avea loc în 07 mai, când Juno va survola și Io (va trece la o distanță de 89000 km de acesta).
Știri locale
Satelitul românesc Corvus, finanțat de Direcția Generală pentru Armamente (DPA), a fost prezentat publicului vineri, 28 martie; după lansare (pe orbită terestră joasă5 Probabil orbita va fi una heliosincronă, însă decizia cu privire la lansare urmează să fie luată în viitor. ), misiunea satelitului va fi detecția și localizarea surselor de interferență radio de pe teritoriul României. Satelitul împreună stația de comandă și control au fost proiectate, realizate și testate integral în țara noastră în cadrul unui consorțiu condus de RISE (Romanian InSpace Engineering), consorțiu din care mai fac parte și Institutul de Științe Spațiale, Plasma & Radiation Physics (INFLPR), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli (INCAS), alături de Agenția Spațială Română (ROSA), Rartel SA și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Alte știri, pe scurt
Miercuri, 09 aprilie, Jared Isaacman a fost audiat în fața Comisiei pentru Comerț, Știință și Transporturi a Senatului SUA, o procedură care are loc înainte confirmării numirii sale în poziția de administrator al NASA. În cadrul audierii, Isaacman a precizat că SLS reprezintă cel mai sigur și mai rapid mod pentru a ajunge pe Lună înaintea Chinei, însă nu vede SLS ca fiind o soluție pentru viitoarele misiuni lunare după Artemis-3, care vor necesita o cadență mai ridicată. De asemenea, nu a răspuns direct la întrebări privind eventuale restructurări ale centrelor NASA, restructurări despre care se zvonea că se află pe agenda administrației de la Casa Albă. Isaacman a mai precizat că nu vede nici un motiv pentru care ISS să fie retrasă mai repede de 2031 și că NASA va putea derula simultan atât misiuni cu echipaj spre Lună (și spațiul cis-lunar), cât și spre Marte (deși nu au fost oferite detalii cu privire la acestea). Votul comisiei va avea loc după 15 aprilie și dacă va fi unul favorabil, Jared Isaacman va fi confirmat în funcție cândva la finalul acestei luni sau la începutul lunii următoare.
Propunerea de buget pentru NASA a Casei Albe prevede o reducere cu $5 miliarde pentru următorul an fiscal (o scădere a bugetului NASA de la $25 miliarde la $20 miliarde), iar cele mai mari reduceri vor fi resimțite de departamentele care se ocupă cu cercetarea: telescoapele Hubble și James Webb vor fi în continuare finanțate, însă o victimă a acestor reduceri ar putea fi viitorul telescop spațial Nancy Roman, care este aproape asamblat și care urma să fie lansat în 2027; reduceri substanțiale vor avea loc și în cazul misiunilor Mars Sample Return și DAVINCI, iar centrul spațial Goddard ar putea fi închis, însă nici alte centre nu sunt în siguranță, nici măcar JPL. O salvare ar putea veni din partea Congresului SUA, care trebuie să aprobe bugetul și poate veni cu modificări față de solicitarea Casei Albe.
Administrația federală pentru aviație (FAA) din SUA a finalizat în 31 martie investigația deschisă în urma eșecului treptei New Glenn de a reveni controlat prin atmosferă, spre barja pe care urma să fie recuperată6 Prima și deocamdată singura lansare New Glenn a avut loc în 16 ianuarie, la ora 07:03 UTC, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral. : se pare că recuperarea a eșuat din cauză că motoarele primei trepte New Glen (GS1) nu au putut fi repornite, ceea ce a dus la pierderea treptei primare.
Deși noua rachetă Vulcan a fost recent certificată pentru lansări ale Forțelor Spațiale, următorul satelit GPS III SV-08, care așteaptă în hangar, va fi lansat cu o rachetă SpaceX, deși inițial fusese alocat unei lansări operate de United Launch Alliance, iar satelitul GPS IIIF-1, care urma să fie lansat de o rachetă Falcon Heavy, a fost realocat unei lansări Vulcan.
Misiunea comercială Axiom-4 va decola cel mai devreme în luna mai. Comandantul misiunii este Peggy Whitson (astronaut cu experiență, aflată la al 5-lea zbor în spațiu, care reprezintă în prezent compania Axiom Space), iar din echipaj mai fac parte polonezul Sławosz Uznański-Wiśniewski (ESA, misiunea Ignis), maghiarul Tibor Kapu (reprezentând agenția spațială maghiară, nu ESA) și indianul Shubhanshu Shukla (ISRO).
O echipă de cercetători danezi, britanici și americani au descoperit că miso fermentat în spațiu are o aromă deosebită, mai bogată și este mai gustos decât cel de pe Pământ; studiul a fost publicat în iScience.