parsec.ro

Resturile treptei superioare ale rachetei Zhuque-2E au generat confuzie în mediul online: acestea au fost confundate cu resturile unei rachete balistice intercontinentale Oreșnik, care ar fi fost lansată din Rusia spre Ucraina. Însă resturile observate pe cer în seara zilei de 05 iunie, deasupra Rusiei și a Kazahstanului, sunt rămășițele treptei secundare ale rachetei Zhuque-2E¹¹Treptele superioare rămân pe orbită după separarea de treapta primară (care nu ajunge pe orbită) și după separarea de încărcătura principală (satelit); frumos și civilizat ar fi ca la finalul misiunii, treapta superioară să revină controlat deasupra unor zone nelocuite (Oceanul Pacific), însă nu toți operatorii de lansatoare orbitale fac asta., lansată de China în 17 mai (2025-103G), treapta superioară care a revenit necontrolat prin atmosferă și s-a dezintegrat. Există date publice cu privire la traiectoria și altitudinea acestui deșeu orbital, care a creat spectacolul de lumini de ieri.

Ce impact ar avea un buget al NASA redus cu 24%, așa cum a cerut administrația de la Casa Albă? Iată câteva efecte:

• Misiunea Mars Sample Return (MSR) va fi anulată și eșantioanele de sol prelevate de Perseverance nu vor fi aduse pe Pământ în viitorul apropiat.
• NASA se va retrage și din misiunea europeană ExoMars II, pentru care urma să asigure lansatorul, propulsia pentru platforma care va trimite spre suprafața marțiană roverul Rosalind Franklin și modulul cu radioizotopi pentru generarea de electricitate la bordul roverului (ESA a ales parteneriatul cu NASA după ce a suspendat colaborarea cu Roscosmos—asta după ce un parteneriat inițial cu NASA a fost suspendat unilateral de… NASA).
• Misiunea Mars Odyssey, cea mai longevivă misiune marțiană (activă din 2001), va fi încheiată și la fel se va întâmpla și cu MAVEN, o altă sondă orbitală; cele două sonde sunt în prezent folosite și ca releu de comunicație pentru roverele Curiosity și Perseverance, aflate pe suprafața planetei Marte; până la noi lansări de sonde orbitale marțiene, pentru comunicațiile cu roverele de la suprafață vor rămâne Mars Reconnaissance Orbiter (MRO, o sondă veche de peste 20 ani) și Trace Gas Orbiter (TGO, o sondă europeană).
• Misiunile DAVINCI și VERITAS spre Venus vor fi și ele anulate și NASA nu va mai participa nici la EnVision, misiunea europeană spre Venus.
• Vor fi încheiate și misiunile care și-au depășit perioada nominală și se află într-o fază extinsă, cum ar fi sondele Juno (aflată pe orbita lui Jupiter), OSIRIS-APEX (în drum spre Apophis), New Horizon și telescoapele Chandra și Fermi (deși aceste sonde și telescoape încă sunt funcționale, o adevărată nebunie!).
• Astronauții vor petrece la bordul ISS o perioadă de 8 luni, nu 6 luni cum se întâmpla până acum, pentru a reduce numărul lansărilor cu echipaj—și asta este speculație—probabil pentru a păstra același număr de lansări contractate cu SpaceX, renunțând la Starliner.
• Mii de specialiști își vor pierde locurile de muncă (disponibilizările au început deja la JPL încă de anul trecut), asta afectând sever capacitatea NASA de a avea în viitor misiuni spațiale reușite.
• Pe plan internațional, relațiile cu agenția spațială europeană (ESA) vor fi profund afectate, dacă NASA se va retrage din misiunile care urmau să fie derulate în parteneriat: MSR, ExoMars, EnVision, plus incertitudinea cu privire la viitorul Gateway și misiunile post-Artemis III.
• Demonstration Rocket for Agile Cislunar Orbit —DRACO, un motor nuclear (termic) care urma să fie testat pe orbită în 2027; nu va mai fi, pentru că la proiect a renunțat atât NASA, cât și DARPA, agenția pentru cercetare a Pentagonului.

Din fericire, se pare că misiunea Dragonfly (o dronă care va fi trimisă spre Titan, satelitul lui Saturn) și telescopul spațial Roman au supraviețuit, însă cu finanțare redusă. Dacă Congresul SUA va aproba acest buget, nivelul de finanțare al NASA ar fi undeva la nivelul de dinainte e 1961.

Ulterior, senatul SUA a suplimentat bugetul NASA pentru a salva stația spațială Gateway și pentru a asigura fin/nțarea misiunilor Artemis 4 și Artemis 5. Cu această ocazie, Stația Spațială Internațională a primit 1.25 miliarde de dolari pentru următorii 5 ani, sumă care este considerată suficientă pentru operarea normală a stației până când va fe retrasă din uz. O nouă sondă orbitală marțiană (Mars Telecommunication Orbiter), care urmează să funcționeze ca releu de comunicație pentru Mars Sample Return și pentru viitoarele misiuni marțiene cu echipaj, a primit o finanțare de 700 de milioane de dolari.

Din păcate a doua tentativă²²Compania ispace a încercat să trimită un lander spre suprafața Lunii și în 25 aprilie 2023 (Hakuto-R Mission-1), însă atunci sonda, în timpul manevrelor de aselenizare, a estimat greșit altitudinea la care se afla, staționând la 5 km și crezând că se află mult mai aproape de suprafață, iar după consumarea combustibilului de la bord s-a prăbușit necontrolat pe Lună. de aselenizare (Hakuto-R Mission 2) a companiei nipone ispace s-a încheiat tot cu un eșec: pentru că a existat o întârziere în achiziția și procesarea datelor provenite de la altimetru, sonda nu a mai avut timp să frâneze suficient, lovind suprafața Lunii cu o viteză mult prea mare. Aselenizarea urma să aibă loc în joi, 05 iunie, la ora 19:17 UTC, în regiunea Mare Frigoris.

Nu vedem prea des știri în care sunt asociate cuvintele Roscosmos și Marte, dar recent agenția rusă de știri TASS îl citează pe fostul cosmonaut Anton Șkaplerov³³Șkaplerov a petrecut cumulat peste 702 ore în spațiu, în cadrul a 4 misiuni, timp în care a executat 3 activități extravehiculare., care susține că Roscosmos plănuiește să trimită primul echipaj pe Marte la finalul anilor 2030 sau începului anilor 2040 și că în prezent se lucrează la implementarea acestui proiect.

Vești bune de la sonda Psyche⁴⁴Sonda Psyche a fost lansată în 13 octombrie 2023, ora 14:19 UTC, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, de o rachetă Falcon Heavy.: dacă în luna aprilie inginerii erau îngrijorați cu privire la o scădere a presiunii pe unul din traseele care alimentează propulsoarele cu xenon, ei bine acum sonda folosește un traseu secundar pentru alimentarea motoarelor, similar cu cel principal, care funcționează fără probleme. Se pare că una dintre valvele traseului primar cauza probleme, însă sonda este dotată cu două sisteme identice, așa că al doilea sistem de propulsie a preluat sarcinile sistemului principal și luna următoare, în iunie, Psyche va efectua corecțiile de curs necesare pentru întâlnirea cu asteroidul 16 Psyche, planificată pentru august 2029.

Compania românească RISE (Romanian InSpace Engineering) anunță dezvoltarea unei platforme pentru urmărirea și analiza în timp real a obiectelor aflate pe orbita Pământului (LEO, MEO, GEO și HEO), care oferă și informații despre calitatea semnalului GNSS, împreună cu alte date. Beneficiarul acestei platforme ar putea fi Ministerul Apărării Naționale (MApN), împreună cu care RISE ar putea extinde platforma, în funcție de nevoile avute de beneficiar.

Firefly Aerospace va primi 50 de milioane de dolari de la Northrop Grumman pentru a continua dezvoltarea noului lansator Eclipse (este pentru prima dată când lansatorul are un nume, până acum fiind denumit doar Medium Launch Vehicle –MLV). Cele 50 de milioane de dolari se vor adăuga altor 175 de milioane pe care Firefly deja le-a accesat pentru dezvoltarea noii rachete orbitale, care urmează să poată urca 16.3 tone pe orbita joasă a Pământului. Se estimează că evaluarea companiei Firefly Aerospace depășește în prezent 2 miliarde de dolari. Eclipse va fi o rachetă derivată din Antares-330, tot o colaborare între Northrop Grumman și Firefly, dar Antares-330 va fi folosită exclusiv pentru lansări cargo ale capsulei Cygnus spre Stația Spațială Internațională, în timp ce Eclipse se va adresa și altor clienți. Cele două rachete for avea aceeași treaptă primară (propulsată de 7 motoare Miranda, dezvoltate de Firefly), însă Eclipse va fi dotată cu o treaptă secundară mai performantă (propulsată de un motor Vira, derivat din Miranda, însă optimizat pentru a funcționa în vid). Eclipse urmează să debuteze pe rampa de lansare anul viitor.

Marți, 27 mai, la ora 23:36 UTC, a avut loc al 9-lea test Starship (IFT-9), la 83 de zile distanță de precedentul test, IFT-8: în urma lansării, treapta primară Booster-14, aflată la cel de-al 2-lea zbor, s-a separat cu succes de treapta secundară, însă a fost pierdută în timp ce încerca să revină controlat deasupra Golfului Mexic, din cauza stresului excesiv asupra structurii sale⁵⁵Pierderea comunicațiilor cu Starship a survenit la o altitudine de 59 km.. Treapta secundară, Ship-35, a fost pierdută și ea în timpul manevrei de revenire prin atmosferă, undeva deasupra Oceanului Indian, după ce vehiculul a devenit necontrolabil⁶⁶Starship a ajuns până la o altitudine maximă de 189 km.. Trapa care ar fi trebuit să elibereze balast care să simuleze sateliți Starlink nu a putut fi deschisă în timpul zborului.

Un meteor a brăzdat cerul Australiei în data de 11 mai, fiind identificat și de rețeaua Curtin University’s Desert Fireball Network (DFN), care a estimat că în urma evenimentului, un meteorit a căzut la 460 km de Perth. În următoarele zile, Marcus Scott, un ofițer de poliție din Ravensthorpe și în același timp un vânător de meteoriți, a descoperit un fragment de 450 de grame, care, cel mai probabil, provine din evenimentul observat în 11 mai.

Axiom Space a semnat recent un memorandum cu Ministerul Transporturilor din Cehia pentru ca, în viitorul apropiat, un astronaut ceh să fie antrenat și să zboare la bordul Stației Spațiale Internaționale. Până acum, un singur ceh a mai fost în spațiu, Vladimír Remek (Soiuz-28, în martie 1978).

Compania chineză Space Epoch a lansat o treaptă primară care, după ce a zburat până la 2.5 km altitudine, a revenit controlat prin atmosferă și, după ce și-a repornit unul dintre motoare, a amerizat controlat undeva în provincia Shandong din China. Space Epoch pregătește cu acest test o viitoare rachetă reutilizabilă, XZY-1 (sau Yuanxingzhe-1), care speră să aibă prima lansare orbitală chiar în acest an; racheta este construită din inox și motoarele sunt propulsate de metan și oxigen (wink, wink).

Conform unei prezentări oferite de Elon Musk, versiunea 3 a Starship va debuta în acest an și va avea o înălțime de 124.4 m, cu 3.4 metri mai înaltă decât actuala variantă a vehiculului. Conform lui Elon Musk, anul viitor, mai multe trepte superioare Starship vor fi trimise spre Marte, având la bord roboți Optimus, iar între 2028 și 2029 vor decola de pe Pământ 20-30 de vehicule Starship spre Marte, care ar putea transporta și echipaj. Musk spune că primul oraș marțian va fi probabil construit în regiunea Arcadia Planitia, în atmosfera nordică a planetei. Aproximativ 100 de vehicule Starship vor pleca spre Marte pe durata ferestrei din 2030-2031 sau în 2033, iar o viitoare iterație Starship ar putea avea 142 de metri.

În 31 mai, la ora 13:39, Aymette Medina Jorge, Gretchen Green, Jaime Alemán, Jesse Williams, Mark Rocket și Paul Jeris au ajuns până la 104 km altitudine, la bordul capsulei New Shepard NS-32, într-un zbor spațial suborbital; pentru această misiune s-a folosit boosterul NS4 aflat la al 14-lea zbor și capsula RSS First Step.

Agenția Spațială Europeană (ESA) este interesată de dezvoltarea unui motor cu propulsie nucleară și a demarat un studiu în acest sens, bazat pe studii preliminare executate deja de French Atomic Energy and Alternative Energies Agency (CEA), ArianeGroup și Framatome. Un astfel de propulsor ar scurta drumul până la Lună sau Marte pentru viitoarele misiuni spațiale.

NASA nu mai organizează în acest an conferința International Space Station Research and Development Conference (ISSRDC), care trebuia să aibă loc la finalul lunii iulie, în Seattle, și sugerează că nu va mai organiza această conferință nici în viitor, cel puțin nu în această formă. O conferință organizată anual de NASA și Lunar and Planetary Institute (LPI), încă din anii '70, denumită Lunar and Planetary Science Conference (LPSC), rămâne fără finanțarea NASA. LPI promite că va face eforturi să organizeze anul viitor conferința și fără sprijinul NASA (ediția din acest an a avut deja loc), însă rămâne de văzut dacă va mai putea face asta în viitor.

---

Arhiva Buletin Cosmic: 202 | 201 | 200 | 199 | Substack