parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26577 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15726 (din care 10256 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69222 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ Începând din 2027, o nouă navă cargo va vizita stația spațială chineză Tiangong: este vorba despre Qingzhou-1, dezvoltată de compania de stat CAS Space. Qingzhou-1, care va transporta o masă utilă de 1.8 tone, poate fi lansată de o rachetă Kinetica-2 (Lijian-2), ceea ce înseamnă costuri semnificativ mai mici decât o lansare a unei capsule Tianzhou cu o rachetă Changzheng-7 (care poate însă transporta spre Tiangong 7.4 tone). Un prim zbor test a avut loc în acest an, în 30 martie și rezultatele, publicate recent, sunt încurajatoare pentru CAS Space și noul lor vehicul orbital low-cost.

→ Compania Rocket Lab a anunțat,în 29 iunie, că a achiziționat compania Iridium cu 8 miliarde de dolari. Rocket Lab are în acest moment o capitalizare la bursă de peste 50 de miliarde de dolari, iar Iridium a devenit cunoscută în anii '90 pentru că permitea apeluri telefonice direct prin satelit, din oricare două puncte de pe Pământ, o noutate pentru acele vremuri (desigur, la costuri exorbitante).

→ NASA a anunțat în 30 iunie noi misiuni cargo spre Lună, care vor avea loc în 2028, parte din programul Commercial Lunar Payload Services (CPLS), în valoare de 600 milioane de dolari¹¹este al doilea eveniment din seria anunțurilor cu privire la misiunile Moon Base, după cel din 26 mai: două noi misiuni pentru Astrobotic (în valoare de $297.9M) și câte o misiune pentru Firefly Aerospace ($144.2M) și Intuitive Machines ($148.3M). Companiile vor folosi o iterație nouă a landerelor folosite deja în misiuni precedente²²Astrobotic va folosi Griffin, Firefly Aerospace va folosi Blue Ghost, iar Intuitive Machine va folosi Nova-C. În viitorul apropiat, NASA ar putea trimite pe Lună roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping, and In-Situ Exploration), un prototip al roverului marțian Perseverance.

→ În 02 martie 2025, landerul Blue Ghost (Mission 1), al companiei Firefly aseleniza în Mare Crisium și în cele 14 zile în care a fost activ pe suprafața Lunii a trimis aproape 120 GB de date brute spre Pământ (imagini și secvențe video). Următoarea misiune, Blue Ghost Mission 2³³care va ajunge pe fața îndepărtată a Lunii și va transporta la suprafață, printre altele, un radiotelescop, programată pentru a fi lansată la finalul anului curent, va avea modulul orbital Elytra echipat cu hardware și algoritmi NVIDIA Jetson pentru procesarea datelor în timp real și reducerea volumului de date trimise spre Pământ.

N/A

→ Chiar de Ziua Asteroidului, în 30 iunie, au început observațiile efectuate cu telescopul Vera C. Rubin. Ce urmează în continuare? Printre altele, sute de mii de noi asteroizi vor fi descoperiți în următoarea perioadă: dacă în timpul unor observații de probă, care au avut loc anul trecut și care au durat 10 ore, au fost identificați peste 2100 de noi asteroizi, imaginați-vă ce vom descoperi în următorii 10 ani!

→ Un bolid a survolat cerul României în noaptea de 28-29 iunie, fiind observat de mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN); conform estimărilor inițiale, acesta s-a stins undeva la 77 km altitudine și cel mai probabil nici un fragment nu a supraviețuit trecerii prin atmosferă.

→ Dave Limp, CEO al Blue Origin, a anunțat că rampa LC-36A de la Cape Canaveral, afectată în urma exploziei unei rachete New Glenn din 28 mai, nu va fi refăcută așa cum a fost înainte, ci va conține elemente comune cu rampa LC-36B, de unde se va lansa viitoare versiune 9x4⁴⁴adică o versiune New Glenn cu 9 motoare BE-4 pentru prima treaptă GS1 și 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară GS2, spre deosebire de varianta 7x2 folosită până acum a rachetei New Glenn. Astfel, conform noului plan, în cazul ambelor rampe de lansare, cele două trepte vor fi conectate în hangar, pe orizontală, transportate până la rampă, unde vor fi ridicate în poziție verticală folosind o macara, după care, deasupra treptei secundare, pe rampă, va fi instalată încărcătura utilă. Această nouă procedură va permite, conform lui Dave Limp, reluarea zborurilor New Glenn încă din acest an.

→ Conform unui raport recent al NASA Inspector General (NASA IG) dedicat zborurilor comerciale cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, capsula Starliner nu va zbura spre Stația Spațială Internațională în acest an, după cum era de așteptat (având în vedere problemele avute în trecut) și este de așteptat ca data viitorului zbor spre ISS să nici nu fie comunicată până la finalul acestui an. Inițial, planul era ca în misiunea Starliner-1, programată pentru 2026, capsula Starliner să efectueze un nou zbor test, fără echipaj, doar pentru aprovizionarea ISS.

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | sau conținut local Alege numărul…207218219220221222223224225226227