parsec.ro

Pentru clarificarea sensurilor unor cuvinte, am ales să fac aici o listă cu câțiva termeni folosiți frecvent în domeniul explorării spațiale și să descriu cât mai clar și mai corect din punct de vedere științific semnificația lor; termenii notați cu '*' sunt folosiți curent, deși nu apar în dicționarele acceptate ca fiind surse oficiale (DEX).

ASTEROID, asteroizi, s.m. – Corp ceresc, natural, cu o formă neregulată, care se află pe orbita Soarelui și care nu îndeplinește criteriile pentru a fi numit planetă sau planetoid (sinonim cu planetă pitică)¹¹ Harris, A.W. (2011). Asteroid. In: Gargaud, M., et al. Encyclopedia of Astrobiology. Springer, Berlin, Heidelberg . Asteroizii sunt în general obiecte inerte, alcătuite din material non-volatil, cu conținut de silicați, fier și cantități relativ scăzute de gheață, care orbitează Soarele pe o traiectorie în general aflată în interiorul lui Jupiter (orbită aproape circulară, excentricitate apropiată de 0), unde s-au și format²² Hsieh Henry H. 2017 Asteroid–comet continuum objects in the solar system Phil. Trans. R. Soc. A. 375: 20160259 . NB: Distincția dintre asteroid și cometă nu este una foarte clară, existând corpuri care prezintă caracteristici din ambele clase (asteroizi activi, comete latente, comete din centura de asteroizi, asteroizi perturbați etc).

ATERIZARE, aterizări, s.f. – Operațiune necesară pentru (re)venirea și oprirea pe sol³³ Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 . Sol nu implică neapărat suprafața Pământului: cuvântul provine din limba franceză, unde are și semnificația de aterizare pe alte corpuri cerești (de exemplu, Luna⁴⁴ Dictionnaire de l’Académie française, 9e édition ). Deși, colocvial, pentru Lună și Marte se pot folosi și variantele aselenizare, respectiv amartizare, folosirea termenului aterizare pentru aceste corpuri cerești nu este una greșită, având în vedere (1) semnificația cuvântului în limba română, în limba franceză (de unde a fost preluat) sau chiar rădăcina terra din limba latină, care se traduce prin "pământ, sol" care nu înseamnă exclusiv planeta Pământ; și (2) devine nerealistă și forțată folosirea unui cuvânt separat pentru fiecare corp ceresc (Mercur, Venus, Europa, Io, Ganymede, Titan etc). Notă: forțarea termenului asolizare pentru suprafața unei planete alta decât Pământul nu este necesară: cuvântul nu există în limba română (cel puțin nu există în Dicționarul explicativ al limbii române, –DEX, 2016) și existența (importarea, folosirea) lui nu este necesară, din moment ce aterizare este un sinonim perfect.

AVION SPAȚIAL, avioane spațiale, s.n. – Vehicul spațial, destinat zborului spațial (de regulă orbital), autonom sau controlat (parțial sau total), lansat în spațiu prin forțe proprii sau cu ajutorul unei rachete, cu un volum intern cel puțin parțial presurizat și care are aripi, fiind capabil de o revenire controlată la sol și o aterizare pe pistă, capabil să execute mai multe misiuni (reutilizabil). Naveta spațială este un caz special de avion spațial. Avionul spațial este un caz special de navă spațială. Astfel toate navetele spațiale sunt și avioane spațiale, dar nu toate avioanele spațiale sunt și navete spațiale. Toate avioanele spațiale sunt nave spațiale, dar nu toate navele spațiale sunt și avioane spațiale. Exemple: X-15, X-37B. Contraexemple: capsulele spațiale.

CAPSULĂ SPAȚIALĂ, capsule spațiale, s.f. – Vehicul spațial, presurizat (nu neapărat în totalitatea volumului său), autonom sau controlat (parțial sau total), destinat zborului spațial (suborbital sau orbital) cu echipaj la bord. Exemple: Soyuz, Dragon, New Shepard, vehiculele spațiale lansate în spațiu în programele Vostok, Voskhod, Mercury, Gemini, Apollo; navă spațială destinată zborurilor spațiale cu echipaj la bord.

COMETĂ, comete, s.f – Corp ceresc, natural, în general activ, alcătuit în princial din gheață, format undeva după orbita lui Neptun, cu o orbită în jurul Soarelui care are o excentricitate relativ ridicată (dar în general mai mică decât 1)²² Hsieh Henry H. 2017 Asteroid–comet continuum objects in the solar system Phil. Trans. R. Soc. A. 375: 20160259 NB: Distincția dintre asteroid și cometă nu este una foarte clară, existând corpuri care prezintă caracteristici din ambele clase (asteroizi activi, comete latente, comete din centura de asteroizi, asteroizi perturbați etc).

METEOR, meteori, s.m. – Fenomen luminos produs de trecerea prin atmosferă a unui corp solid care are viteză suficient de mare pentru a genera incandescență și alte fenomene fizice asociate datorită interacțiunii cu gazele din jurul său ⁵⁵ cf. IAU . NB: Definiția UAI nu face diferența între obiect natural și obiect artificial ca sursă a meteorului, lucru care ar fi uneori și dificil de făcut în practică (un deșeu spațial cu diametru mai mic de 5 cm, care nu este urmărit de la sol poate genera un fenomen luminos similar cu cel generat de un meteoroid, atâta timp cât datele despre originea obiectului sunt neclare sau complet necunoscute); deși termenul meteor s-a folosit inițial pentru fenomene naturale, consider că după 1957 este potrivită extinderea lui pentru a acoperi și fenomenele generate de obiecte artificiale (deșeuri spațiale, componente de rachetă, sonde, capsule și alte vehicule spațiale, stații spațiale, sateliți dezafectați etc), atâta timp cât acest lucru nu vine în contradicție cu definiția UAI. Un alt argument pentru această extindere este evitarea utilizării unei sintagme complexe în locul termenului "meteor" ("dâră luminoasă cauzată de un deșeu spațial") atunci când obiectul care îl generează este unul artificial, atâta timp cât termenul "meteor" acoperă rezonabil efectele produse de interacțiunea dintre obiect și atmosferă.

METEORIT, meteoriți, s.m. – Obiect natural, solid, cu dimensiuni mai mari de 10 μm, derivat dintr-un corp ceresc, care a fost transportat prin mijloace naturale de la corpul ceresc din care s-a format, spre o regiune situată în afara câmpului gravitațional al corpului respectiv, și care ulterior a lovit un alt obiect natural (corp ceresc) sau artificial, cu dimensiuni mai mari. Procesele (meteorologice) de alterare nu afectează statutul meteoritului, atâta timp când în urma acestor procese rămân, într-o oarecare măsură, mineralele sau structura originale (cu alte cuvinte, pentru ca un obiect să fie denumit meteorit, un fragment din acesta trebuie să poată fi recuperat de pe suprafața obiectului pe care l-a lovit). Un obiect își pierde statutul de meteorit dacă este incorporat într-un alt obiect, mai mare, care devine acesta din urmă un meteorit⁶⁶ Alan E. Rubin, Jeffrey N. Grossman, Meteorite and meteoroid: New comprehensive definitions, Meteoritics and Planetary Science, 2010 . Meteorit lunar (selenar) sau meteorit marțian înseamnă un meteorit care provine de pe Lună sau, respectiv, de pe Marte, nu meteoriți găsiți pe suprafața Lunii sau, respectiv, planetei Marte.

*METEOROID, meteoroizi, s.m – Obiect natural, solid, cu dimensiuni mai mari de 10 μm și 1 metru (însă nu neapărat limitat la 1 metru în contextul meteorilor⁷⁷ cf. IAU care se mișcă în spațiul interplanetar; obiect primar sau derivat din fragmentarea unor corpuri cerești mai mari⁶⁶ Alan E. Rubin, Jeffrey N. Grossman, Meteorite and meteoroid: New comprehensive definitions, Meteoritics and Planetary Science, 2010 . NB: Cuvântul este preluat din limba engleză pentru că nu are un echivalent în limba română prezent în Dicționarul explicativ al limbii române (DEX, 2016).

*MICROMETEOROID, micrometeoroid, s.m. – Un meteoroid cu dimensiuni cuprinse între 10 μm și 2 mm ⁶⁶ Alan E. Rubin, Jeffrey N. Grossman, Meteorite and meteoroid: New comprehensive definitions, Meteoritics and Planetary Science, 2010

MICROMETEORIT, micrometeoriți, s.m. – Un meteorit cu dimensiuni cuprinse între 10 μm și 2 mm ⁶⁶ Alan E. Rubin, Jeffrey N. Grossman, Meteorite and meteoroid: New comprehensive definitions, Meteoritics and Planetary Science, 2010

NAVĂ SPAȚIALĂ, nave spațiale, s.f. – Vehicul spațial, autonom sau controlat (parțial sau total), destinat zborului spațial (suborbital, orbital sau interplanetar), cu un volum intern util, fără echipamente științifice active la bord sau a cărei misiune principală nu este neapărat una științifică. Exemple: capsule spațiale, navete spațiale, sau nave spațială pentru transport: Progress, ATV, Tianzhou, X-37B.

NAVETĂ SPAȚIALĂ, navete spațiale, s.f. – Vehicul spațial cu echipaj uman care se lansează în spațiu cu ajutorul unei rachete puternice și revine pe Pământ cu mijloacele proprii de bord⁸⁸ Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 . Având în vedere și sensul "vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate, efectuând regulat drumuri dus și întors", naveta spațială înseamnă vehicule reutilizabile, folosite în mai multe misiuni spațiale. Capsulele refolosibile (Dragon, New Shepard) nu pot reveni la sol prin mijloace proprii de bord (nu au control activ), motiv pentru care nu intră sub această definiție. Exemple: vehiculul orbital din programul american STS (Columbia, Challenger, Discovery, Atlantis, Endeavour) sau vehiculul sovietic Buran (chiar dacă acesta nu a efectuat un zbor cosmic cu echipaj, însă a fost proiectat pentru acest lucru); prin extensie, și navetele Enterprise și Ptichka (Burya) sunt numite navete spațiale, chiar dacă nu au zburat în spațiu, însă aparțin aceleași clase de vehicule. Contraexemple: capsulele Soyuz, Dragon, navele Progress, ATV, Tianzhou, X-37B.

SONDĂ SPAȚIALĂ, sonde spațiale, s.f. – Obiect artificial lansat în spațiu și dotat cu instrumente științifice active pentru misiuni științifice, care-și desfășoară activitatea principală pe orbită în jurul unui corp ceresc sau în spațiul interplanetar. Exemple: Voyager-1, Mars Express. Contraexemple: Dragon, Soiuz.

*ROVER, rovere, s.n – Vehicul lansat de pe Pământ și ajuns pe suprafața altui corp ceresc, capabil să se deplaseze pe suprafața respectivului corp ceresc, folosind roți sau alte subsisteme dedicate care fac posibile deplasarea relativă la suprafața respectivului corp ceresc, vechiul autonom sau controlat (parțial sau total), pentru transport sau colectare, prelucrare și transmistere de date științifice. Cuvântul a fost preluat din limba engleză datorită unui echivalent accetabil inexistent în limba română. Exemple: Sojourner, Spirit, Opportunity, Perseverance, Zhurong, Lunokhod, vehiculele selenare conduse de astronauții din programul Apollo, HIBOU (MINERVA II/Hayabusa2). Contraexemple: InSight, Voyager-1.

Cum transliterăm numele de rachete, nave cosmice și cosmodromuri din limba rusă (și ucraineană) în limba română? Calea ușoară este să copiem transiletarația anglicizată, prezentă în principalele surse de știri (cale des folosită în media românescă). Sau, am putea să încercăm să le scriem în românește.

Unele transliterații sunt evidente: “Протон” este “Proton”, aici lucrurile sunt destul de simple și pentru cineva care nu știe limba rusă, dar are vag idee despre alfabetul chirilic. Nici la “Союз” nu e greu: în românește este “Soiuz” (și nu “Soyuz”, pentru că în românește -ю este -iu, nu -yu). Pentru “Энергомаш” este simplu, în românește este “Energomaș” și nu “Energomash”.

Un cuvânt mai complicat este “Восточный”, care în engleză este “Vostochny”, însă conform normelor de transliterație în limba română, noi îl scriem “Vostocinîi”. Asta pentru că scriem “Ceaikovski” (dacă -ч este urmat de consoană, devine -ci) și “Groznîi” (din “Гро́зный”). Deși, dacă -ы nu este la final de cuvânt, ar trebui să fie -â, nu -î, dar Groznâi arată ca porcul. Așa că rămâne "Vostocinîi".

Nici cu “Заря” nu este simplu. Transilterația în românește ar fi “Zarea” și nu “Zarya”, pentru -я după consoană este -ea, dar pentru că scriem “Tania” și “Sonia” nu “Tanea” sau “Sonea”, cred că nu e o crimă dacă scriem Zaria, care arată (și sună) mult mai natural.

“Dnepr” nu este nici el un cuvânt cu o transliterație simplă (noroc că nu mai este o rachetă activă și nu trebuie să vorbim prea des despre ea). Este “Nipru”? Sau transliterăm? Dacă transliterăm, o facem din rusă (“Днепр”) sau din ucraineană (“Дніпро”)?

Așadar formele corecte sunt:

Original	Românește
Протон	Proton
Союз	Soiuz
Энергомаш	Energomaș
Восточный	Vostocinîi
Заря	Zaria
Днепр/Дніпро	Nipru/Dnepr/Dnipro