parsec.ro

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

→ Congresul SUA solicită NASA prelungirea vieții Stației Spațiale Internaționale până în 2032 (prelungirea trebuie să fie aprobată și de partenerii internaționali) și în același timp solicită ca agenția spațială americană să intensifice sprijinirea companiilor private care doresc să construiască stații spațiale comerciale (Axiom Space, Blue Origin, Vast și Voyager).

→ ESA a pierdut legătura cu una din sondele Proba-3: în 14–15 februarie, o problemă cu sonda Proba-3 Coronagraph a făcut ce aceasta să își piardă progresiv orientarea, ceea ce a dus la incapacitatea panourile solare de a fi orientate corect pentru încărcarea bateriilor de la bord. Astfel, sonda rămasă fără energie și-a limitat drastic activitatea, pentru a-și conserva energie, întrerupând și comunicațiile cu solul. Inginerii ESA încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat și să restabilească legătura cu sonda. Misiunea Proba-3, lansată în decembrie 2024, constă din două sonde care zboară în formație, pe orbita Pământului. ESA va încerca să folosească cealaltă sondă, Proba-3 Occulter, pentru a determina situația sondei Proba-3 Coronagraph.

→ NASA a publicat câteva clarificări oficiale, venite în urma declarațiilor lui Jared Isaacman făcute vineri, 27 februarie. Misiunea Artemis IV va fi prima misiune Artemis care trimite astronauți pe suprafața selenară, în prima parte a anului 2028. În această misiune, SLS va avea o altă treaptă superioară decât ICPS, folosită în primele 3 misiuni Artemis. Misiunea Artemis V va trimite din nou astronauți pe suprafața Lunii în a doua parte a anului 2028, deci planul este ca în 2028 să avem nu una, ci două(!!) aselenizări. Astfel, NASA renunță la ceea ce până acum se numea SLS Block 1B, adică renunță la dezvoltarea Exploration Upper Stage (EUS); nu este clar cu ce va fi înlocuită Interim Cryogenic Propulsion Stage (ICPS) pentru misiunile Artemis IV și V în timpul scurt rămas până în 2028. De asemenea, NASA renunță și la Mobile Launcher 2 (ML-2), platforma de lansare care urma să fie folosită pentru SLS Block 1B/EUS și care a depășit cu mult calendarul și bugetul alocat (deși s-a plătit deja în proporție de 98%, adică 1.6 miliarde de dolari).

→ Congresul SUA solicită ca NASA să renunțe la actuala misiune Mars Sample Return (MSR) și să demareze o altă misiune similară, care să aducă pe Pământ eșantioanele de sol colectate de roverul Perseverance, dar care să nu (mai) depășească 8 miliarde de dolari; participarea internațională este permisă, atâta timp când bugetul nu este depășit și probele aduse rămân în posesia NASA. O altă misiune, separată (cu bugetul aferent), va trimite pe orbita marțiană o sondă nouă, Mars Telecommunications Orbiter (MTO), care să sprijine atât MSR, cât și alte misiuni marțiene, având în vedere îmbătrânirea actualelor sonde aflate pe orbita planetei Marte.

→ În 26 septembrie 2022, pentru prima dată în istorie, o misiune spațială a modificat perioada de rotație a unui corp ceresc în jurul Soarelui: când sonda Double Asteroid Redirection Test (DART) a lovit asteroidul Dimorphos (cu un diametru de 170 de metri), impactul nu a modificat doar perioada de rotație a lui Dimorphos în jurul lui Didymos (805 metri diametru), dar a modificat și perioada de rotație a sistemului Didymos-Dimorphos în jurul Soarelui (care este de 770 de zile). Modificarea nu este mare, dar măsurabilă: o fracțiune de secundă (0.15 secunde). Studiul a fost publicat recent în Science Advances. În prezent, sonda europeană Hera se află în drum spre sistemul Didymos-Dimorphos, pentru a putea observa mai bine urmările impactului cu DART. Hera va ajunge la destinație în luna noiembrie.

→ Agenția Spațială Europeană (ESA) împreună cu NASA confirmă că asteroidul 2024 YR4 nu va lovi Luna în 22 decembrie 2032, ci va trece la 20000 km distanță de satelitul nostru natural. În februarie au fost efectuate noi observații asupra 2024 YR4, folosind instrumentul Near-Infrared Camera (NIRCam) al telescopului spațial James Webb și împreună cu informațiile obținute de misiunea europeană Gaia (folosite pentru a identifica poziția exact a asteroidului), ESA a calculat mai precis traiectoria acestuia și a redus astfel șansele de coliziune cu Luna de la 4% (rezultate din calculele precedente) la 0%. Asteroidul 2024 YR4 are un diametru de aproximativ 60 de metri și se află în prezent la peste 460 de milioane de kilometri distanță de Pământ.

N/A

→ Probabil cel mai clar semn că Rusia nu intenționează să renunțe unilateral la Stația Spațială Internațională (ISS) este faptul că au terminat reparațiile rampei de lansare 31/6 de la Baikonur, avariată anul trecut în 27 noiembrie, în timpul lansării misiunii Soiuz MS-28. Roscosmos a anunțat în 03 martie că reparațiile rampei au fost finalizate în 10 februarie și că următoarea lansare de pe rampa 31/6 este programată pentru 22 martie, când nava cargo Progress MS-33 va decola spre Stația Spațială Internațională. Practic misiunile cu echipaj spre ISS nu au avut de suferit, reparațiile s-au realizat într-un timp destul de scurt, ținând cont de condițiile meteorologice din ultimele luni.

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | 218 | 219