parsec.ro

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;
• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;
• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26006 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15271 (din care 9929 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68613 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ Stația Spațială Internațională (ISS) prezintă din nou scurgeri de atmosferă, după ce în ultimele luni, problema, care a persistat aproape 5 ani, părea că a fost rezolvată: în ianuarie, NASA a anunțat că a reușit să stabilizeze presiunea și să împiedice scurgerea de atmosferă prin coridorul atașat modulului rusesc Zvezda. Însă la începutul lunii mai, presiunea la bordul ISS a început să scadă din nou, în aceeași zonă, coridorul PrK, atașat de Zvezda.

→ Între 14 și 20 mai, 4 sateliți rusești lansați în 16 aprilie, de la cosmodromul militar Plesețk (Cosmos-2610, Cosmos-2611, Cosmos-2612 și Cosmos-2613, fiind pentru prima dată când o rachetă Soiuz-2.1b a fost lansată cu o treaptă secundară Volga), au efectuat manevre de schimbare a planului orbital de la 97.0° la 97.8° (astfel de manevre sunt scumpe din punct de vedere al combustibilului necesar), pentru a-și sincroniza orbita cu satelitul comercial european ICEY-X36, lansat în 04 aprilie și aparent folosit pentru a sprijini armata ucraineană prin furnizarea de imagini obținute cu un radar cu apertură sintetică (Synthetic-aperture radar, SAR). În același timp, lansarea celor 4 sateliți rusești a avut loc pe o orbită cu ascensia dreaptă a nodului ascendent Right Ascension of the Ascending Node, RAAN) foarte apropiată de cea a orbitei satelitului ICEY-X36: diferența RAAN este mai mică de jumătate de grad, ceea ce permite sateliților rusești să se apropie acum până la 0.5-22 km de satelit.

→ Voyager Technologies devine a 3-a companie americană care pregătește zboruri comerciale spre Stația Spațială Internațională, după Axiom Space și Vast Space. Primul zbor, VOYG-1, este programat pentru 2028. Cele trei companii sunt implicate și în construirea unor viitoare stații spațiale private.

→ Capsula orbitală W-6 a companiei Varda a efectuat manevra de deorbitare în 19 mai, la ora 05:43 UTC, iar revenirea prin atmosferă a durat aproximativ 20 de minute; capsula W-6 a fost lansată în 30 martie 2026, de o rachetă Falcon 9, în cadrul misiunii Transporter-16, și până să revină înapoi pe Pământ a găzduit mai multe experimente științifice. Capsula W-5 a revenit în 29 ianuarie, iar capsula W-4, care se pare că a avut unele probleme în timpul unei manevre de deorbitare, nu a mai fost recuperată.

→ Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat în cadrul conferinței AIAA ASCEND care a avut loc în 19 mai la Washington, DC, că se așteaptă ca anul viitor un echipaj de taikonauți să survoleze Luna, într-o misiune similară cu Artemis II.

Just a few weeks ago, the year of America’s 250th anniversary, the Artemis II crew traveled farther into space than any humans in history. The world paused from the discourse to witness those four amazing astronauts journey around the moon and return home safely. This was the opening act in America’s return to the lunar surface. We are already well on our way to what comes next. And we must, because the next time the world tunes in to watch astronauts fly around the moon, which will be likely sometime in 2027, they will be taikonauts, and America will no longer be the exclusive power to send humans into the lunar environment. — Jared Isaacman

N/A

→ SpaceX a anunțat că Chun Wang, comandantul misiunii comerciale Fram2 (desfășurată în 2025), va efectua un zbor în jurul Lunii, timp de o săptămână, împreună cu Dennis Tito și soția acestuia, urmând ca ulterior Chun Wang să devină prima persoană care va efectua un zbor până la Marte și înapoi (fără a ateriza pe Planeta Roșie). Ambele zboruri vor avea loc la bordul Starship, iar zborul spre Marte va dura doi ani, însă nu a fost precizat când vor avea loc cele două misiuni inedite ale SpaceX (Dennis Tito, primul turist spațial, care a zburat în spațiu în 2001, are în prezent 85 de ani). Să fim totuși precauți, pentru că încă nu am uitat de "dearMoon", o așa-zisă misiune organizată de SpaceX și Yusaku Maezawa, un alt plan îndrăzneț privind un zbor Starship, cu echipaj, în jurul Lunii, care nu s-a mai materializat.

→ Un alt asteroid, 2026 JH2, descoperit în 10 mai, cu un diametru de aproximativ 15-25 metri, nu a intrat prin atmosfera Pământului (de această dată), însă a trecut la cca. 90000 km de Pământ, luni, 18 mai, la ora 22:00 UTC. Dacă ar fi intrat prin atmosfera Pământului, probabil ar fi cauzat un eveniment similar cu ce s-a întâmplat la Chelyabinsk în 15 februarie 2013 (adică o explozie echivalentă cu 30 de bombe atomice de tipul celei folosite la Hiroshima).

→ Asteroidul 2026 JN4 (inițial denumit provizoriu ST26E86) a fost descoperit în 15 mai și la doar câteva ore după primele observații, a intrat prin atmosfera Pământului. Din fericire diametrul său a fost mic (1-3 metri) și din păcate impactul nu a fost probabil văzut de nimeni, pentru că s-a produs undeva între Papua Noua Guinee și Australia, S8.62564 E137.34121, la ora 13:36 UTC. 2026 JN4 este al 12-lea impactor identificat cu câteva ore înainte de impact și primul descoperit din 03 decembrie 2024 (2024 XA1).

N/A

→ Avionul spațial Dream Chaser (Tenacity), al companiei Sierra Space, va debuta cel mai probabil în acest an, urmând să fie lansat cu o rachetă Vulcan, de la Cape Canaveral, și să revină pe pista centrului spațial Vandenberg din California. Deși Tenacity nu va andoca la Stația Spațială Internațională de această dată, avionul spațial va putea derula experimente științifice în timpul zborului orbital, programat pentru finalul acestui an.

→ Vineri, la ora 22:30 UTC (după o amânare de 24 de ore cauzată de o problemă cu un echipament de la sol) SpaceX a lansat Starship V3 în cel de-al 12-lea zbor test și primul pentru varianta Block 3. Au fost unele probleme cu noile motoarele Raptor 3: unul din motoarele treptei primare pare că a explodat imediat după separarea de treapta secundară și astfel treapta primară a revenit necontrolat prin atmosferă, iar unul din cele trei motoare principale ale treptei secundare nu a funcționat pe durata zborului spre spațiu. Cu toate acestea, testul a fost considerat unul reușit, pentru că treapta secundară a reușit să revină exact în zona planificată (și cât timp a fost în spațiu, a reușit să lanseze câteva simulatoare de sateliți, care au reușit să filmeze vehiculul, în timp ce se îndepărtau de acesta).

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | 218 | 219 | 220 | 221 | 222 | 223 | 224