parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/Roscosmos, Crew-12, din 14.02.2026.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27027 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16148 (din care 10489 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69746 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ Astronauta franceză Sophie Adenot a testat, la bordul Stației Spațiale Internaționale, un prototip al costumului EuroSuit¹¹dezvoltat de agenția spațială franceză (CNES), împreună cu Decathlon, Spartan Space și MEDES, destinat pentru activități intravehiculare. Costumul este proiectat să fie îmbrăcat în mai puțin de 2 minute, fără ajutor, pentru a fi purtat de astronauții europeni în fazele critice ale unei misiuni spațiale (decolare și aterizare).

→ Compania americană LeoLabs a detectat, în 22 iunie, la ora 02:30 UTC, un nou obiect în vecinătarea avionului spațial chinezesc²²NORAD ID 67689, lansat în 07 februarie, de o rachetă Changzheng-2F, cel mai probabil fiind vorba despre un satelit lansat de acest avion orbital, un proiect atât de secret încât nu există în spațiul public imagini cu acest vehicul și nu se cunoaște nici numele acestui proiect, deși Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi (CSSHQ) este denumirea pe care unele surse o mai folosesc.

→ În 17 iunie, echipajul Shenzhou-23, de pe stația spațială Tiangong, a sărbătorit 5 ani de când stația spațială nu a mai rămas fără echipaj, marcând astfel 5 ani de prezență umană continuă (începută cu vizita echipajului Shenzhou-12). Două zile mai târziu, în 19 iunie, echipajul de pe orbită a sărbătorit Festivalul Duanwu (Festivalul Bărcilor-Dragon, 端午节), o importantă sărbătoare tradițională chineză.

→ Roscosmos și NASA au convenit asupra unei soluții cu privire la fisura din coridorul PrK, prin care Stația Spațială Internațională pierde constant aer: Roscosmos va înceta să mai folosească modulul PrK, urmând ca acesta să fie izolat de restul stației și depresurizat permanent, iar cosmonauții nu îl vor mai folosi (nu vor mai pătrunde în el). Vehiculele Progress vor andoca în continuare la PrK, modulul Zvezda va putea fi alimentat cu combustibil, însă pentru transportul manual de provizii, echipamente și deșeuri (care necesită prezența echipajului), nava Progress va trebui să andocheze la un alt port disponibil.

→ În 25 iunie, Botswana a devenit al 68-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis; ceremonia de semnare a avut loc la sediul oficial al NASA din Washington DC, în prezența administratorului secund al NASA, Matt Anderson, reprezentantului Departamentului de Stat Gregory Autry și ministrul comunicațiilor și al inovării din Botswana, David Tshere.

→ Folosind instrumentul Scanning Habitable Environments with Raman and Luminescence for Organics and Chemicals (SHERLOC), roverul Perseverance³³lansat în 30 iulie 2020 de o rachetă Atlas V 541, a ajuns pe suprafața planetei Marte în 18 februarie 2021 a identificat molecule organice complexe (ce conțin și carbon), în probe de argilă din zona Neretva Vallis (craterul Jezero). Datele au fost publicate în 24 iunie în revista Science Advances și deși nu sunt un semn clar al prezenței vieții pe Marte, sunt, până acum, probabil cel mai puternic argument pentru existența posibilelor forme de viață marțiene.

Although in situ Raman analyses cannot determine whether these organics denote abiotic or biotic sources, the organic association with both depositional and diagenetic minerals and the detection of organics on the martian surface suggests that the organics observed ubiquitously at the Bright Angel outcrop may be resistant to radiation and oxidation or have been relatively recently exposed.

→ NASA a anunțat un parteneriat public-privat cu compania Relativity Space pentru a trimite 4 instrumente științifice spre Marte, în cadrul misiunii Aeolos. Relativity Space va construi și opera atât racheta (Terran-R), cât și sonda orbitală care va transporta cele 4 instrumente științifice: Doppler Wind and Temperature Sounder (DWTS‑Ozone, pentru studiul vânturilor marțiene, de la suprafață până la 60 km), Thermal Limb Sounder (TLS, pentru profilul de temperatură al atmosferei marțiene), Surface Radiometric Sensor Package (SuRSeP, pentru studiul prafului marțian și al norilor) și Wide‑Field Context Camera (WFCC, care va oferi imagini zilnice cu activitatea atmosferică). Lansarea este programată pentru 2028 și durata de viață a sondei este de cel puțin 1 an de zile.

→ Roverul marțian Perseverance⁴⁴lansat în 30 iulie 2020 și ajuns pe suprafața marțiană în 18 februarie 2021 a parcurs mai mult de 42.195 km pe suprafața planetei Marte, depășind astfel borna virtuală a unui maraton. Este doar al doilea rover, după Opportunity care au parcurs un maraton marțian. Curiosity, deși a fost lansat cu 9 ani mai devreme ⁵⁵26 noiembrie 2011, ajuns pe Marte în 06 august 2012, a parcurs doar aproximativ 37.13 km până în prezent.

→ În 25 martie 2025, telescopul spațial european Euclid⁶⁶lansat spre punctul Lagrance Soare-Pământ L2 în 01 iulie 2023 de o rachetă Falcon 9 a capturat cea mai mare și mai detaliată imagine a centrului galaxiei noastre: peste 60 de milioane de stele, văzute de la 26000 ani-lumină distanță. Imaginea a fost publicată în 24 iunie de Agenția Spațială Europeană, parte a unei noi tranșe de date⁷⁷Quick Data Release 2 (Q2): Euclid Galactic Bulge Survey realizate de Euclid.

→ Pe ce ne bazăm când spunem că Europa (satelitul lui Jupiter) ascunde un imens ocean planetar? Pe o serie de observații realizate de telescopul spațial Hubbe (în 1999, 2012 și 2020), care a studiat materia expulzată de satelitul jovian, materie despre care se credea că ar conține apă. Însă, într-un studiu recent, publicat în 05 mai în revista Astronomy&Astrophysics, autorii nu mai sunt foarte siguri (mai puțin de 90% siguri, în loc de 99.9%, cum erau până acum). Cu alte cuvinte, e nevoie de mai multe date pentru o concluzie mai clară.

We find evidence to support a persistent hydrogen exosphere at Europa, but no evidence of localized water vapor.

→ Un studiu recent, publicat în revista Nature și realizat cu date înregistrate de telescopul spațial James Webb, sugerează că obiectul interstelar 3I/ATLAS ar avea o vechime de 10-12 miliarde de ani.

→ În 20 aprilie 2025, sonda Lucy⁸⁸lansată în 16 octombrie 2021 de o rachetă Atlas V 401, aflată în drum spre asteroizii troieni ai lui Jupiter⁹⁹asteroizi aflați în punctul Lagrange L4 și L5 Soare-Jupiter, care împart orbita în jurul Soarelui cu Jupiter a survolt asteroidul 52246 Donaldjohanson și camera Lucy Long Range Reconnaissance Imager (L’LORRI) de la bord a surprins câteva imagini spectaculoase. Însă nu doar camera a funcționat în timpul survolului, când sonda s-a apropiat până la 1000 km distanță de asteroidul lung de 8 km, ci și echipamentele științifice, într-o repetiție generală înainte de întâlnirea cu primul troian, programată pentru anul viitor. Rezultatele înregistrate în urma survolului au fost publicate recent în revista Science. Deși unul din cele două panouri solare ale sondei nu s-a desfășurat complet, NASA a decis că misiunea sondei poate continua.

→ O echipă de studenți ai universității Tsinghua din China pregătește o misiune de observare a asteroidului Apophis, în perioada când acesta se va apropia de planeta noastră. Misiunea, denumită Student-led Threatening Asteroid Reconnaissance of Tsinghua (START) se pregătește pentru lansare în prima parte a anului 2028, la bordul unei rachete Zhuque-3, iar sonda, de 200 de kilograme, va fi plasată la 1000 km altitudine pe orbita Pământului (înclinație orbitală 55 de grade), după care, folosind un sistem de propulsie ionică cu xenon, va ajunge, în 200 de zile, până la 31600 km, pregătindu-se pentru întâlnirea cu Apophis din 13 aprilie 2029. START va survola asteroidul de 340 de metri, apropiindu-se la 7 km de acesta, cu o viteză relativă de 8.74 km/s și efectuând o serie de observații cu instrumentele științifice de la bord (diverse camere, atât în spectrul vizibil, cât și în infraroșu, cu o rezoluție de 8 cm/pixel). Misiunea este evaluată la 2.8 milioane de dolari. Alte misiuni care vor explora asteroidul Apophis sunt DESTINY+ (JAXA), RAMSES (ESA) și OSIRIS-APEx (NASA).

→ După 8 ani în care au funcționat continuu, propulsoarele ionice ale sondei BepiColombo¹⁰¹⁰sondă interplanetară realizată de ESA în colaborare cu JAXA, lansată în 20 octombrie 2018 de o rachetă Ariane 5 ECA au fost oprite în 15 iunie, la ora 13:24 UTC, după ce au funcționat continuu timp de 8 ani, timp în care au consumat 1.4 tone de xenon. Cele 4 motoare QinetiQ T6 au oferit în tot acest timp o tracțiune de 145 mN fiecare (impulsul specific fiind de 4300 secunde), ele funcționând fie câte unul, fie în pereche, oferind o forță de tracțiune maximă de 290 mN. În aprilie 2024, ESA a identificat o problemă la sistemul de propulsie, în urma căreia motoarele sunt folosite la putere redusă, ceea ce a însemnat o traiectorie modificată a sondei și 11 luni întârziere în plasarea pe orbita lui Mercur. Motoarele se află în Mercury Transfer Module (MTM), modul care se va separa de restul sondei, înainte ca aceasta să intre pe orbita planetei Mercur (eveniment care se va întâmpla în luna noiembrie a acestui an).

→ Brațul robotic european Sample Trasfer Arm (STA), care urma să facă parte din misiunea Mars Sample Return, continuă să fie asamblat și pregătit pentru viitoare misiuni, probabil selenare. Brațul, care simulează un braț uman și are mai multe încheieturi, pentru mișcări complexe, are o lungime de până la 2.4 metri, este construit de un consorțiu condus de compania italiană Leonardo, din care mai fac parte GMV și AVS din Spania, Maxon din Elveția, 3DPLus din Franța și COMOTI din România, împreună cu furnizori din Danemarca, Grecia și Germania.

→ Compania Eutelsat a anunțat, în 15 iunie, semnarea contractului CENTAURE, în valoare de circa 350 de milioane de euro pe o durată de până la opt ani, pentru furnizarea de servicii prin constelația OneWeb (deținută de Eutelsat) pentru forțele armate franceze. Astfel, se asigură continuitatea operațională în perioada de tranziție până când viitoarea constelație europene IRIS² devine operațională.

→ ESA preconizează o creștere a cererii de lansări orbitale europene și ia în calcul scenarii prin care să crească ritmul lansărilor Ariane 6 de la 10 lansări/an (cât este în prezent) la 12, 15 sau chiar 20 de lansări în fiecare an. În prezent, principala problemă pare să fie producția de boostere auxiliare cu combustibil solid, iar asta afectează și ritmul rachetei Vega-C, însă ESA speră ca în următorii ani să poată avea la dispoziție și alte companii care să ofere servicii de lansări orbitale (Maia, Isar, RFA etc) pentru a putea face față cererii.

→ Marți, 16 iunie, pe coasta de vest a Statelor Unite, în perimetrul centrului spațial Vandenberg, au dispărut unele dintre structurile emblematice ale istoriei explorării spațiale: clădirile adiacente rampei SLC-6. SLC-6 a fost construită în 1966 pentru a lansa de aici, pe orbită polară, astronauți la bordul stației spațiale militare MOL (Manned Orbiting Laboratory), la bordul rachetei Titan IIIM, pentru ca aceștia să poată fotografia obiective aflate pe suprafața Pământului. Trei ani mai târziu, în 1969, MOL a fost anulat și nici un echipaj nu a apucat să fie lansat, nici de pe rampa SLC-6, nici de pe altă rampă. În 1985, naveta spațială Enterprise avea să fie atașată de rezervorul extern și de două boostere cu combustibil solid, pentru teste care să pregătească rampa SLC-6 pentru viitoare lansări ale navetei spațiale pe orbite polare, însă explozia navetei Challenger a făcut ca NASA să reevalueze riscul unor misiuni pe orbită polară și s-a renunțat la planurile de a lansa navete de la centrul spațial Vandenberg. Am rămas doar cu pozele navetei Enterprise, care nici ea nu a zburat niciodată în spațiu. Ulterior, rampa urma să fie folosită pentru rachetele Titan IV, însă nici o rachetă Titan IV nu avea să fie lansată de aici, pentru că USAF a renunțat repede la idee. Abia în 1995, rampa SLC-6 avea parte de prima lansare, o rachetă LMLV-1 (Lockheed Martin Launch Vehicle), care din cauza unei probleme tehnice nu a mai ajuns pe orbită. Însă între 1995 și 1999, 4 rachete Athena aveau să fie în sfârșit lansate de pe SLC-6. Ulterior, rampa a fost închiriată de United Launch Alliance, care a lansat de aici 10 rachete Delta IV (5 Medium, 5 Heavy), ultima lansare având loc în 24 septembrie 2022 (Delta IV Heavy). Din 2023, SpaceX a închiriat rampa SLC-6, urmând să o transforme într-o rampă pentru lansări Falcon Heavy¹¹¹¹SpaceX folosește din 2013 rampa SLC-4 pentru lansări pe orbită polară de la Vandenberg. Lansările SpaceX de pe SLC-6 ar urma să înceapă din 2030.

→ NASA a cerut companiei Northrop Grumman să înceteze dezvoltarea modulului Habitation and Logistics Outpost (HALO), care urma să facă parte din stația spațială lunară Gateway. Modulul, evaluat la peste 1 miliard de dolari, nu va mai fi folosit în alte scopuri (așa cum se va întâmpla cu celălalt modul rămas în urma anulării Gateway, Power and Propulsion Element, ce urmează să fie folosit pentru misiunea marțiană SR-1 Freedom)

→ Directorul general al ESA, Josef Aschbacher, confirmă că se ia în considerare certificarea rachetei Ariane 6 pentru zboruri cu echipaj și recunoaște că lansatorul va trebui să sufere unele modificări, dacă va lansa, în viitorul apropiat, astronauți¹²¹²în prezent, astronauții europeni depind de vehiculele americane și rusești pentru a ajunge pe orbita Pământului, iar Europa nu a avut niciodată vehicule capabile să lanseze un echipaj pe orbită..

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | sau conținut local Alege numărul…207218219220221222223224225226227228229230