parsec.ro

→ La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;
• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;
• Andrei Fediaev, RUS/Roscosmos, Crew-12, din 14.02.2026.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;
• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 27365 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16442 (din care 10743 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 70153 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

→ Trei activități extravehiculare au avut loc de la bordul Stației Spațiale Internaționale în luna august: (i) în 06 august, între 12:33 UTC și 19:00 UTC, astronauții americani Jessica Meir și Anil Menon au pregătit locul unde în viitor vor fi montate noile panouri solare iROSA; (ii) în 18 august, între 12:29 UTC și 18:52 UTC, Anil Menon și astronauta franceză Sophie Adenot, aflată la prima sa activitate extravehiculară (și a doua astronaută europeană care participă la o activitate extravehiculară după Samantha Cristoforetti), au ieșit în afara stației pentru a dezafecta o antenă defectă; (iii) în 25 august, între 12:27 UTC și 18:57, aceiași Anil Menon și Sophie Adenot au efectuat o nouă activitate extravehiculară pentru montarea unei noi antene pentru comunicații cu Pământul, în locul cele vechi dezinstalate cu câteva zile în urmă.

→ Northrop Grumman a anunțat că satelitul MEV-1 s-a decuplat de satelitul Optus-D3, spre care a fost trimis în aprilie 2025 pentru a-i prelungi viața (MEV-1 a făcut același lucru și cu satelitul Intelsat-901 în februarie 2020). Un al doilea satelit similar, MEV-2, este în prezent andocat la Intelsat 10-02.

→ NASA este nevoită să renunțe la planurile de a prelungi viața telescopului spațial Swift: vehiculul LINK, al companiei Katalyst Space, lansat în 03 iulie pentru a andoca la Swift și a-i crește altitudinea orbitală, are probleme cu propulsoarele de la bord și cu menținerea orientării în jurul centrului de masă, motiv pentru care NASA nu va permite ca LINK să andocheze la Swift. LINK se va apropia însă de telescop și va efectua câteva manevre în apropierea acestuia. Astfel, NASA se așteaptă ca Swift să reintre necontrolat prin atmosferă spre finalul anului.

→ Vineri, 18 august, taikonauții Zhu Yangzhu și Zhang Zhiyuan au efectuat prima activitate extravehiculară din cadrul misiunii Shenzhou-23. Cei doi au îmbrăcat costumele spațiale și au ieșit din stația spațială Tiangong pentru operațiuni asupra panourilor solare și pentru a instala noi dispozitive de protecție împotriva deșeurilor orbitale. Activitatea extravehiculară a durat 5.5 ore și s-a încheiat la ora 05:59 UTC. Conform tradiției, agenția spațială chineză a anunțat acest lucru după ce activitatea extravehiculară s-a încheiat cu succes.

→ China a stabilit un nou record propriu în ceea ce privește transferul de date dintre Pământ și Lună folosind un laser: uplink de 1.25 Mbps și downlink de 100 Mbps în cadrul unui experiment, fără a oferi detalii cu privire la sonda selenară folosită.

→ Sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter LRO a identificat noul crater lunar creat de impactul treptei secundare Falcon 9 din 05 august, după ce a primit coordinatele impactului de la echipa sud-coreeană care operează sonda Danuri: noul crater, aflat la 19.4759°N, 266.7138°E, are un diametru de 18 metri și o adâncime de aproximativ 3 metri.

→ Lansarea misiunii Chang’e-7 spre polul sud lunar, programată pentru 25 august cu o rachetă Changzheng-5, a fost amânată subit pentru 2027. Motivul invocat oficial este dorința agenției spațiale chineze ca misiunea să se desfășoare fără cusur, iar dacă lansarea ar fi continuat conform planului inițial, acest lucru nu ar fi fost posibil. Cel mai probabil taifunul Narra a încurcat planurile agenției spațiale chineze și a compromis fereastra de lansare, însă nu sunt excluse și unele probleme tehnice care ar fi intervenit în ultimul moment.

→ Japonia ar putea fi prima țară care aduce pe Pământ probe din jurul lui Marte: misiunea Martian Moons eXploration (MMX) este programată pentru lansare în 20 octombrie 2026, la ora 19:41 UTC, cu o rachetă H3, de la centrul spațial Tanegashima. Dacă totul merge bine, MMX ar urma să aterizeze pe Phobos, satelitul marțian, să preleveze probe, pe care să le aducă pe Pământ în 2031 (același an în care și Tianwen-3 plănuiește să aducă pe Pământ probe de pe suprafața marțiană, însă deocamdată Tianwen-3 nu are fixată data lansării, care va fi cel mai probabil în 2028). MMX este o misiune condusă de JAXA, cu participarea NASA, CNES, DLR și ESA.

→ În 05 iulie, la ora 18:30:00.31±0.03s UTC, când sonda Hayabusa2 a survolat asteroidul (98943) Torifune, a stabilit un record: nici o altă sondă nu s-a apropiat atât de mult de o țintă survolată: 744 de metri distanță față de centrul de masă al asteroidului, adică la aproxiamtiv 400 de metri de suprafața acestuia. Cu această ocazie, au fost obținute date mai precise cu privire la dimensiunile asteroidului: acesta are o lungime de 840 metri, o lățime minimă de 340 metri și un diametru mediu de 540 metri. Înainte de survol, orbita asteroidului era cunoscută cu o eroare de 49.5 km, iar acum eroarea a coborât la 0.78 km.

N/A

→ O nouă antenă se alătură rețelei Deep Space Network (DSN), folosită de NASA pentru a comunica cu cele peste 40 de misiuni selenare și cu sonde interplanetare: DSN 23 este o antenă cu un diametru de 34 de metri, amplasată în complexul Goldstone (California). Situația antenelor din rețeaua DSN poate fi consultată pe pagina oficială a proiectului.

→ Conform mai multor surse, în dimineața zilei de 15 august se pare că mai multe rachete de croazieră ucrainene Flamingo FP-5 au lovit câteva clădiri aparținând companiei de stat RKTs Progress (РКЦ Прогресс), aflată în subordinea Roscosmos, din orașul Samara, unde sunt asamblate rachete Soiuz-2 (și mai recenta Soiuz-5), dar cu un rol și în dezvoltarea de sateliți militari și a sateliților Rassvet (replica Rusiei la Starlink). Rămâne de văzut care este efectul acestui atac asupra lansărilor de rachete Soiuz spre Stația Spațială Internațională în special (cu capsule cu echipaj și cargo) și asupra programului spațial rusesc în general.

→ SpaceX va construi un nou centru spațial în Louisiana, pentru viitoarele lansări Starship, denumit Starbase Louisiana: acesta va avea 5 rampe de lansare/recuperare (fiecare rampă va fi dotată cu câte 2 turnuri), 1 centru de comandă, birouri, instalații pentru producerea de combustibil; construcția va începe anul viitor, iar costurile sunt estimate la 100 miliarde de dolari și primele lansări ar trebui să aibă loc în 2030.

→ Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță semnarea primelor contracte din cadrul European Launcher Challenge, prin care se dorește sprijinirea companiilor europene care dezvoltă lansatoare orbitale: (i) compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a primit €186.9M pentru RFA One, care va folosi rampa de lansare din SaxaVord, Mare Britanie (fondurile din Germania și UK); (ii) compania spaniolă PLD Space a primit €158.9M pentru Miura 5, care va folosi o rampă de lansare din Kourou, Guiana Franceză (fondurile vin din Spania și Germania); (iii) compania germană Isar Aerospace a primit €197.8M pentru Spectrum, care va folosi o rampă de lansare de la Andøya, Norvegia (fondurile vin din Germania, Austria și Norvegia); (iv) nu au fost încă finalizate detaliile contractului cu MaiaSpace, însă și această companie va primi finanțare în cadrul acestui program.

→ În 23 iulie, ArianeGroup a efectuat un test static premergător unei lansări pentru treapta primară Themis ("wet dress rehearsal", adică procedura de testare a parcurs etapele premergătoare unei lansări, până la pornirea motoarelelor). Themis este o treaptă primară reutilizabilă, propulsată de un motor Prometheus, alimentat cu oxigen și metan lichid, care se află în aceste zile pe rampa centrului spațial suedez Esrange (testul din 23 iulie a fost realizat cu azot lichid în loc de metan, din motive de siguranță).

→ Compania europeană MaiaSpace (o filială franceză a companiei ArianeSpace) și-a schimbat planurile cu privire la un zbor test la viitorului lansator Maia: în locul unui test suborbital, planificat să aibă loc în prima parte a anului viitor, MaiaSpace va încerca să lanseze racheta Maia direct pe orbită, cândva în a doua jumătate a anului viitor, de pe rampa de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză (Maia va folosi fosta rampă a rachetei Soiuz). Derivată din Themis, prima treaptă a rachetei Maia este dotată cu 3 motoare Prometheus (care ard metan și oxigen lichid).

---

Arhiva Buletin Cosmic: Substack | sau conținut local Alege numărul…207218219220221222223224225226227228229230231