Ați găsit o piatră care pare interesantă și vreți să știți dacă este un meteorit? Iată cum puteți evalua rapid acest lucru.

Cei mai mulți meteoriți sunt condrite (sau meteoriți pietroși). La o primă vedere, aceștia arată ca o piatră obișnuită, dar au câteva caracteristici care-i diferențiază de o piatră terestră. Alte tipuri de meteoriți (fără a intra în detalii cu privire la clasificare lor) sunt meteoriții fieroși, fieroși-pietroși sau acondrite.

De regulă, meteoriții au următoarele caracteristici:

• conțin mult fier, ceea ce îi face să aibă o densitate mai mare decât rocile terestre, chiar dacă vorbim de o condrită (meteorit pietros): dacă îi țineți în mână, sunt mai grei decât o piatră de dimensiuni asemănătoare; condritele au o densitate de 3.0-3.7 g/cm3, în timp ce rocile terestre au o densitate între 2.6 g/cm3 (roci calcaroase) și 2.8 g/cm3 (granit); există și meteoriți cu densități mai mici de 3.0 g/cm3, dar sunt foarte rari, așa cum există și roci terestre cu densități mai mari 4 g/cm3 (hematit), peste densitatea unei condrite;
• meteoriții sunt fragmente care au trecut cu o viteză foarte mare prin atmosferă, deci au fost supuși unor temperaturi ridicate, așa că suprafața lor este acoperită cu o crustă lucioasă, neagră, subțire, pe care au mici adâncituri, cauzate de mici vârtejuri de plasmă formate când fragmentul a trecut prin atmosferă; de cele mai multe ori, crusta este brăzdată de crăpături, o altă caracteristică a condritelor;
• este posibil, deși rar, să vedeți doar fragmente din interiorul unui meteorit, caz în care crusta lipsește; în acest caz, dacă aveți acces la interiorul unui fragment, meteoriții în general și condritele în special, nu au o compoziție omogenă; în cazul condritelor, pot fi identificate condrulele, niște formațiuni rotunde, ușor de văzut și cu ochiul liber;
• meteoriții nu au goluri în interior: dacă vedeți bule de aer sau cavități în interior, fragmentul nu este un meteorit;
• meteoriții nu au niciodată forme regulate iar suprafața lor nu este niciodată șlefuită (decât dacă au fost prelucrați ulterior);
• pentru că au mult fier, cu un simplu magnet puteți testa dacă fragmentul găsit este sau nu atras de magnet (valabil atât pentru meteoriții fieroși, fieroși-pietroși cât și pentru condrite); sunt unele tipuri de meteoriți, destul de rari, care nu sunt atrași de magnet; nu este recomandat să folosiți magneți puternici, un simplu magnet de frigider este suficient și chiar recomandat;
• meteoriții fieroși-pietroși au o structură de metalică (fier), în care sunt incluși silicați (olivină) și arată spectaculos, dacă sunt șlefuiți corespunzător;
• meteoriții fieroși au în structura lor în principal fier (70-95%) și nichel (5-30%); este vorba despre fier și nichel în stare elementală, nu sub formă de oxizi, cum se găsesc pe Pământ;
• meteoriții fieroși au în structura lor două aliaje, kamacit și taenit, aliaje care nu se găsesc în mod natural pe Pământ; ele au fost formate în spațiul cosmic prin răcirea fierului și a nichelului extrem de lent, pe o perioadă de timp de milioane de ani; dacă sunt tăiați și șlefuiți, kamacitul și taenitul apare sub forma unui model, denumit modelul Widmanstätten, caracteristic meteoriților fieroși;
• meteoriții acondritici sunt cei mai rari și cei care seamănă cel mai mult cu rocile terestre, identificarea lor corectă putându-se face doar în laboratoare specializate, prin analize fizico-chimice specifice.