Echipaje CC-Dev

Programul CC-Dev al NASA presupune subvenționarea companiilor private americane de către agenția spațială americană pentru dezvoltarea de soluții proprii, comerciale, pentru lansarea astronauților pe orbită terestră joasă și ulterior contractarea acestor companii pentru asigurarea de zboruri cu echipaj spre Stația Spațială Internațională. Două companii fac parte din acest program: SpaceX, cu capsula Dragon2 și racheta Falcon 9 Block 5, și Boeing, cu capsula CST-100 Starliner, lansată de o rachetă Atlas V modificată: varianta denumită N22 nu are con protector, este certificată pentru zboruri cu echipaj, folosește două boostere auxiliare cu combustibil solid (AJ-60A) și cu o treaptă secundară Centaur cu 2 motoare Aerojet Rocketdyne RL10A-4-2. Fiecare din cele două companii lanseze 6 misiuni cu echipaj spre ISS în perioada 2019–2024.

SpaceX DM-1 (02-08 martie 2019)

Demo Mission 1 (Dragon2 C201)

  • fără echipaj

Boeing OFT (20-22 decembrie 2019)

Orbital Flight Test (“Calypso”)

  • fără echipaj

Capsula CST-100 Starliner “Calypso” a fost lansată în 22 decembrie pentru un test fără echipaj pentru o andocare cu Stația Spațială Internațională. Primul zbor al rachetei Atlas V N22 (cu o treaptă Centaur cu două motoare) a decurs perfect și a înscris capsula pe o traiectorie suborbitală. Capsula trebuia să își folosească motoarele pentru sistemul de anulare al lansării pentru a înscrie capsula pe orbită, însă acest lucru nu s-a întâmplat din cauza desincronizării ceasului de la bordul capsulei (cu peste 11 ore!). Problemele au fost agravate și de faptul că inginerii Boeing de la sol nu au putut primi telemetria în timp real, datorită nealinierii sateliților TDRSS folosiți pentru astfel de comunicații. Capsula a reușit inserția orbitală folosind mai multe manevre ale propulsoarelor de la bord, dar și-a consumat o bună parte din combustibil și andocarea cu ISS a fost anulată. Din fericire, capsula a reușit inserția pe o traiectorie stabilă, circulară (250km) și a revenit cu bine înapoi pe Pământ două zile mai târziu, duminică, 22 decembrie 2019, la baza aeriană de la White Sands, New Mexico.

Boeing a anunțat că misiunea OFT va fi repetată1, nu mai devreme de octombrie 2020, compania suportând integral costurile suplimentare asociate cu noua misiune.

SpaceX DM-2 (30 mai 2020 – ?)

Demo Mission 2 (Dragon2 C206 “Endeavour”)

  • Bob Behnken (pilot Endeavour STS-123, STS-130; 6 EVA = 37 ore)
  • Doug Hurley (pilot Atlantis STS-135, Endeavour STS-127)

Misiunea, programată inițial pentru 27 mai, a fost amânată 3 zile din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

SpaceX USCV-1 (august 2020 +6luni)

US Crew Vehicle 1 (Dragon2 C207)

  • Victor Glover (primul zbor spațial)
  • Mike Hopkins (Soyuz TMA-10M, 166 zile ISS, 2 EVA)
  • Shannon Walker (Soyuz TMA-19, 163 zile ISS)
  • Soichi Noguchi (JAXA) (Discovery STS-114, Soyuz TMA-17, 177 zile ISS)

Boeing OFT-2 (octombrie 2020)

Orbital Flight Test 2

  • fără echipaj

Boeing CFT (martie 2021)

Crew Flight Test

  • Michael Fincke (Soyuz TMA-4, Soyuz TMA-13, Endeavour STS-134)
    • l-a înlocuit pe Eric Boe, programat inițial pentru această misiune, dar care s-a retras din program în 2019 din motive medicale.
  • Chris Ferguson (Atlantis STS-115, Endeavour STS-126, Atlantis STS-135)
  • Nicole Aunapu Mann (primul zbor spațial)

Boeing PCM-1 (august 2021)

Post Certification Mission 1

  • John Cassada (primul zbor spațial)
  • Sunita Williams (322 zile petrecute în spațiu, 7 EVA, Discovery STS-116, Atlantis STS-117, Soyuz TMA-05M)
  • Thomas Pesquet (196 zile petrecute în spațiu, Soyuz MS-03)

Note

De la ultima lansare a unei navetei spațiale americane cu echipaj (Atlantis, STS-135, 8 iulie 2011) au trecut peste 3200 zile, cea mai lungă perioadă în care SUA nu a avut posibilitatea de a lansa astronauți pe orbită folosind soluții proprii (rachete și vehicule americane). Între Apollo-Soyuz (ASTP, 15 iulie 1975) și primul zbor al navetei spațiale (Columbia, STS-1, 12 aprilie 1981) au fost doar 2098 zile.

Note de subsol