Buletin Cosmic nr. 123

28 September 2021

Sunt zvonuri1 care spun că luna viitoare va avea loc următorul zbor New Shepard, capsula suborbitală a companiei Blue Origin, iar William Shatner, în vârstă de 90 de ani, se va afla printre pasageri. Știrea nu a fost confirmată, dar nici infirmată, iar Blue Origin, pentru a prelungi suspansul, a anunțat câteva zile mai târziu2 doi din cei patru astronauți care se vor afla la bordul capsulei ce urmează să fie lansată în 12 octombrie (Chris Boshuizen și Glen de Vries). Dacă William Shatner va ajunge în spațiu, va doborî recordul pentru cea mai în vârstă persoană care a părăsit planet (chiar dacă și doar pentru câteva minute), record stabilit în 20 iulie de Wally Funk, în timpul precedentului zbor cu echipaj al capsulei New Shepard.


Luni, 27 septembrie, o rachetă Atlas V a urcat pe orbită satelitul Landsat-9 al NASA, folosit pentru observații ale suprafeței Pământului3. Lansarea a avut loc de la Vandenberg, la ora 21:12 ora României și a fost penultima lansare Atlas V de pe coasta de vest a Statelor Unite, în următorii ani acest lansator urmând să fie înlocuit cu racheta Vulcan. Satelitul Landsat-9, cu masă de peste 2.7 tone, a ajuns cu bine pe orbită heliosincronă, la aproape 700 km altitudine. Landsat-9 este cel mai recent satelit din programul Landsat, demarat în 1972 de NASA și USGS, fiind astfel unul dintre cele mai longevive programe NASA din toată istoria agenției. A fost a 20-a lansare a unei rachete Atlas pentru NASA, a 300-a lansarea Atlas pentru United Launch Alliance și a 2000-a lansare de la Vandenberg.

Imaginea 1: Motorul RD-180 al rachetei Atlas V, în timpul lansării satelitului Landsat-9. Sursa: United Launch Alliance.

Imaginea 1: Motorul RD-180 al rachetei Atlas V, în timpul lansării satelitului Landsat-9. Sursa: United Launch Alliance.


Oleg Novitski, Piotr Dubrov și Mark Vande Hei s-au îmbarcat marți, 28 septembrie, la bordul capsulei Soyuz MS-18, care s-a desprins de modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale, a efectuat un survol de 40 de minute în jurul stației, înainte de a andoca din nou la ISS, dar de această dată la un port al modulului Nauka4. Desprinderea Soyuz MS-18 de Rassvet a avut loc la ora 15:21 EEST, capsula fiind pilotată în timpul acestor manevre de cosmonautul Oleg Novitski. Manevra a fost necesară pentru a elibera portul Rassvet, care va primi capsula Soyuz MS-19 la începutul lunii octombrie, dar și pentru a testa portul de andocare al modulului Nauka, unde urmează să andocheze nava cargo Progress MS-17, în 23 octombrie.


Tot luni, în ziua în care o rachetă Atlas V a lansat satelitul Landsat-9, au avut loc și două lansări orbitale din China. Prima, la ora 09:19 EEST, de la centrul spațial Jiuquan, a fost a unei rachete Kuaizhou-1A. Lansatorul este operat de compania ExPace Technology Corporation, controlată de stat, și a efectuat luni primul zbor după eșecul din 12 septembrie 2020. În total, Kuaizhou-1A a efectuat 14 zboruri. Este un lansator de calibru ușor, lung de 20 de metri, care poate urca 200 de kilograme pe orbită heliosincronă. Kuaizhou-1A are trei trepte cu combustibil solid și o a patra treaptă cu combustibil lichid, care inserează satelitul pe orbita corectă.

A doua lansare din China s-a încheiat însă cu un eșec: o rachetă Changzheng-3B urma să plaseze pe orbită satelitul Shiyan-10, însă o problemă cu treapta superioară a rachetei a dus în cele din urmă la pierderea satelitului5. Eșecul a fost anunțat la peste 12 ore după lansare, având în vedere caracterul secret al satelitului Shiyan-10, despre care nu au fost date detalii. Chiar și lansarea a fost anunțată în ultimul moment de autoritățile chineze, însă datorită activării zonelor de exclusiune aeriană din jurul centrului spațial Xichang, au existat indicii că aceasta urmează să aibă loc.


Un contract în valoare de 600 milioane de dolari a fost semnat între NASA și Aerojet Rocketdyne6 pentru perioada 21 septembrie 2021 - 23 aprilie 2032, prin care Aerojet Rocketdyne se obligă să livreze motoare AJ10, care urmează să fie folosite pentru propulsia principală a modulului Orion (motoarele fiind atașate modulului european ESM). Până la misiunea Artemis VII (inclusiv) vor fi folosite motoarele AJ10 deja existente și folosite deja de navetele spațiale în ultimele misiuni ale acestora. Aceste propulsoare erau folosite pentru inserția orbitală mai precisă, manevre orbitale sau pentru manevrele de deorbitare (sistemul secundar de propulsie OMS, Orbital Maneuvering System, a nu se confunda cu sistemul principal de propulsie asigurat de cele 3 motoare RS25/SSME, folosite doar în timpul urcării pe orbită). După epuizarea stocului existent, Aerojet Rocketdyne va fabrica noi motoare AJ10 pentru misiunile Artemis VIII - Artemis XIV (!).