Buletin Cosmic nr. 120

A opta lansare OneWeb a avut loc în 1 iulie, ora 15:48, de la cosmodromul Vostochny, folosind și de această dată o rachetă Soyuz-2.1b, de către compania europeană Arianespace. Cu ajutorul treptei secundare Fregat, alți 36 de sateliți OneWeb au ajuns pe orbită temporară, după care au început să migreze spre orbita finală. În prezent, sunt activi 248 de sateliți OneWeb, iar alți 6 de păstrați de rezervă.

Imaginea 1: Racheta Soyuz-2.1b, lansând 36 de sateliți OneWeb, de la cosmodromul Vostochny

Imaginea 1: Racheta Soyuz-2.1b, lansând 36 de sateliți OneWeb, de la cosmodromul Vostochny


China a reușit 4 lansări orbitale într-o singură săptămână:

03 iulie, ora 05:51, de la centrul spațial Taiyuan, o rachetă Changzheng-2D lansează pe orbită heliosincronă trei sateliți Jilin-1 Gaofen-03D pentru observații terestre, dar și alți doi sateliți de mai mici dimensiuni, Jilin-1 Kuanfu-01B și Xingshidai-10. A fost a 53-a lansare a unei rachete Changzheng-2D din 1992.

05 iulie, ora 02:28, de la centrul spațial Jiuquan, o rachetă Changzheng-4C lansează pe orbită heliosincronă satelitul meteorologic Fengyun-3E (2.25 tone). A fost al 35-lea zbor pentru o rachetă Changzheng-4C, din 2006.

06 iulie, ora 18:53, de la centrul spațial Xichang, o rachetă Changzheng-3C (foto) lansează pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații Tianlian I-05 (2.4 tone). Satelitul asigură comunicații pentru alți sateliți chinezi, fiind similar cu sateliții din constalația americană TDRSS (folosiți în special în cadrul misiunilor navetelor spațiale sau pentru comunicațiile cu ISS) sau cei din constelația rusă Luch. Tianlian 1-05 lucrează împreună cu Tianlian 1-03 și Tianlian 1-04 pentru a asigura comunicațiile necesare cu noua stație spațială chineză Tiangong. A fost al 18-lea zbor al unei rachete Changzheng-3C, din 2008.

09 iulie, ora 14:59, de la centrul spațial Taiyuan, o rachetă Changzheng-6 lansează 5 sateliți Ningxia-1 pentru observarea suprafeței Pământului. A fost a 6-a lansare a unei rachete Changzheng-6 din 2015, toate fiind un succes.


În interiorul Vehicle Assembly Building din Florida, noua rachetă SLS prinde formă: în aceste zile a fost montată treapta superioară Interim Cryogenic Propulsion Stage –ICPS. Aceasta este propulsată de un singur motor RL-10B2, alimentat cu oxigen și hidrogen lichid. ICPS este de fapt derivată din Delta Cryogenic Second Stage –DCSS, o treaptă secundară a rachetei Delta IV, dar alungită și certificată pentru zborurile cu echipaj uman, proiectată și asamblată de compania United Launch Alliance –ULA. ICPS va zbura în misiunile Artemis 1,2 și 3, urmând ca începând cu Artemis 4 (2026) să fie înlocuită cu Exploration Upper Stage –EUS, propulsată de 4 motoare RL10C-3. Diverse variante ale motorului RL10, produs de Aerojet Rocketdyne din 1962(!), au fost / sunt folosite pentru propulsia treptelor secundare ale rachetelor Delta (DCSS) și Atlas (Centaur) și urmează să doteze și treapta secundară a rachetei Vulcan.


Oliver Daemen va deveni, în 20 iulie, cea mai tânără persoană care va ajunge în spațiu1. El are doar 18 ani și va zbura în locul misteriosului câștigător a licitației publice, care a plătit 28 de milioane pentru un loc la bordul capsulei New Shepard. Blue Origin a declarat că misteriosul câștigător nu va zbura împreună cu Jeff și Mark Bezos sau Wally Funk, din cauza programului său încărcat(?!), așa că locul sau a fost oferit lui Oliver Daemen. În prezent, recordul îi aparține lui Gherman Titov, care a zburat la bordul Vostok-2 (1961), când avea aproape 26 de ani. El va rămâne totuși cel mai tânăr astronaut care a ajuns pe orbită, chiar și după zborul lui Daemen.


Poate că Richard Branson a fost primul miliardar din 2021 care a efectuat un zbor suborbital, dar Jeff Bezos câștiga cursa donațiilor: după ce Blue Origin a anunțat ieri că donează câte 1 milion de dolari pentru 19 societăți caritabile care activează în domeniul STEM/aerospațial, Bezos va dona 200 de milioane de dolari(!) Smithsonian National Air & Space Museum (unde se află și macheta USS Enterprise de mai jos, din serialul original Star Trek). Din această suma, 70 de milioane vor fi folosite pentru renovare, iar restul de 130 de milioane pentru crearea unui nou centru STEM, Bezos Learning Center. Este cea mai mare donație primită de Smithsonian de la suma inițială, oferită de James Smithson în 1846.


Duminică, 11 iulie, un zborul al avionului suborbital VSS Unity al companiei Virgin Galactic, s-a încheiat cu succes! După o amânare de 90 de minute din cauza vremii nefavorabile, VSS Unity, cu un echipaj de 6 persoane (2 piloți și 4 aventurieri, printre care și Richard Branson, a ajuns până la 86.18 km altitudine, având o viteză maximă de Mach 3.1, după desprinderea de avionul purtător VMS Eve. VSS Unity a ajuns cu bine înapoi pe pista de aterizare de la Spaceport America din New Mexico. În logica Virgin Galactic (și în același timp, FAA, NASA și USAF), pentru câteva secunde, în spațiu s-au aflat 16 persoane: 6 în VSS Unity, 3 în stația spațială chineză Tiangong și 7 în Stația Spațială Internațională; recordul precedent a fost de 13 persoane în spațiu, în 2009, însă cei 13 erau cu toții împreună, pe orbită, la bordul aceluiași vehicul (ISS, împreună cu naveta spațială Endeavour andocată, în timpul misiunii STS-127).


Luni, 19 iulie, alți 3 sateliți Yaogan-30, clasificați, destinați observării suprafeție Pământului, au fost lansați de la centrul spațial Xichang2, folosind o rachetă Changzheng-2C. Împreună cu sateliții Yaogan, a ajuns pe orbită și satelitul comercial Tianqi-15.


Sâmbătă, 10 iulie, la ora 06:29, capsula cargo Dragon CRS-22 a ajuns cu bine în Golful Mexic, de unde a fost recuperată de SpaceX (foto). Aceasta s-a decuplat joi, 8 iulie, de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS), cu care a andocat în 5 iunie. Capsula a adus înapoi pe Pământ un număr de 5 echipamente științifice care s-au aflat la bordul ISS. Următoarea capsulă cargo Dragon (CRS-23) urmează să fie trimisă spre ISS în jurul datei de 18 august.

Imaginea 2: Capsula Dragon CRS-22, recuperată din apele oceanului Atlantic, după o misiune reușită spre Stația Spațială Internațională.

Imaginea 2: Capsula Dragon CRS-22, recuperată din apele oceanului Atlantic, după o misiune reușită spre Stația Spațială Internațională.