Buletin Cosmic nr. 119

SpaceX a lansat, în 30 iunie (după o amânare de o zi, datorită unui avion care a violat spațiul aerian interzis, cu doar 11 secunde înainte de pornirea motoarelor Merlin ale rachetei Falcon) misiunea Transporter-2: nu mai puțin de 88 de sateliți au împărțit spațiul din interiorul conului protector și au ajuns pe orbită polară, heliosincronă, la 525 km altitudine. Lansarea a avut loc la ora 22:31 de pe rampa SLC-41 de la Cape Canaveral. Dintre cei 88 de sateliți, 3 sunt sateliți Starlink. Treapta primară B1060 s-a aflat la cel de-al 8-lea zbor și de această dată a revenit la sol, pe Landing Zone 1, prima revenire pe sol a unei trepte primare Falcon 9 după decembrie 2020. Treapra primară B1060 a fost folosită pentru prima dată exact cu un an în urmă, în 30 iunie 2020.

La bordul Falcon 9 s-a aflat și un echipament parțial proiectat și construit în România. Nu este vorba despre un satelit, ci despre un sistem folosit pentru deorbitarea sateliților, folosind o pânză solară (solar sail). ADEO-N se numește sistemul și este construit de o echipă româno-germană de la High Performance Structures, împreună cu italienii de la D-Orbit1. ADEO-N va fi testat după ce sistemul ION Satellite Carrier a celor de la D-Orbit (amplasat în interiorul conului protector al Falcon 9) va lansa sateliții din misiunea Transporter-2. Pentru a nu polua orbita terestră joasă, structura care a găzduit sateliții va fi deci deorbitată, folosind echipamentul ADEO-N.


În 29 iunie, o rachetă Soyuz-2.1a a lansat, de la Baikonur, vehiculul cargo Progress MS-17 (Progress-77), de pe rampa 31/6. Acesta a transportat peste 2 tone de provizii și echipamente spre Stația Spațială Internațională și a andocat în dimineața zilei de 1 iulie cu portul Poisk al stației.

Imaginea 1: Configurația Stațiai Spațiale Internaționale la 02 iulie 2021. Sursa foto: NASA.

Imaginea 1: Configurația Stațiai Spațiale Internaționale la 02 iulie 2021. Sursa foto: NASA.


În 26 iunie, la 22:50, o rachetă Soyuz-2.1b a lansat un satelit militar Pion-NKS (Kosmos-2550 sau 14F139 No. 901) de la cosmodromul militar de la Plesetsk (rampa 43/4), după o amânare de câțiva ani. Acesta este primul dintr-o constelație modernă de sateliți radar pentru ghidarea rachetelor balistice pentru marina rusă. Satelitul, fabricat de KB Arsenal și TsSKB-Progress, cântărește 6.5 tone și a ajuns pe o orbită 195x466 km, înclinație 67.1 grade, urmând ca la câteva ore după lansare să aibă probabil loc manevre de corecție prin care satelitul să ajungă pe orbită circulară, cu o altitudine de aproximativ 500 de km. Pion este o variantă modernă a sateliților Lotos, care fac parte din constelația Liana, dedicată operațiunilor miltare ruse (terestre și marine).


Probabil cea mai mare cometă detectată vreodată (cel puțin în epoca modernă) se apropie de Soare! Are un diametru între 100-200 km, de 10 ori mai mare decât o cometă obișnuită2. În prezent, cometa C/2014 UN271 (Bernardinelli-Bernstein) se află la aproximativ 3 miliarde de kilometri (20 UA, dincolo de orbita lui Uranus) și vine spre Soare. Din fericire, cometa (care se pare că vine din norul lui Oort pe o traiectorie aproape perpendiculară pe planul sistemului solar), nu se va apropia decât până la aproximativ 11 UA de Soare (dincolo de orbita lui Saturn) în 2031, după care se va întoarce la periferia sistemului solar, un drum care durează milioane de ani.


La 82 de ani, Wally Funk va deveni, în 20 iulie, cea mai în vârstă persoană care va ajunge în spațiu3. Ea se va alătura lui Jeff și Mark Bezos și câștigătorului licitației publice desfăurată săptămânile trecute. Aceștia vor ajunge la aproximativ 100 km altitudine, la bordul capsulei New Shepard, după care vor reveni pe Pământ. Wally Funk a făcut parte din grupul de femei Mercury-13 (un proiect început în 1960 și finanțat din fonduri private), care au urmat antrenamente similare cu astronauții din Programul Mercury al NASA. Din păcate, până acum, nimeni din Mercury-13 nu a zburat în spațiu. Cel mai bătrân astronaut care a ajuns pe orbită rămâne John Glenn, prezent la bordul navetei spațiale Discovery (STS-95), în 1998, când avea 77 de ani.


Richard Branson, fondatorul Virgin Galactic, se va afla la bordul vehiculului VSS Unity, care în 11 iulie va efectua un nou zbor4. Este de așteptat ca VSS Unity să ajungă până la 80 km altitudine, considerată limita spațiului cosmic în unele cercuri din SUA (Forțele Aeriene). VSS Unity nu poate depăși linia Karman (100 km), limita spațiului recunoscută internațional. Împreună cu Branson, la bord vor mai fi și Beth Moses, Colin Bennett și Sirisha Bandla (toți cu diverse funcții importante în Virgin Galactic), împreună cu piloții Dave Mackay și Michael Masucci. Va fi al 4-lea zbor cu echipaj al VSS Unity și al 22-lea test al acestui vehicul, care anul viitor va începe, probabil, misiunile comerciale, pentru cei doritori să plătească bilete să ajungă la 80 km altitudine.


Capsula Cygnus NG-15 “S.S. Katherine Johnson” a fostdesprinsă în 29 iunie de modulul Unity, folosind brațul robotic al Stației Spațiale Internaționale, și ulterior eliberată pe orbită (la ora 19:32 EEST). După ce a ajuns la o distanță sigură de ISS, Cygnus a lansat 5 sateliți de mici dimensiuni, iar în cursul zilei următoare, motoarele de la bord au fost activate pentru a înscrie vehiculul (plin cu deșeuri) pe o traiectorie care să-l distrugă controlat, într-un plonjon atmosferic. Cygnus NG-15 se afla pe orbită din luna februarie.


În 30 iunie, Virgin Orbit a lansat prima misiune operațională a rachetei LauncherOne, de la bordul avionului Cosmic Girl (un Boeing 747-400 modificat). Misiunea se numește Tubular Bells 15, după numele primului disc lansat de casa de discuri Virgin Records. Șapte sateliți de mici dimensiuni au ajuns pe orbită, la o altitudine de 500 km și înclinație orbitală 60 de grade.