Buletin Cosmic nr. 117


În dimineața zilei de 6 iunie, la ora 07:26, o rachetă Falcon 9 a lansat satelitul de telecomunicații Sirius-XM (SXM-8), construit de compania Maxar1, pentru asigurarea de programe radio pentru continentul nord-american, de pe rampa SLC-40 de la Cape Canaveral. Pentru lansare a fost folosită treapta primară B1061, cea care în prealabil lansase și misiunile Crew-1 și Crew-2 pentru NASA. Satelitul Sirius precedent, SXM-7, lansat tot de SpaceX în decembrie 2020, nu a mai putut fi folosit după ce a ajuns pe orbita geostaționară, din cauza unei defecțiuni tehnice. Treapta primară B1061 a revenit și de această dată pe barja Just Read the Instructions.


Capsula cargo Dragon CRS-22, lansată în data de 3 iunie de o rachetă Falcon 9, a andocat la modulul Harmony (sasul IDA-3) în 5 iunie, la ora 12:092. Aceasta a transportat spre ISS peste 3.3 tone de echipamente și provizii, din care aproape 1.4 tone reprezintă cele două panouri solare de nouă generație (IROSA), care urmează să fie montate de Shane Kimbrough și Thomas Pesquet, pe parcursul a două activități extravehiculare, care vor avea loc în 16 și 20 iunie.

Imaginea 1: Capsula Dragon CRS-22 apropiindu-se de sasul IDA-3 al modulului Harmony pentru andocare, în timp ce în plan apropiat se vede andocată capsula Dragon Endeavour, folosită de echipajul misiunii Crew-2 (Sursa foto: NASA)

Imaginea 1: Capsula Dragon CRS-22 apropiindu-se de sasul IDA-3 al modulului Harmony pentru andocare, în timp ce în plan apropiat se vede andocată capsula Dragon Endeavour, folosită de echipajul misiunii Crew-2 (Sursa foto: NASA)


Miercuri, 2 iunie, la ora 19:17, o rachetă Changzheng-3B a lansat pe orbită geosincronă satelitul de observații meteorologice Fengyun-4B de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang3, după o amânare de 24 de ore. A fost a 372-a lansare a unei rachete chineze Chang Zheng.


În 11 iunie, o rachetă Chang Zheng 2D a lansat 4 sateliți Beijing-3 pe orbită terestră joasă de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan4. Seria de sateliți Beijing sunt destinați observațiilor suprafeței Pământului, având o rezoluție de 0.5 metri. Pe lângă acești 4 sateliți, alți trei sateliți de mici dimensiuni au fost urcați pe orbită cu această ocazie: Haisi-2, Wangwang-1 și Tianjian Space Test-1


După anunțul NASA că două sonde vor pleca spre Venus în jurul anului 2029 (DAVINCI+ și VERITAS), și Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că pregătește o nouă misiune spre Venus! EnVision va fi lansată în 2032 (probabil cu o rachetă Ariane 6.2) și este proiectată împreună cu NASA, având ca scop cartografierea radar a suprafeței venusiene și studiul atmosferei acestei planete5. Sonda europeană va fi una orbitală, similară din acest punct de vedere cu ultima misiune ESA spre planeta vecină, Venus Express (2005-2015). Pentru EnVision, NASA va contribui cu un echipament științific și cu asigurarea accesului la rețeaua de comunicații interplanetare Deep Space Network. Acestor misiuni li se vor alătura misiunea rusă Venera-D (2029) și o posibilă misiune privată spre Venus a companiei RocketLab. Sincer, mă miră lipsa agenției spațiale japoneze din ecuație, dar aș pune pariu că fie vor trimite și ei o misiune, fie se vor alătura unei misiuni deja existente.


Primul client al capsulei New Shepard va plăti 28 de milioane de dolari6 pentru a petrece câteva minute cu Jeff Bezos (și fratele său Mark) și câteva secunde în spațiu, în timpul primului zbor cu echipaj al companiei Blue Origin, din 20 iulie. Suma a fost stabilită în urma unei licitații cu prețul de pornire de 4.8 milioane de dolari. Identitatea clientului va fi făcută cunoscută în următoarele săptămâni, când vom afla numele celui de-al 4-lea și ultim membru al echipajului. Pentru o comparație, cu 45 de milioane de dolari se poate cumpăra un zbor de o săptămână la bordul Stației Spațiale Internaționale. Un zbor de câteva zile într-o capsulă Dragon costă aproximativ 55 milioane de dolari. Cu 28 de milioane de dolari se pot cumpăra 3200 de zboruri parabolice cu un avion dedicat, care oferă fiecare 10 minute de imponderabilitate (sau un total de 22 zile). New Shepard oferă 3 minute de imponderabilitate.


Marți, la ora 16:35, o rachetă Minotaur 1 a lansat 3 sateliți7 pentru National Reconaissance Office (misiunea NROL-111). Nu avem detalii despre sateliți (știm doar că o rachetă Minotaur-1 poate lansa între 331 kg pe orbită heliosincronă și 580 kg pe orbită terestră joasă, 185 km altitudine), dar lansatoarele Minotaur 1 sunt diferite de majoritatea rachetelor cu care suntem obișnuiți. Aceste lansatoare derivă direct din rachetele balistice intercontinentale cu combustibil solid Minuteman II, în sensul că prima treaptă a rachetei este un motor M55A1, urmat de o a doua treaptă cu motor SR19 (până aici avem o rachetă Minuteman II), peste care se mai așează o a treia treaptă propulsată de un motor Orion-50XL și o a patra treaptă cu un motor Orion-38 (ultimele două fiind folosite și în racheta Pegasus lansată cu ajutorul unui avion Lockheed L-1011 modificat). Minotaur-1 este operată de compania Northrop Grumann, care a preluat-o de la Orbital Sciences odată cu achiziția acestei companii în 2015. Rachetele Minotaur sunt asamblate din surplusul rămas după scoaterea din uz a rachetelor balistice intercontinentale Minuteman II (înlocuite în prezent cu varianta Minuteman III). Lansările Minotaur-1 nu sunt destinate sectorului privat, ele fiind rezervate doar pentru misiuni guvernamentale, adică pentru agenții precum NRO sau NASA. Lansarea a avut loc de la centrul spațial MARS (Wallops) din Virginia, rampa 0B.


O rachetă Pegasus-XL, lansată de pe un avion Lockheed L1011-1 TriStar “Stargazer”, a trimis pe orbită un satelit pentru Space Force8, într-o misiune care avea ca obiectiv realizarea și lansarea rapidă a unui satelit de mici dimensiuni (Tactically Responsive Launch 2 —TacRL2). De la concept și până la sosirea pe orbită au durat doar 4 luni9. Lansarea a avut loc duminică, la ora 11:09, în largul coastei de vest al SUA, avionul decolând de la baza aeriană Vandenberg, California. Misiunea s-a încheiat cu un succes, conform Space Force. Pegasus-XL, este o rachetă în 3 trepte, cu combustibil solid, dezvoltată inițial de Orbital Sciences, care se află acum în portofoliul Northrop Grumann. Primele două trepte sunt propulsate fiecare de câte un motor Orion-50, iar a treia treaptă are un motor Orion-38. “Stargazer”, numele avionului care lansează rachetele Pegasus a fost inspirat din Star Trek (nava comandată de Picard înainte ca acesta să ajungă pe Enterprise). Paralela cu Star Trek nu se oprește aici: înainte de a ajunge pe Enterprise, William Riker s-a aflat pe nava Pegasus. A fost a 45-a lansare Pegasus (din 1990) și a 31-a lansare reușită consecutivă (ultimul eșec Pegasus a fost în 1996).


În 7 iunie, la ora 19:56 EEST, sonda Juno, a survolat satelitul jovian Ganymede10, de la o altitudine de 1038 km! Este sonda care s-a apropiat cel mai mult de Ganymede din 1996, când Galileo s-a apropiat până la 264 km de suprafață. Și deja avem și o primă imagine din timpul acestui survol. Ganymede este cel mai mare satelit din sistemul solar, fiind mai mare chiar decât planeta Mercur. Suprafața satelitului este înghețată iar în interior (900 km) există un ocean imens, cu apă sărată, probabil încălzit de nucleul fierbinte. Sonda Juno a fost lansată în 2011 și a ajuns în jurul lui Jupiter în 2016. Luna următoare, misiunea principală se încheie, însă având în vedere că starea sondei este una bună, aceasta va continua să orbiteze Jupiter și să trimită date științifice din jurul celei mai mari planete a sistemului solar. În 29 septembrie 2022, Juno va survola și satelitul Europa.