O rachetă Falcon 9 a fost lansată în 26.05.2021, ora 21:59 EEST, de pe rampa de lansare SLC-40 de la Cape Canaveral, pentru o nouă misiune Starlink. A fost doar al doilea zbor pentru treapta primară B1063, care a mai fost folosită o singură dată, pentru lansarea satelitului Sentinel-6 de la baza aeriană Vandenberg; după acea lansare, racheta a revenit la sol. După lansarea din 26.05.2021, prima treaptă a revenit pe barja Just Read the Instructions. Este și cea mai nouă treaptă primară folosită de SpaceX. După lansarea Sentinel-6, treapta primară a fost transportată din California în Florida și probabil i-au fost schimbate cel puțin un motor Merlin, pentru că am avut parte și de un test static al propulsoarelor, lucru relativ rar pentru lansări Starlink. În aceeași ordine de idei, lansările Starlink de obicei aveau loc cu trepte primare cu mai multe misiuni la activ. Ultima lansare ratată pentru SpaceX a fost în iunie 2015, când problemele tehnice ale treptei secundare a dus la pierderea capsulei Dragon în Oceanul Atlantic. De atunci au avut loc 100 de lansări efectuate cu succes de racheta Falcon 9 (nu luăm în calcul misiunea Amos-6, când racheta a explodat pe rampă, înainte de lansare). În 2021 au avut loc până acum nu mai puțin de 16 lansări SpaceX, ceea ce înseamnă, în medie, câte o lansare la fiecare 9 zile (sau a 6-a lansare în ultimele 33 de zile, adică o lansare la fiecare 5 zile). Având în vedere că masa unui satelit Starlink este de 260 kg și pentru că acum avem 1664 de sateliți Starlink pe orbită, înseamnă că masa totală lansată de SpaceX în cadrul acestui proiect depășește 430 de tone; spre comparație, masa Stației Spațiale Internaționale este de aproximativ 420 de tone.

Lockheed Martin și General Motors vor construi un rover lunar¹, care va putea fi folosit de viitoarele echipaje Artemis, pe suprafața Lunii. Între 1971 și 1972, pe Lună au ajuns trei rovere care au ajutat echipajele Apollo 15, 16 și 17 să parcurgă distanțe mai lungi în timpul explorării suprafeței selenare. Acestea au fost construite tot de General Motors, însă în colaborare cu Boeing.

Până în 2023, SpaceX va lansa 4 misiuni cu echipaj pentru compania Axiom Space. Prima misiune a fost deja contractată pentru începutul anului viitor (Michael López-Alegría, Larry Connor, Mark Pathy și Eytan Stibbe), contract care a fost extins pentru alte trei misiuni, care vor fi programate în funcție de disponibilitatea NASA de a primi turiști spațiali². Turiștii (sau astronauții privați?) vor ajunge la bordul ISS folosind capsule Dragon, așa cum era de așteptat. A doua misiune Axiom (Ax-2) este programată pentru toamna anului 2022 și sunt cunoscuți până acum doar 2 din ce 4 membri ai echipajului: Peggy Whitson (care deține mai multe recorduri stabilite în cele 3 misiuni spațiale precedente) și John Shoffner³, în timp ce un al treilea membru al echipajului va fi câștigătorul concursului Who Wants to Be an Astronaut? derulat de canalul TV Discovery sub forma unui reality-show.

La doar două zile de la ultima lansare Starlink, compania Arianespace a lansat ieri la 20:38 EEST un nou set de 36 de sateliți OneWeb, folosind o rachetă Soyuz-2.1b (cu o treaptă superioară Fregat), de la centrul spațial rusesc Vostochny⁴. A fost a 7-a lansare OneWeb, constelație care acum are 218 sateliți activi, următoarea lansare fiind programată la începutul lunii iulie. Sateliții OneWeb au același rol ca și cei Starlink: asigurarea unei conexiuni la internet cu o latență seminificativ mai mică decât cea furnizată de sateliții geostaționari, însă OneWeb vor folosi oribite mai înalte decât Starlink (1200 km față de 550 km folosiți de Starlink), motiv pentru care numărul de sateliți necesari este mai mic.

Este posibil ca lansarea telescopului spațial James Webb (JWST) să fie, din nou, amânată, datorită unor probleme identificate la racheta Ariane 5⁵. Ultima dată când o rachetă Ariane 5 a părăsit o rampă de lansare a fost în luna august anul trecut⁶ și au început să apară suspiciuni că pauza atât de lungă este cauzată de probleme ale rachetei europene. Arianespace a recunoscut că a identificat, în ultimele două lansări, probleme cu separarea conului protector al încărcăturii, care ar fi cauzat vibrații peste limitele acceptate și posibil periculoase. Ultimii sateliți lansați nu au fost afectați, dar pentru a evita problemele în viitor, s-a decis investigarea problemei. JWST este probabil cel mai scump satelit lansat vreodată în spațiu, costul proiectului depășind 10 miliarde de dolari, așa că Arianespace vrea să se asigure că nu vor fi nici un fel de probleme în timpul lansării. În acest context, lansarea programată pentru 31 octombrie va fi probabil amânată cu cel puțin câteva săptămâni.

În 29 mai, la ora 15:56 EEST, o rachetă chineză Changzheng-7 a lansat pe orbită nava cargo Tianzhou-2, care, la doar 8 ore și 6 minute după lansare, a andocat automat cu modulul Tianhe al Stației Spațiale Chineze⁷. Lansarea a avut loc de pe rampa de lansare de la centrul spațial Wenchang. Treapta secundară a rachetei Changzheng-7 a rămas pe orbită (196 km x 321 km, înclinație 41.5°).

Cosmonauții Oleg Novitski și Piotr Dubrov au efectuat miercuri, 2 iunie, începând în jurul orei 09:00 ora României, cea de-a 238-a activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale (a 48-a activitate extravehiculară rusă). Cei dou cosmonauți au pregătit modulul Pirs pentru despărțirea de Stația Spațială Internațoinală, care va avea loc în această vară, pentru a face loc mult mai încăpătorului modul Nauka⁸. Nauka este pregătit pentru a fi lansat spre ISS în jurul datei de 15 iulie. Activitatea extravehiculară a durat 7 ore și 19 minute.