Lansarea unei rachete Falcon 9 care a trimis pe orbită alți 60 de sateliți nu a decurs întocmai cum își doreau inginerii de la SpaceX: deși treapta a doua s-a desprins în siguranță de treapta primară și astfel sateliții au ajuns pe orbită, recuperarea treptei primare nu a reușit, așa cum ne-a obișnuit deja compania lui Elon Musk. A fost al 6-lea și ultimul zbor pentru treapta B1059, cea care a lansat ultima dată satelitul secret NROL-108, în decembrie 2020. Ultima dată când SpaceX a pierdut o treaptă primată a fost în martie 2020, de atunci reușind nu mai puțin de 24 de recuperări succesive. SpaceX a lansat până acum 1145 de sateliți Starlink.

NASA a decis ca misiunea Europa Clipper să fie lansată în 2024 folosind o rachetă privată (probabil Falcon Heavy) și să nu mai aștepte disponibilitatea unei rachete SLS, a cărei întârziere ar putea amâna misiunea spre satelitul jovian (Artemis va avea prioritate pentru SLS, în defavoarea misiunilor cu sonde interplanetare). Nici cele două module ale viitoarei stații spațiale selenare Gateway, PPE și HALO, care vor fi lansate împreună în 2023, nu vor mai fi ridicate pe orbită de SLS, ele urmând să fie lansate de Falcon Heavy. SpaceX va primi pentru această misiune 331 milioane de dolari, de trei ori mai mult decât pentru misiunea Psyche din 2022. Până în 2025, programul Artemis (rachetele SLS, capsulele Orion, stația spațială lunară Gateway, rampele și turnul de lansare și toată infrastructura aferentă) va costa, conform unui audit, pe baza fondurilor cerute de NASA, nu mai puțin de 86 miliarde de dolari. Asta în condițiile în care aselenizarea din cadrul misiunii Artemis III va avea loc în 2024, dar această dată devine din ce în ce mai neverosimilă pe zi ce trece.

Nava cargo Progress MS-15 (foto, fundal) s-a desprins marțea trecută de modulul Pirs al Stației Spațiale Internaționale și a revenit distructiv prin atmosferă, câteva ore mai târziu. Următoarea navă cargo, Progress MS-16, a fost lansată luni de la Baikonur, la bordul unei rachete Soyuz-2.1 și a andocat cu ISS miercuri dimineața, însă nu fără emoții: sistemul automat de andocare a cedat când nava s-a aflat la 20 de metri de sas, moment în care Sergei Ryzhikov a preluat controlul manual al capsulei și a finalizat procedurea de andocare. Progress MS-16 a transportat 2460 kilograme de provizii și combustibil pentru Stația Spațială Internațională, din care 600 kilograme combustibil, 40.5 kilograme aer (comprimat), 420 kilograme de apă și 1400 kilograme de obiecte personale pentru echipaj, experimente și provizii. Progress MS-16 va rămâne andocată la ISS până în luna iunie, când se va desprinde împreună cu modulul Pirs, pentru a face loc viitorului modul Nauka care va ajunge în această vară pe orbită și care va fi cuplat cu modulul rusesc Zvezda. În acest moment, la Stația Spțială Internațională, se află andocate capsulele Progress MS-14 (la Zvezda, din 25 aprilie 2020), Soyuz MS-17 (la Rassvet, din 14 octombrie 2020) și Dragon C207 “Resilience” (la Harmony, din 17 noiembrie 2020).

Vine iarna pe Marte! În zona denumită Elysium Planitia, acolo unde se află sonda InSight, temperaturile vor coborî și zilele vor fi mai scurte. Deși misiunea acesteia a fost extinsă până în decembrie 2022, panourile solare mai produc doar 27% din energia inițială, iar vârtejurile atmosferice au ocolit sonda americană, așa că, pentru a supraviețui iernii marțiene care se apropie, InSight își va dezactiva instrumentele, economisind astfel energie. NASA speră că sonda va reveni la activitățile obișnuite în luna iulie. Sonda InSight, construită de compania Lockheed Martin Space Systems, se află pe Marte din 26 noiembrie 2018, pentru a studia cutremurele care au loc pe Planeta Roșie.

Sonda arabă Hope (Al-Amal) a ajuns cu bine pe orbita lui Marte. Manevra de frânare a celor 6 motoare a durat 27 de minute și a plasat sonda pe o orbită temporară (1000 x 49380 km) în jurul Planetei Roșii. După aproximativ 40 de ore, o nouă manevră va circulariza orbita, însă cea mai dificilă parte a misiunii a trecut cu bine. Emiratele Arabe Unite devin astfel al doilea stat, după India, care reușesc o inserție orbitală din prima încercare și al 5-lea stat care reușește să plaseze o sondă pe orbita lui Marte. Hope (Al-Amal) este în prezent a 7-a sondă activă aflată pe orbita lui Marte, după Mars Odyssey (NASA, 2001), Mars Express (ESA, 2003), Mars Reconnaissance Orbiter (NASA, 2006), MAVEN (NASA, 2014), Mangalyaan (ISRO, 2014), Trace Gas Orbiter (ESA, 2016). Sonda Hope a fost constuită de Universitatea Boulder din Colorado și lansată în 20 iulie 2020 de o rachetă H-2B japoneză. Aceasta urmează să petreacă cel puțin doi ani pe orbita lui Marte.

Sonda chineză Tianwen-1 a intrat miercuri pe orbita planetei Marte! (la mai puțin de 24 de ore după ce sonda arabă Hope a reușit același lucru). În prezent există 8 sonde active pe orbita Planetei Roșii (un record) și alte două sonde la sol (Curiosity, un rover și InSight, o platformă staționară), iar misiunea americană Mars 2020 va ajunge pe suprafața planetei în 18 februarie. Landerul chinez va porni spre suprafața planetei cândva în luna mai sau iunie, folosind un sistem extrem de complex, similar cu cel folosit de NASA pentru roverele Curiosity și Perseverance.