Datorită pandemiei, anul acesta India a lansat doar două rachete: în 17 decembrie, la ora 12:11, avea loc a doua și ultima lansare orbitală, când o rachetă PSLV a trimis spre orbită geostaționară satelitul CMS-01 (denumit inițial GSAT-12R). A fost al 52-lea zbor al unei rachete PSLV, folosită de această dată în varianta XL, cu un maximum de 6 boostere auxilare atașate treptei primare, al 22-lea zbor al acestei rachete în respectiva configurație. Satelitul CMS-01 va înlocui mai vechiul GSAT-12, lansat în 2011 și care a avut inițial o speranță de viață de 7 ani.

După ce anul acesta compania OneWeb a trecut printr-o procedură de faliment, aceasta continuă lansările pentru completarea megaconstelației care urmează să rivalizeze cu Starlink. În 18 decembrie, de la cosmodromul rusesc Vostochny, o rachetă rusă Soyuz-2.1b, operată de compania europeană Arianespace, a lansat alți 36 de sateliți OneWeb, folosind o treaptă superioară Fregat, spre o orbită cu altitudinea de 450 km și înclinație orbitală 87.4 grade. Sateliții se vor poziționa în viitor pe o orbită la 1200 km altitudine.

O rachetă Falcon 9, folosind treapta primară B1059 pentru a 5-a oră, a lansat în 19 decembrie, ora 16:00, un satelit pentru National Reconaissance Office, într-o misiune denumită NROL-108. După lansarea de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy din Florida, treapta primară B1059 a revenit la sol, pe rampa LZ-1. Ulterior lansării, astronomii amatori care au urmărit încărcătura au găsit pe orbită doi sateliți, care ulterior au primit indicativul USA-312 și USA-313, specifice sateliților de spionaj. A fost a 26-a și ultima lansare pentru SpaceX din acest an, un record pentru compania lui Elon Musk, după recordul de 21 de lansări stabilit acum 2 ani.

În 22 decembrie, la ora 06:00, China a debutat un nou lansator de la centrul spațial Wenchang: Changzheng-8, care se alătură familiei de lansatoare moderne Changzheng 5,6,7 și 11. Înaltă de 50.34 metri și cu un diametru de 3.35 metri, racheta urmează să fie prima rachetă chineză reutilizabilă, deși deocamdată această funcționalitate nu este implementată. Treapta primară este propulsată de două motoare YF-100 (care ard kerosen și oxigen), similară cu treapta primară a rachetei Changzeng-7. Treapta secundară este un criogenică, propulsată de două motoare YF-75, moștenite de la Changzheng-3, care ard hidrogen și oxigen lichid. Changzheng-8 poate urca 5 tone pe orbită heliosincronă la 700 km altitudine, 8.4 tone spre orbită terestră joasă și 2.8 tone spre orbită geostaționară. În viitor, varianta Changzheng-8A nu va avea boosterele auxiliare cu care racheta a fost dotată în acest zbor inaugural.

China a încheiat lansările orbitale din acest an cu lansarea rachetei Changzheng-4C de la centrul spațial Jiuquan, în 27 decembrie, la ora 17:44, plasând pe orbită satelitul militar Yaogan Weixing 33R, care înlocuiește satelitul Yaogan Weixing 33, pierdut la câteva minute după lansarea sa din 22 mai 2019. China încheie anul 2020 cu un număr de 39 de lansări orbitale (din care 35 reușite) și își egalează astfel recordul din 2018, dar, pentru prima dată din 2017, China nu mai conduce clasamentul general al lansărilor orbitale: SUA revine pe primul loc (44 lansări, din care 40 reușite).

A 8-a lansare orbitală a companiei europene Arianespace a fost și ultima lansare din acest an. O rachetă Soyuz ST-A a urcat pe orbită, în 29 decembrie, la ora 18:42, de la Kourou, satelitul militar francez CSO-2 (Composante Spatiale Optique). Satelitul de observație a fost plasat pe orbită heliosincronă, la 480 km altitudine.