După o lansare reușită la bordul rachetei Changzheng-5, sonda chinezească Chang’e-5 a ajuns sâmbătă pe orbita Lunii. Luni, landerul s-a desprins de sonda orbitală și după un zbor de câteva ore în tandem, a pornit marți, 1 decembrie, spre suprafața Lunii. Aselenizarea de decurs fără probleme și sonda a început aproape imediat operațiunile de colectare de probe, atât de la suprafață, cât și de la o adâncime de 2 metri, folosind o foreză. Joi, sonda și-a pornit motorul principal și s-a înscris din nou pe orbită, urmând ca sâmbătă să andocheze cu modulul lunar care a rămas în tot acest timp pe orbită selenară. Operațiunile vor fi automate și vor include și transferul probelor în modulul care va porni spre Pământ. A fost pentru prima dată după 44 de ani când un vehicul a decolat de pe un alt corp ceresc pentru a se înscrie pe orbita acestuia, după misiunea sovietică Luna-24, care în 1976 a fost ultima sondă care a revenit pe Pământ cu eșantioane de sol lunar. China are în prezent 7 vehicule funcționale(!) în jurul Lunii sau pe suprafața Lunii: landerele Chang’e-3 și Chang’e-4, roverul Yutu2 și sateliții Queqiao, Chang’e-5 T1 (lansat în 2014, a nu se confunda cu Chang’e-5), sonda orbitală Chang’e-5 și landerul care a decolat recent de pe suprafața Lunii.

Miercuri și joi, la un interval mai mic de 24 de ore, două rachete Soyuz au fost lansate de pe două rampe diferite: prima, o rachetă Soyuz-STA, a decolat din Guiana Franceză pentru a urca pe orbită satelitul militar FalconEye-2 al Emiratelor Arabe Unite, iar de la cosmodromul Plesetsk din Rusia, o rachetă Soyuz-2.1b a lansat 3 sateliți de comunicații Gonets-M pe orbită terestră joasă și un satelit militar experimental, de mici dimensiuni. FalconEye-2 a fost lansat după ce precedentul satelit FalconEye a fost pierdut anul trecut, în penultima lansare eșuată a rachetei Vega. Lansarea de la Plesetsk a fost a 100 lansare orbitală din 2020 și a 13-a din Rusia. Japonia a completat lansările în ultima săptămână, lansând duminică un satelit militar de telecomunicații, folosind racheta H-IIA.

La doar câteva zile după ce National Science Foundation a anunțat că radiotelescopul Arecibo nu mai poate fi reparat din motive de siguranță a personalului, în urma unor avarii suferite de-a lungul acestui an, marți, platforma de 900 de tone care era suspendată deasupra antenei principale s-a desprins și s-a prăbușit peste structură, punând capăt oricăror speranțe că radiotelescopul va mai putea fi reparat și folosit vreodată. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, dar pierderea pentru astronomie este una uriașă.

În această după-amiază, SpaceX are programat un test important și spectaculos al noii sale rachete Starship: treapta a doua a rachetei va decola de pe rampa de la Boca Chica din Texas și va încerca să urce până la altitudinea de 15 kilometri, după care, sperăm noi, va reveni controlat spre rampa de lansare. Va fi cel mai îndrăzneț test de până acum, pentru că ultimul zbor al unui vehicul Starship a avut loc în septembrie, când Starship SN6 s-a ridicat până la 150 metri, după care a revenit la sol. Pentru testul de astăzi, SpaceX a pregătit vehiculul Starship SN8, unul dintre cele câteva vehicule dezvoltate de compania lui Elon Musk.

O nouă veste proastă pentru programul Artemis: compania Lockheed Martin și NASA au identificat o problemă tehnică la o componentă electrică a capsulei Orion, depozitată la Centrul Spațial Kennedy din 2016, pe vremea când primul zbor Orion era programat pentru 2018. Înlocuirea componentei va dura între 4 și 12 luni și probabil va împinge și mai mult în viitor debutul rachetei SLS și al capsulei Orion, care, în misiunea Artemis-1, urmează să dea un ocol Lunii. Lansarea Artemis-1 era programată pentru noiembrie 2021, însă scad tot mai mult șansele ca misiunea să aibă loc anul viitor.