Buletin Cosmic nr. 95

04 November 2020

Începând de luni, NASA a restabilit contactul cu sonda Voyager-2 folosind antena din Canberra, Australia, a rețelei Deep Space Network. Veche de 48 de ani, antena cu un diametru de 34 de metri, a necesitat unele lucrări de întreținere și, din martie, aceasta a fost indisponibilă pentru contactarea sondei Voyager-2, aflată la aproape 19 miliarde de kilometri distanță de Pământ. Sonda a fost lansată în 1977 și antena cu numărul 43 este singura capabilă să recepționeze semnalele radio slabe emise de Voyager-2 sau să-i trimită comenzi acesteia. Distanța este atât de mare încât un semnal radio trimis de pe Pământ ajunge la antena sondei după 17 ore, iar confirmarea executării cu succes a comenzi face încă 17 ore până să ajungă pe Pământ. Din păcate, în câțiva ani, energia de la bordul Voyager-2 va deveni insuficientă pentru a mai reuși să păstreze legătura cu Pământul. Rețeaua Deep Space Network a agenției spațiale americane permite comunicarea inginerilor de pe Pământ cu sondele trimise dincolo de Lună, fie că este vorba despre flota marțiană de rovere, landere și sateliți, fie sonde interplanere, precum OSIRIS-REx sau cele două sonde surori Voyager.

Imaginea 1: Antena 43 a rețelei Deep Space Network, singura capabilă că comunice cu sonda Voyager-2, aflată la 18.8 miliarde kilometri distanță de Pământ (Sursa foto: NASA)

Imaginea 1: Antena 43 a rețelei Deep Space Network, singura capabilă că comunice cu sonda Voyager-2, aflată la 18.8 miliarde kilometri distanță de Pământ (Sursa foto: NASA)


În ultimii 20 de ani, cel puțin 3 astronauți s-au aflat permanent pe orbita Pământului. Capsula soyuz TM-31 a fost lansată în 31 octombrie 2000 și capsula a andocat cu Stația Spațială Internațională trei zile mai târziu, dată de la care avanpostul orbital nu a mai rămas niciodată fără echipaj. Omenirea a reușit să mențină o prezență continuă în spațiu de atunci și până în prezent, un record care este depășit în fiecare zi, cu fiecare orbită a Stației Spațiale Internaționale. În ultimii 20 de ani, 241 de astronauți, din 19 țări, au ajuns la bordul Stației Spațiale Internaționale, iar în prezent ea este ocupată de membri Expediției 64: Kate Rubins, Serghei Ryzhikov și Serghei Kud-Sverchkov.


Compania americană SpaceX se pregătește să lanseze următorii 4 astronauți spre Stația Spațială Internațională, dar nu înainte de a clarifica unele probleme cu motoarele Merlin ale rachetei Falcon 9 care au cauzat amânarea lansării satelitului GPS de luna trecută. SpaceX a declarat că a identificat problema și motoarele în cauză au fost înlocuite, atât pentru lansatorul responsabil cu satelitul GPS, cât și pentru cel care urmează să urce pe orbită capsula Dragon. Lansarea echipajului este programată pentru 14 noiembrie, dar NASA a solicitat ca SpaceX să lanseze până atunci satelitul GPS-III-SV04, pentru a se asigura că nu mai există nici un fel de probleme cu motoarele Merlin.


Viitorul rover marțian Rosalind Freanklin, parte a misiunii europene Exomars, a cărei lansare a fost amânată pentru 2022, a fost transportat din Torino, Italia la Cannes, Franța, unde urmează să fie fie conectat cu landerul Kazachok. Va fi testată integrarea celor două vehicule, dar și conexiunea acestora cu centrele de comandă din Torino și Darmstandt, Germania. Din cauza unor probleme cu parașutele de frânare, dar și din cauza pandemiei actuale, a doua parte a misiunii europene Exomars nu a putut decola anul acesta, așa că satelitul Trace Gas Orbiter, aflat pe orbita marțiană din 2016, va trebui să mai aștepte încă doi ani până la întâlnirea cu roverul Rosalind Franklind și platforma staționară Kazachok.


Chiar dacă mai puțin ambițios decât programul american de explorare al Lunii, există și un program rusesc paralel, derulat împreună cu agenția spațială europeană. Misiunea Luna-25 este pregătită în această perioadă pentru lansarea care va avea loc anul viitor: luna trecută au avut loc o serie de teste, iar în august sonda va fi transportată la noul cosmodrom Vostochny din estul extrem al Rusiei, de unde va fi lansată de o rachetă Soyuz-2.1b în data de 1 octombrie 2021. După un drum de 5 zile, sonda va intra pe orbită polară și timp de o săptămână se va pregăti pentru aselenizarea în zona polului sud lunar. La bordul landerului vor fi instalate 8 echipamente științifice iar obiectivul principal al misiunii va fi aselenizarea în siguranță, urmând în 2024 să demareze misiunea Luna-26, apoi Luna-27 în 2025. Aceasta din urmă are ca obiectiv aselenizarea pe fața îndepărtată a Lunii, dar și aducerea pe Pămâmnt a unor eșantioane de sol lunar, la fel ca Luna-28 în 2028. Ultima misiune robotică lunară a URSS a fost Luna-24 și aceasta a adus în 1976 pe Pământ 170 de grame de sol selenar, fiind până în prezent ultima misiune care a transportat probe de pe Lună.


Varianta audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.