Buletin Cosmic nr. 88

17 September 2020

Posibile urme de viață în atmosfera lui Venus

O echipă de cercetători britanici și americani a descoperit în straturile atmosferei lui Venus un gaz denumit fosfină, gaz care aici pe Pământ este produs fie de industria chimică, fie de metabolismul organismelor vii. Până în prezent, nu se cunoaște un alt mecanism care să producă fosfină, cel puțin nu în condițiile existente pe Venus (Jupiter ar putea conține fosfină, datorită presiunii atmosferice mult mai ridicate, dar nici o planetă telurică nu ar putea forma fosfină prin procese abiotice), ceea ce înseamnă că singura explicație rămasă este că acest gaz provine de la microorganisme care trăiesc pe Venus. Deși condițiile de pe suprafața planetei sunt improprii vieții așa cum o cunoaștem noi, existența vieții în atmosfera planetei a fost una dintre ipotezele luate în calcul în căutarea vieții dincolo de Pământ. Sunt necesare noi date, noi observații și probabil noi misiuni spre Venus care să confirme această descoperire și să investigheze ce se întâmplă de fapt în atmosfera planetei vecine, dar articolul publicat în Nature Astronomy în această săptămână este probabil cel mai important pas pe care l-am făcut până acum în confirmarea existenței vieții pe alte planete.

Din păcate Venus a fost neglijată în ultimii ani, iar o misiune de amploare a unei agenții spațiale naționale spre planeta vecină nu va avea loc mai devreme de 10 ani (misiunea VERITAS a JPL nu va fi lansată mai devreme de 2026, iar misiunea rusă VENERA-D probabil cândva în jurul anului 2030), însă este posibil să vedem sonde de mici dimensiuni, trimise spre Venus de către companii private. Peter Beck, directorul companiei Rocket Lab, cea care dezvoltă racheta de calibru ușor Electron, și-a manifestat încă de la începutul acestui an interesul pentru o misiune spre Venus folosind o sondă derivată din sateliții Photon, produși de aceeași companie și testați deja pe orbită în cea mai recentă misiune a rachetei, misiune care a avut loc la finalul lunii august. Așadar, Venus de așteaptă și se pare că este plină de surprize pentru că și dacă nu găzduiește viață, cu siguranță vom afla lucruri interesante despre atmosfera sa.

Două lansări orbitale eșuate, la câteva ore distanță

Sâmbătă, într-un interval de câteva ore, două rachete au avut lansări eșuate. Prima data, racheta companiei Astra (Rocket 3.1) nu a reușit lansarea să inaugurală, programată pentru ora 06:19 ora României, după o defecțiune a primei trepte, la 15 secunde după desprinderea de rampa de pe insula Kodiak, Alaska. Proiectul Rocket 3.1 al companiei Astra a fost parte a unei competiții organizate de agenția DARPA pentru lansatoare ușoare, dar amânarea frecventă a lansării inaugurale a făcut ca Astra să rateze premiul din finala competiției. Compania a precizat că va continua dezvoltarea rachetei și după lansarea eșuată de sâmbătă, pentru că problema care a dus la pierderea rachetei poate fi remediată printr-un update al softului acesteia.

Al doilea eșec a avut loc în China la ora 08:02 ora României, unde o rachetă Kuaizhou-1A nu a reușit să plaseze pe orbită satelitul de observații Jilin-1 Gaofen-02C. Lansarea a avut loc de pe rampa SLS-2 din Jiuquan. Cele două eșecuri de sâmbătă urcă la 8 numărul lansărilor eșuate din 2020, cifră care nu a mai fost atinsă din 1982.

A doua lansare chinezească de pe o barjă

Marți, la trei zile după eșecul rachetei Kuaizhou-1A, China a lansat o rachetă Changzheng-11, care a plasat pe orbită nouă sateliți. Aceasta a fost a doua lansare orbitală a Chinei de pe o barjă maritimă, denumită Debo-3, după zborul inaugural din iunie 2019 (lansarea din 2019 a avut loc de pe o altă barjă, denumită Tairui). Changzheng-11 este o rachetă de calibru ușor, cu combustibil solid, în patru trepte, care a efectuat până acum 9 zboruri orbitale, toate încheiate cu succes.

Varianta audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.