SpaceX și Starlink

În această vară, SpaceX a ajuns la cea de-a 100-a lansare orbitală a unei rachete din familia Falcon. A fost vorba, evident, de o rachetă Falcon 9, care a plasat pe orbită alți 60 de sateliți Starlink. Până în prezent, SpaceX a lansat 715 sateliți Starlink, din care 20 au fost deorbitați activ, 1 deorbitat natural (în urma unei defecțiuni) și 16 care par să nu fie manevrabili (nu și-au modificat orbita după lansare). În urmă cu câteva zile, Elon Musk a făcut publice câteva detalii tehnice cu privire la viitorul serviciu Starlink: astfel, viteza de descărcare va depăși în viitor 100 Mbps, suficientă pentru a vedea 2-3 filme în format 4K simultan, iar cei care au testat serviciul până acum au avut parte de viteze cuprinse între 11-60 Mbps, cu o latență între 31-94 ms.

Și tot în această vară, SpaceX a reușit o plasare pe orbită polară a unui satelit lansat din Florida (lansarea precedentă, Starlink, a fost cea de-a 100 lansare a unei rachete Falcon, dar lansarea SAOCOM-1B a fost cea de-a 100 lansare orbitală, pentru că testul Dragon din ianuarie nu a fost unul orbital, deși a implicat lansarea unei rachete Falcon-9), lucru care ultima dată s-a întâmplat în 1969. Însă atunci, treapta primară a rachetei a căzut în Cuba și a cauzat unele probleme ce au dus la interzicerea acestor traiectorii pentru aproape 50 de ani. Însă acum treapta primară Falcon 9 a revenit la sol după lansarea satelitului argentinian SAOCOM-1B, iar treapta superioară era, la momentul trecerii sale peste zone populate, la o altitudine mult prea mare pentru ca o dezintegrare neprevăzută să creeze probleme la sol.

Electron și Vega

Si tot în această vară, am mai avut parte de un record doborât: cele două lansări de ale rachetelor de calibru ușor Electron și Vega (ambele rachete au revenit pe rampele de lansare după câte un eșec) de joi, 3 septembrie, au stabilit un nou record pentru cel mai mare număr de sateliți lansați într-un interval de 24 de ore: 113.

Recordul privind cel mai mare număr de sateliți lansați de o singură rachetă îi aparține în continuare rachetei indiene PSLV, care în cadrul misiunii C-37 din 15 februarie 2017 a lansat 104 sateliți pe orbită heliosincronă.

Avionul spațial chinezesc

China a devenit al treilea stat care a reușit să lanseze un vehicul cu aripi, reutilizabil, pe orbită. Avionul spațial chinezesc este, cel mai probabil, asemănător cu cele două vehicule X-37B americane, prea mic pentru a transporta un echipaj la bord, dar versatil, reutilizabil și probabil o platformă pentru experimente desfășurate în spațiu. Nu se cunosc detalii despre avionul spațial și nici performanțele acestuia, știm doar că lansarea a avut loc vineri, 4 septembrie, și că pentru a transporta avionul pe orbită a fost folosită o rachetă Changzheng-2F (modelul este folosit de obicei pentru lansări cu echipaj sau peste teste ale capsulelor Shenzhou și Tiangong, dar cu un con protector special pentru această misiune). Avionul spațial a ajuns pe o orbită 338x348 km și după două zile petrecute în spațiu, a revenit la sol, în apropierea unei baze militare chinezești, nu înainte de a lansa un mic satelit despre care, din nou, nu au fost oferite detalii.

## Delta IV Heavy –NROL-44

Secvența lansării Delta IV Heavy de sâmbătă, 29 august, a fost întreruptă cu 3 secunde înainte se aprinderea motoarelor RS-68A. Problema pare să fie legată de un echipament de la sol, racheta și satelitul de spionaj de la bord fiind într-o state bună. Având în vedere că anularea s-a produs atât de aproape de momentul lansării, pregătirea rampei pentru o nouă tentativă durează cel puțin o săptămână iar o decizie cu privire la o nouă dată pentru lansare urmează să fie luată în următoarele zile.

Contract de la USAF

United Launch Alliance (ULA) și SpaceX sunt câștigătoarele celei de-a doua faze a competiției inițiate de Forțele Aeriene (USAF) pentru asigurarea de lansatoare contractate între 2020 și 2024 (primele lansări urmând să aibă loc în 2022). Astfel, ULA va executa 60% dintre lansările necesare pentru USAF după 2022, iar SpaceX 40%, fără a fi specificat un număr fix de lansări, ceea ce înseamnă contracte finale de miliarde de dolari pentru cele două companii (sunt estimate un număr de 32-34 de lansări).

Au fost anunțate deja trei contracte pentru lansări în 2022: două lansări contractate cu ULA pentru 337 milioane de dolari (USSF-51 și USSF-106) și 316 milioane de dolari pentru SpaceX (USSF-67), fără detalii despre sateliți, însă suma uriașă primită de SpaceX probabil implică o rachetă Falcon Heavy cu un con protector mai generos și probabil modificări ale modului în care satelitul este montat la bordul rachetei. ULA va folosi viitorul lansator Vulcan pentru derularea acestor contacte, în timp ce SpaceX va utiliza Falcon-9 și Falcon Heavy.

Din păcate asta înseamnă că Northrop Grumann și Blue Origin nu vor primi fonduri pentru rachetele OmegA și respectiv New Glenn, deși cele două companii au fost finanțate în prima fază a competiției. Însă cele două companii vor beneficia însă de aceste contracte indirect, pentru că cei care vor fabrica motoarele BE-4 necesare pentru rachetele Vulcan sunt Blue Origin, iar boosterele suplimemntare pentru Vulcan sunt construite de Nortrop Grumann. Este foarte posibil ca Jeff Bezos să continue finanțarea rachetei New Glenn din fonduri proprii (Bezos a vândut recent acțiuni Amazon în valoare de 3 miliarde de dolari pentru a continua finanțarea Blue Origin), însă viitorul rachetei OmegA rămâne incert, aceasta fiind dezvoltată aproape exclusiv pentru contracte cu USAF/USSF, deși Northrop Grumann nu a făcut încă un anunț oficial în această privință.

Varianta audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.