Logo

parsec.ro

Buletin Cosmic nr. 52

Lansări orbitale

Capsula Dragon CRS-19 a companiei americane SpaceX a fost lansată ieri, 5 septembrie, ora 19:29, spre Stația Spațială Internațională, având la bord peste 2.6 tone de provizii, echipamente științifice și obiecte personale pentru cei șase astronauți de la bord. Lansarea a fost amânată cu o zi, din cauza vânturilor puternice de la altitudine ridicată din data de 4 septembrie. Aceștia vor primi cu această ocazie și un mic roboțel european, denumit CIMON-2, care va pluti liber prin interiorul stației și va putea interacționa cu echipajul, fiind dotat cu inteligență artificială și având acces la platforma Watson a companiei IBM. Lansarea s-a făcut cu o rachetă Falcon 9 nou-nouță, adică aflată la primul său zbor și nefolosită până acum (treapta primară B1059), lucru care, iată, începe să fie rar pentru SpaceX. Capsula Dragon folosită în această misiune se află însă la al treilea zbor în spațiu, după misiunile CRS-4 și CRS-11 din septembrie 2014 și respectiv iunie 2017. A fost al 76-lea zbor pentru o rachetă Falcon 9 și a 12-a lansare din 2019 pentru SpaceX. Masa capsulei Dragon este suficient de mică pentru ca Falcon 9 să rămână cu suficient combustibil la bord pentru a reveni înapoi pe coasta Floridei, însă de această dată treapta primară a rachetei a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love you din Atlantic (aflată la 343 km de Jacksonville, Florida), deoarece profilul de zbor a fost unul deosebit: după desprinderea de capsula Dragon, cea de-a doua treaptă Falcon 9 a mai efectuat câteva manevre, într-un test demonstrativ pentru un viitor client al SpaceX, pe care compania nu a vrut să-l dezvăluie.

Capsula Dragon (C112) va fi cuplată cu modulul Harmony al ISS în cursul zilei de duminică. Dragon CRS-19 transportă 2.6 tone de cargo, din care aproape 1.7 tone se află în secțiunea presurizată a capsulei (din care 305 kg de echipamente pentru ISS, 65 kg hardware pentru următoarele activități extravehiculare, 15 kilograme de echipamente pentru computere și 256 de kilograme de provizii pentru echipaj). Când va reveni înapoi pe Pământ, capsula va transporta 1.6 tone de echipamente și experimente științifice de la bordul stației. A fost penultimul zbor al unei capsule Dragon de primă generație spre ISS, misiunea CRS-20 din martie va fi ultima, după care SpaceX va începe să folosească versiunea Dragon 2 cargo pentru zborurile de aprovizionare ale Stației Spațiale Internaționale.

Imaginea 1: Lansarea rachetei Falcon 9 cu capsula Dragon CRS-19 spre Stația Spațială Internațională (Sursă foto: John Kraus)

Imaginea 1: Lansarea rachetei Falcon 9 cu capsula Dragon CRS-19 spre Stația Spațială Internațională (Sursă foto: John Kraus)


Alte evenimente

În timp ce de pe rampa SLC-40 de la Cape Canaveral din Florida racheta Falcon 9 lansa pe orbită capsula Dragon CRS-19, la câțiva kilometri distanță, pe rampa SLC-41 se afla o altă rachetă care se pregătește pentru o viitoare lansare. Dacă totul decurge bine, o rachetă Atlas V va lansa în 19 decembrie capsula CST-100 Starliner a companiei Boeing, într-un test fără echipaj al acestui vehicul, urmând ca anul viitor SpaceX sau Boeing să fie devină prima companie privată care va transporta astronauți spre stația spațială. Dacă lansarea nu va fi amânată, andocarea cu ISS va avea loc în 20 decembrie, capsula urmând să rămână timp de 5 zile cuplată cu avanpostul orbital, înainte să revină pe Pământ.


Vineri a avut loc desprinderea de Stația Spațială Internațională a navei cargo Progress MS-12, lansată în 31 iulie 2019. Aceasta a eliberat modulul Pirs al ISS pentru ca acesta să poată primi în următoarele zile capsula Progress MS-13, programată pentru lansare în cursul zilei de astăzi de la cosmodromul din Baikonur, la bordul unei rachete Soyuz-2.1a. Ca de obicei, nava cargo rusă Progress transportă aproximativ 2.5 tone de provizii și combustibil pentru stația spațială, fiind una din cele patru vehicule care transportă cargo spre ISS, alături de capsulele americane Dragon și Cygnus (de la SpaceX, respectiv Northrop Grumman) și capsula japoneză HTV.


NASA a anunțat luni că sonda Lunar Reconaissance Orbiter (LRO), aflată pe orbita Lunii din 2009, a identificat locul în care s-a prăbușit landerul indian Vikram în 7 septembrie 2019, parte a misiunii Chandrayaan-2. Resturi ale landerului au fost împăștiate pe o distanță de peste 700 de metri de locul unde a avut loc impactul sondei cu solul lunar. Misiunea Chandrayaan-2 continuă însă, pentru că sonda indiană de pe orbita Lunii este într-o stare perfectă, continuându-și fără probleme experimentele științifice.


Și tot pe Lună, roverul chinezesc Yutu-2 și sonda Chang’e-4 au încheiat marți cea de-a 12-a zi selenară, intrând în hibernare pentru aproximativ 2 săptămâni, cât timp zona în care sunt este în întuneric și astfel expusă unor temperaturi mult mai scăzute decât de obicei. Roverul a parcurs deja peste 345 de metri, din ianuarie de când a ajuns pe Lună și probabil peste două săptămâni va porni din nou la drum. China pregătește o nouă misiune spre Lună anul viitor, dar pentru ca aceasta să aibă loc, racheta Changzheng-5 trebuie să revină pe rampa de lansare, după ce primele două lansări au fost problematice. Sunt zvonuri care spun că următoarea lansare Changzheng-5, cea mai puternică rachetă chinezească, este programată pentru ultimele zile ale anului, ceea ce deschide o mulțime de posibilități pentru 2020: o nouă misune spre Lună, cum spuneam, o misiune spre Marte, dar și asamblarea primelor module ale urmatoarei stații spațiale chinezești.


Varianta audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.