Buletin Cosmic nr. 49
După aproape 780 de zile petrecute pe orbită, naveta spațială militară X-37B a Forțelor Aeriene ale SUA a aterizat duminică dimineață pe pista de la Kennedy Space Center din Florida. Naveta a fost lansată în 7 septembrie 2017 de către o rachetă Falcon 9, precedentele navete X-37B fiind lansate de rachete Atlas V. Misiunea OTV-5 a devenit astfel cea mai lungă misiune a unei navete X-37B și Forțele Aeriene ale SUA păstrează în continuare secrete obiectivele misiunilor acestora, deși unele informații sugerează că navetele testează comportarea diverselor materiale expuse timp îndelungat la condițiile din spațiul cosmic, dar și un nou propulsor, bazat pe efect Hall cuantic, o categorie aparte de motoare ionice. Boeing a construit două astfel de navete și se crede că misiunea OTV-5 încheiată duminică a fost efectuată de același vehicul care a zburat și în misiunea OTV-4 precedentă, dar nu avem încă o confirmare oficială a acestui lucru.
Mâine este programată lansarea unei noi capsule Cygnus, a 13-a, cu provizii pentru echipajul Stației Spațiale Internaționale. Aceasta va ajunge pe orbită cu ajutorul unei rachete Antares 230, ambele fiind operate de compania Northrop Grumman. Capsula va transporta peste 3.5 tone de provizii, echipamente și experimente științifice și va rămâne conectată la modulul Unity timp de aproximativ 90 de zile fiind una dintre cele două capsule americane, alături de capsula Dragon a companiei SpaceX, folosite pentru aprovizionarea stației spațiale cu cargo.
În decembrie 2022 NASA plănuiește să trimită un rover pe Lună, rover denumit VIPER, care să caute rezerve de apă în zona Polului Sud selenar, locul unde, doi ani mai târziu, în 2024, ar urma să ajungă un nou echipaj uman. Programat să funcționeze pentru cel puțin 100 de zile, VIPER urmează să fie primul rover care va cartografia concentrația de apă din regolitul lunar, pregătind astfel terenul pentru o prezență umană sustenabilă pe satelitul nostru natural. Roverul va fi capabil să foreze până la un metru adâncime în solul selenar și urmează să analizeze probele astfel colectate, folosind instrumentele pe care le va avea la bord.
Programul Artemis, care înseamnă revenirea în 2024 pe suprafața Lunii cu un echipaj format din doi astronauți, din care cel puțin unul va fi o femeie, continuă și NASA a făcut recent câteva precizări privind primele misiuni. Astfel, astronauții vor petrece aproape 7 zile pe suprafața Lunii, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul perioadei petrecute pe Lună în cea mai lungă misiune Apollo (aproape 75 de ore). Sunt două aspecte care diferențiază programul Apollo de Artemis: în Artemis astronauții vor găsi deja echipamentele pe suprafața Lunii, inclusiv un rover funcțional, pentru parcurgerea unor distanțe mai lungi, ele ajungând acolo folosind misiuni robotice, iar accesul pe suprafața Lunii se va face de pe Gateway, o stație spațială plasată pe orbita Lunii. O a doua misiune Artemis este programată pentru 2025, iar o a treia pentru 2026. Până în 2030 misiunile ar putea fi extinse la 14 zile și 4 astronauți, care urmează să folosească apa extrasă din solul selenar pentru producerea de combustibil.
Prima rachetă SLS, care va fi folosită de NASA pentru misiunile Artemis, prinde formă în aceste zile prin montarea celor patru motoare RS-25 ale treptei primare, motoare care au fost folosite în misiunile precedente ale navetei spațiale și care, după ce vor lansa racheta spre orbită, vor fi aruncate din păcate în Atlantic. După asamblarea primei trepte va avea loc un test static, care va simula o lansare, după care racheta va ajunge la Kennedy Space Center în Florida, unde va fi pregătită pentru prima sa misiune: anul viitor, o capsulă fără echipaj la bord, va da un ocol Lunii, testând astfel racheta SLS, capsula Orion și modulul de serviciu european și pregătind un nou ocol al Lunii în 2022 (misiunea Artemis-2) cu un echipaj la bord, urmată de aselenizarea din 2024 (Artemis-3).
Varianta audio audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.