Buletin Cosmic nr. 46
Cu ocazia împlinirii a 11 ani de la prima lansare reușită a unei rachete Falcon-1, Elon Musk a prezent duminică câteva detalii cu privire la Starship, viitoarea rachetă a companiei SpaceX. Starship este de fapt doar a doua treaptă a noii rachete și are nevoie de o treaptă primară, denumită Super Heavy pentru a ajunge pe orbită. Super Heavy va fi propulsată de 37 de motoare Raptor, dezvoltate tot de compania SpaceX și aceasta urmează să fie construită în cele două locații folosite de SpaceX: hangarul de la Kennedy Space Center din Florida și sediul SpaceX din Boca Chica, Texas. Practic în cele două locații există două echipe care lucrează în paralel la câte un prototip Starship, iar Elon Musk speră ca cel de la Boca Chica să zboare până la 20 km altitudine în mai puțin de două luni iar în prima parte a anului viitor să avem deja un test orbital al noii rachete. Dacă aceasta va zbura, va fi cea mai puternică rachetă construită vreodată, putând urca pe orbită nu mai puțin de 150 de tone, cu 10 mai mult decât Saturn V. Mai mult decât atât, noua rachetă, denumită BFR sau Big Falcon Rocket, urmează să fie complet reutilizabilă iar Starship, treapta superioară, are un volum intern de 1000 metri cubi, mai mult decât actualul volum al Stației Spațiale Internaționale.
NASA a anunțat că pregătește nu mai puțin de 10 activități extravehiculare în următoarele 3 luni. Acestea au două obiective principale: repararea spectrometrului AMS-02, lansat în 2011 cu ocazia ultimului zbor al navetei Endeavour și atașat în exteriorul ISS, dar și schimbarea bateriilor externe stației spațiale cu unele noi și mai performante Li-ion, aduse sâmbătă de capsula japoneză HTV-8. Intervenția asupra spectrometrului AMS-02 va necesita cele mai complexe activități extravehiculare după cele care au reparat telescopul spațiale Hubble, pentru că AMS-02 nu a fost proiectat pentru a fi reparat, însă inginerii de la sol speră să-i poată prelungi astfel durata de viață, după ce 3 din cele 4 pompe folosite pentru răcire au cedat și spectrometrul riscă să fie scos din uz definitiv. AMS-02 (Alpha Magnetic Spectrometer) a detectat până în prezent peste 100 de miliarde de particule provenite din spațiul cosmic, în misiunea sa de căutare a misterioasei materii întunecate, dar și în același timp și în încercarea de a lămuri câteva dintre enigmele cu care se confruntă în prezent astrofizicenii: raportul dintre materie și antimaterie (unele rezultate preliminare par să evidențieze detecția unor nuclee formate din antiheliu) sau detectarea de particule subatomice care au în compoziție quarkul strange, spre deosebire de materia obișnuită, care este formată doar din quarkuri up și down. Prima activitatea extravehiculară din această serie de 10 este programată pentru 6 octombrie și va fi efectuată de Christina Koch și Andrew Morgan.
Nick Hague, Alexei Ovcinin și Hazzaa Ali Almansoori s-au întors cu bine pe Pământ, joi, la bordul capsulei Soyuz MS-12. Desprinderea de Stația Spațială Internaținoală a avut loc la ora 10:37, la aproximativ 3 ore după închiderea trapei dintre capsula Soyuz și avanpostul orbital, iar aterizarea în stepa din Kazahstan la ora 14:00, ora României. Primii doi au petrecut 203 zile la bordul Stației Spațiale, iar Hazzaa Ali Almansoori a ajuns pe orbită în 25 septembrie cu capsula Soyuz MS-15. După aterizarea celor trei, echipajul stației spațiale a revenit la 6, așa cum ne-am obișnuit până acum, următorii astronauți urmând să revină pe Pământ abia în februarie anul viitor. Pentru 2020 sunt programate doar 2 zboruri ale capsulei Soyuz, în loc de 4, pentru că din SUA urmează să aibă loc lansările companiilor comerciale Boeing și SpaceX cu capsulele CST-100 Starliner și respectiv Dragon-2.
Varianta audio a acestui articol poate fi ascultată pe site-ul Radio România Cultural.