A treia tentativă din 2019 de a lansa un satelit s-a soldat cu un nou eșec pentru Iran săptămâna trecută, când imagini capturate de sateliți americani au identificat o rampă de lansare grav avariată de explozia unei rachete Safir, probabil în timpul operațiunilor de alimentare cu combustibil. Iranul anunța în luna august că noul satelit Nahid-1 este gata de lansare, însă după lansările eșuate din ianuarie și februarie, iată că Iranul nu reușește nici de această dată să pună un satelit pe orbită și înregistrează al patrulea eșec consecutiv din 2017. În 2009, Iranul lansa primul satelit folosind o rachetă proprie, succes urmat de alți patru sateliți în anii următori, plus o serie de zboruri suborbitale, la care au luat parte și o serie de animale (din care nu toate au supraviețuit însă).

Luni, pentru prima dată, un satelit ESA a fost nevoit să-și folosească propulsoarele de la bord pentru a evita coliziunea cu un satelit aparținând unei viitoare megaconstelații. Este vorba despre satelitul Aeolus, destinat observațiilor meteorologice și… satelitul Starlink 44. Dacă manevra de evitare nu ar fi fost făcută, cei doi sateliți s-ar fi apropiat la mai puțin de 10 km unul de altul și o viteză relativă de 14.4 km/s. Starlink 44 se află pe o orbită mai joasă decât majoritatea sateliților Starlink, ceea ce înseamnă că este unul dintre sateliții nefuncționale care sunt deorbitați și care se pare că nu mai este controlat de SpaceX. Pe orbită sunt deocamdată doar 60 de sateliți Starlink. Primii din cei câțiva mii planificați pentru a fi lansați în anii următori, iar acest eveniment va genera cu siguranță discuții cu privire la un control mai riguros al activităților orbitale.

Sonda indiană Chandrayaan-2, lansată în 22 iulie de o rachetă GSLV Mk. III, a reușit în 20 august inserția pe orbita Lunii și se pregătește de aselenizare. În dimineața zilei de luni, landerul Vikram și roverul selenar Pragyan s-au despărțit de modulul sondei care va rămâne pe orbită, pentru a începe pregătirile pentru coborârea pe suprafață. Aselenizarea Chandrayaan-2 este programată pentru noaptea de vineri spre sâmbătă, în intervalul 22-01, ora României. Dacă va reuși acest lucru, India va deveni a patra țară care reușește aselenizarea unei sonde, după SUA, URSS și China și a doua țară din acest an, după ce sonda chinezească Chang’E-4 a ajuns pe fața nevăzută a Lunii iar misiunea israeliană Beresheet s-a încheiat cu prăbușirea sondei pe Lună.

X-37B, naveta spațială autonomă a Forțelor Aeriene SUA, lansată în 7 septembrie 2017 de o rachetă Falcon 9 se află în spațiu de peste 720 de zile, stabilind un record de longevitate pentru acest vehicul orbital despre care nu se cunosc prea multe lucruri. Ce știm este că Boeing a construit pentru Forțele Aeriene două astfel de vehicule, care zboră alternativ în spațiu, naveta actuală participând la a cincea astfel de misiune despre care nu avem detalii, dar despre care se zvonește că testează diverse materiale expuse condițiilor extreme din spațiu, dar și un tip nou de propulsor cu efect Hall. Astronomii amatori europeni au reușit să identifice naveta pe o orbită cu altitudinea de 356 km, înclinație orbitală 54.5 grade și chiar să o și fotografieze de la sol. Nu există indicii că vehiculul va ateriza prea curând iar viitoarea misiune OTV-6 programată inițial pentru lansare în decembrie a fost amânată pentru al doilea trimestru al anului viitor.