Artemis este numele noului program prin care NASA dorește ca astronauții americani să ajungă în 2024 pe Lună. Program, recent botezat, a fost anunțat de vicepreședintele Mike Pence acum aproape 2 luni de zile, de la Huntsville, Alabama, în cadul unei conferințe de presă în urma unei întâlniri a Consiliului Național Spațial, reactivat de actuala administrație de la Casa Albă.

Artemis, zeița Lunii în mitologia greacă, este sora geamănă a lui Apollo și denumirea se potrivește și mai bine dacă ne aducem aminte că NASA insistă ca o femeie să fie parte a primului echipaj care va aseleniza în 2024. Un nume excelent pentru reîntoarcerea pe Lună, dacă mă întrebați pe mine și dacă ne prefacem că ignorăm faptul că Artemis l-a omorât pe Orion. Sperăm să nu fie cazul, având în vedere că Orion este și numele capsulei care a supraviețuit programului Constellation și capsula urmează să fie folosită și în programul Artemis.

Jim Bridenstine, administratorul NASA, a anunțat săptămâna trecută că programul Artemis primește 1.6 miliarde în plus în 2020, deși unele voci susțin că ar fi nevoie de o suplimentare a bugetului NASA cu cel puțin 6 miliarde de dolari anual, dacă nu chiar 8 miliarde, pentru ca aselenizarea să poată avea loc în 2024. Și tot săptămâna trecută, NASA a lansat o competiție pentru sectorul privat, în care așteaptă propuneri de la 11 parteneri comerciali, pentru un viitor vehicul care să aselenizeze. La această competiție participă nume consacrate, precum SpaceX, Blue Origin, Lockheed Martin sau Boeing, dar și companii tinere, precum Masten Space Systems.

În arhitectura programului Artemis, NASA nu renunță la planurile pentru o nouă stație spațială în jurul Lunii, denumită Gateway, dar fondurile și dimensiunile stației au fost reduse, pentru a facilita o aselenizare în 2024, urmând să fie eventual adăugate noi module în viitor. Gateway va funcționa ca un modul de serviciu din timpul programului Apollo, dar care va rămâne continuu pe orbita Lunii și va fi accesat de echipaje înainte ca acestea să folosească modulul lunar andocat la Gateway pentru a coborî pe suprafața Lunii.

NASA plănuiește să lanseze primul modul Gateway în 2022, modul care urmează să furnizeze electricitate pentru viitoarele module și nave andocate (modul denumit PPE – Power and Propulsion Module). În 2023 ar urma lansarea unui modul locuibil, de mai mari dimensiuni, care va fi cuplat pe orbita Lunii cu modulul PPE. Ar urma apoi un modul care ar putea coborî pe suprafața Lunii. Cele trei module Gateway urmează să fie lansate până în 2024 de companii private. Între timp, în 2020, misiunea Artemis-1 va inaugura noua rachetă SLS de la NASA și aceasta va lansa o capsulă Orion, fără echipaj, spre Lună. Artemis-2, a doua lansare SLS va fi prima cu echipaj la bord și va imita misiunea Apollo 8, dar de data aceasta folosind racheta SLS ;i capsula Orion, inserând echipajul pe orbita Lunii, testând toți pașii necesari pentru aselenizare. În 2024, misiunea Artemis-3 să lanseze un echipaj spre Gateway, de unde echipajul să se transfere în stația spațială lunară și de aici în modulul lunar, cu care să coboare pe suprafața Lunii.

Pentru ca aselenizarea din 2024 să aibă loc, trebuie că partenerii privați să reușească să proiecteze și să livreze agenției spațiale americane vehicule care să poate aseleniza. NASA în schimb trebuie să se asigure că noua rachetă SLS este fără cusur, pentru că un singur pas greșit va face ca aselenizarea să fie întârziată. Asta înseamnă că toate testele trebuie să decurgă perfect și cele două misiuni Artemis din 2020 și 2023 să fie impecabile. Dacă acest lucru se va întâmpla, NASA vorbește despre proiectarea de baze selenare care să fie permanent ocupate de viitoare echipaje, cândva la finalul decadei. Iar Gateway va putea fi folosită de acești astronauți ca o rampă de lansare spre Marte, după 2030.

Varianta audio a acestui articol poate fi ascultată pe site-ul Radio România Cultural.