După ce a petrecut 5 zile andocată cu Stația Spațială Internațională, capsula Dragon-2 s-a decuplat sâmbătă de modulul Harmony și a revenit cu bine pe Pământ. Revenirea prin atmosferă a fost una dintre etapele critice ale misiunii: capsula risca să fie destabilizată din cauza formei sale atipice, iar o defecțiune la sistemul de stabilizare și frânare cu parașute risca să amâne și mai mult viitoarea misiune cu echipaj la bord. Dar NASA a declarat că nimic din datele achiziționate până acum din misiunea demonstrativă a companiei SpaceX nu îi va face să recomande amânarea primului zbor cu astronauți la bord, programat să aibă loc peste câteva luni.

La Baikonur, în Kazahstan, capsula Soyuz MS-12 se pregătește pentru lansarea de mâine de la ora 21:14. Alexei Ovchinin și Nick Hague vor încerca să ajungă din nou în spațiu, după tentativa nereușită cu Soyuz MS-10 din 11 octombrie 2018, în care o defecțiune a rachetei Soyuz-FG a făcut ca misiunea celor doi să se termine mult mai repede decât anticipaseră și aproape dramatic. Christina Koch li se va alătura celor doi, în primul său zbor orbital, urmând ca ea să rămână la bordul stației până cel mai devreme în decembrie și să devină astfel a doua cea mai longevivă femeie prezentă continuu la bordul ISS, după Peggy Whitson, dacă nu cumva revenirea ei pe Pământ va avea loc în primăvara anului viitor.

NASA pregătește o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale formată exclusiv din femei, care va avea probabil loc la sfârșitul lunii. De obicei, operațiunile extravehiculare sunt efectuate de doi astronauți, dar deși până acum prezența unei femei într-o astfel de echipă nu era deloc un lucru neobișnuit de-a lungul ultimilor ani, niciodată două femei nu au părăsit simultan Stația Spațială Internațională sau un alt vehicul orbital. Anne McClain și Christina Koch vor fi cele două femei care vor realiza această premieră. NASA a declarat că nu a plănuit acest lucru, ci componența echipei care va efectua activitatea extravehiculară de rutină a rezultat natural, datorită componenței echipajului aflat pe orbită.

HP3, unul dintre instrumentele pe care sonda InSight le-a așezat recent pe Marte, trebuia să pătrundă 5 metri în solul marțian, pentru măsurări de temperatură. Însă după doar 50 de centimetri, sonda a dat de pietre și s-a blocat. Inginerii germani care controlează experimentul vor lua o decizie peste două săptămâni despre cum vor continua operațiunile de foraj. InSight a ajuns pe Marte în 26 noiembrie 2018.

Sonda chineză Chang’e-4 s-a trezit din hibernare la începutul lunii Martie și se află în prezent în cea de-a treia zi lunară a misiunii sale. Yutu-2 s-a reactivat cu câteva ore mai devreme decât platforma staționară, însă din păcate nu avem deocamdată imagini noi de pe fața nevăzută a Lunii, dar un lucru este sigur: misiunea Chang’e-4 continuă să fie un succes pentru programul spațial chinezesc.

A 300-a lansare pentru o rachetă Changzheng a avut loc sâmbătă și a urcat pe orbită satelitul Chinasat-6C. Prima lansare a unei astfel de rachete a avut loc în anul 1970 iar în prezent China se află în plin proces de reînnoire a flotei de lansatoare, urmând ca rachetele Changzheng 2,3,4 folosite astăzi să fie înlocuite cu Changzheng 5,6,7 și în același timp se lucrează și la un lansator supergreu, Changzheng-9, cu care China plănuiește să ajungă pe Lună sau Marte. Merită să remarcăm un aspect interesat: primele 100 de lansări Changzheng au fost realizate în 37 de ani, următoarele 100 în 7 ani și jumătate iar ultimele 100 în doar 4 ani.

O lansare a unei rachete Delta IV cu un satelit militar la bord care trebuia să aibă loc astăzi de pe rampa SLC-37B de la Cape Canaveral, Florida, a fost amânată pentru noaptea de vineri spre sâmbătă. Tot atunci, la câteva zeci de minute distanță, este programată și o nouă lansare a rachetei europene Vega (de calibru ușor), din Guiana Franceză, cu satelitul italian de observații PRISMA. Va fi a 14-a lansare pentru racheta Vega, folosită de compania europeană Arianespace din 2012.