Logo

parsec.ro

Buletin Cosmic nr. 26

Sonda Parker, lansată în 12 august 2018 de o rachetă Delta IV Heavy, a încheiat săptămâna trecută prima sa orbită în jurul Soarelui, colectând deja peste 17 gigabiți de date despre coroana solară și vântul solar. În 4 aprilie, Parker va trece din nou la doar 24 milioane de km distanță de suprafața soarelui, așa cum s-a întâmplat și în 16 noiembrie anul trecut, marcând astfel cel de-al doilea periheliu, adică punctul de pe orbită cel mai apropiat de Soare. În total, Parker urmează să aibă parte de 24 de treceri prin periheliu timp de 6 ani, punct care în viitor se va apropia tot mai mult de Soare, lucru care va însemna și o viteză din ce în ce mai mare a sondei, care a devenit deja în noiembrie anul trecut cel mai rapid obiect construit de om, după ce a atins o viteză de peste 343000 km/h


După ce sonda chinezească Chang’e-4 a ajuns la începutul anului pe fața nevăzută a Lunii, aceasta, împreună cu roverul Yutu-2 au intrat în hibernare, pentru că în timpul nopții lunare, care durează 14 zile, temperaturile au coborât până la -190 de grade, mai rece decât se așteptau inginerii chinezi. În prezent, de câteva zile, roverul și platforma sunt din nou active și beneficiază de temperaturi ceva mai ridicate, care le permit să funcționeze normal și să trimită date științifice pe Pământ. Change-4 nu este singura sondă chineză de pe Lună, Change-3 lansată în decembrie 2013, se află în continuare pe fața văzută a Lunii, însă activitatea sa a fost suspendată, pentru a da prioritate sondei Change-4.


Aproximativ 11 litri de apă s-au scurs luni în interiorul Stației Spațiale Internaționale în timp ce echipajul pregătea toaleta de la bord pentru un upgrade al sistemului de transfer al urinei. Incidentul a fost unul minor și s-a rezolvat folosind câteva prosoape existente la bord, dar subliniază încă o dată provocările de care au parte astronauții aflați pe orbită. Noul sistem de transfer al urinei urmează să fie lansat la bordul stației spațiale în cursul acestui an. Următoarea lansare a unei capsule spre Stația Spațială Internațională este programată pentru finalul acestei luni, când o rachetă Falcon 9 va lansa noua capsulă Dragon-2, într-un test al vehiculului care în această vară urmează să lanseze pentru prima dată după 2011 astronauți de pe teritoriul Statelor Unite (asta pentru că după renunțarea la navetele spațiale, astronauții americani folosesc capsulele rusești Soyuz pentru a ajunge în spațiu).


Duminică Elon Musk anunța primul test al noului motor Raptor care, după spusele fondatorului SpaceX, urmează să propulseze viitoarea rachetă Starship. Teste ale unor versiuni precedente ale motorului Raptor au avut loc și în trecut, dar este pentru prima dată când a fost testată o variantă a motorului care va fi folosită efectiv pentru propulsia unei rachete. Testul a durat doar 2 secunde și puterea motorului a fost limitată la aproximativ 60% din specificațiile tehnice. Raptor este unul dintre cele mai complexe și mai avansate motoare de rachetă din lume, fiind proiectat să fie reutilizabil și alimentat cu metan. Elon Musk nu a ales la întâmplare metanul: acest gaz poate fi produs pe Marte printr-o reacție chimică între dioxidul de carbon din atmosferă și hidrogenul care poate fi obținut prin hidroliza apei, așadar viitorii astronauți care vor ajunge pe Planeta Roșie nu vor fi nevoiți să transporte cu ei și combustibilul necesar revenirii pe Pământ.


Vineri, un meteorit de mici dimensiuni s-a prăbușit în Cuba, după ce a brăzdat cerul pe direcția sud-nord. Energia disipată de acesta a fost de 100 de ori mai mică decât energia meteoritului de la Cheliabinsk (echivalentă cu explozia a 500 de mii de tone de TNT), care în 15 februarie a rănit aproape 1500 de oameni și a afectat peste 7000 de clădiri. Meteoritul de vineri a avut un diametru inițial de 4 metri, în timp ce meteoritul Cheliabinsk a fost estimat la un diametru de 20-30 de metri.