Vineri seara a debutat Falcon 9 Block 5, cea mai modernă și matură rachetă a companiei SpaceX și probabil cea mai optimizată rachetă din lume. Lansarea a avut loc de pe rampa LC-39A de la Kennedy Space Center și a pus pe orbită primul satelit din Bangladesh. Spre deosebire de varianta precedentă, Block 5 vine cu câteva îmbunătățiri. Motoarele sunt cu 8% mai puternice și încapsulate separat, astfel încât o probemă cu unul din ele ar trebui să nu le afecteze pe celelalte. Însă cel mai important lucru este că Block 5 este proiectată să poată efectua 10 zboruri fără modificări între lansări (actualele rachete Falcon 9 au realizat maxim 2 zboruri), practic SpaceX se așteaptă ca racheta odată revenită la sol să fie realimentată și lansată din nou. Anul viitor, Elon Musk a promis că va încerca să lanseze aceeași rachetă de două ori în interval mai mic de 24 de ore. Prima treaptă a rachetei Falcon 9 Block 5 lansată vineri se află deja în portul de la Cape Canaveral (ea a fost recuperată pe barja OCISLY din largul oceanului Atlantic) și urmează să fie inspectată în amănunt de inginerii SpaceX, așa că probabil vor mai trece câteva luni până când o vom vedea din nou pe rampa de lansare.

În această săptămână au ajuns în Guiana Franceză, pe calea aerului din Europa, cele trei module ale viitoarei misiuni BepiColombo. Este vorba despre două sonde, una europeană și un japoneză, care la sfârșitul anului vor fi lansate pe o traiectorie spre Mercur, cea mai mică planetă din sistemul solar și cea mai apropiată de Soare. BepiColombo va face șapte ani până la destinație și traiectoria sa implică un survol al Pământului, două survoluri ale planetei Venus și încă șase ale lui Mercur, înainte de inserția orbitală. Este a treia misiune spre Mercur, după misiunile americane Mariner (lansată în 1973) și mai recenta MESSENGER (aflată pe orbita lui Mercur între 2011 și 2015).

Galileo este o sondă interplanetară americană, lansară în 1989 de către naveta spațială Atlantis aflată pe orbita Pământului și care avea ce destinație planeta Jupiter. În 1997 sonda a survolat satelitul jovian Europa și cercetătorii au primit atunci un set de date pe care nu l-au putut interpreta corect. Abia în această săptămână, luni, NASA a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că misterul datelor de pe Europa a fost rezolvat: Galileo trecuse printr-un gheizer! Noi știam că Europa are un ocean sărat, îngropat la 100 km adâncime, sub suprafața înghețată a planetei, dar nu eram până acum siguri care este dinamica acestui ocean și dacă apa acestuia poate ajunge în spațiu, de unde să fie studiată de viitoarele noastre sonde. NASA are în planuri sale o misiune spre Europa, care va fi lansată cândva între 2022-2025, iar în prezent sonda Juno se află pe o orbită alungită în jurul lui Jupiter, însă este departe de Europa.

Rick Arnold și Drew Feustel, doi dintre astronauții care se află în acest moment pe Stația Spațială Europană, se pregătesc pentru cea de-a 210 activitate extravehiculară de pe ISS. Cei doi vor îmbrăca costumele de astronauți și vor ieși astăzi în afara stației, pentru operațiuni de mentenanță, care au loc regulat pe orbită. Duminică spre ISS va porni o nouă capsulă cu echipamente, provizii și experimente științifice, de această dată fiind vorba despre o capsulă Cygnus, lansată de o rachetă Antares, ambele construite de firma americană Orbital ATK. Cygnus și Dragon sunt cele două capsule americane care pot fi folosite pentru aprovizionarea SSI, alături de nava Progress rusească și de capsula HTV japoneză.