Lansată în 14 martie 2016 și ajunsă pe orbita lui Marte șapte luni mai târziu, sonda Europeană Trace Gas Orbiter (TGO), parte a misiunii ExoMars a Agenției Spațiale Europene, a transmis zilele trecute primele imagini cu suprafața Planetei Roșii (în care a fost surprins craterul Korolev). În ultimele luni, TGO a efectuat o serie de manevre de frânare, folosind atmosfera rarefiată a planetei Marte, pentru a-și ajusta orbita și se află în prezent pe o traiectorie aproape circulară, la 400 de kilometri deasupra lui Marte, de unde imaginile transmise de aceasta au rezoluția de 5 metri/pixel și de unde poate începe observațiile științifice. Misiunea principală a TGO este căutarea surselor de metan, gaz găsit atmosfera planetei, dar cercetătorii nu știu încă dacă acesta provine din surse geologice sau din procese metabolice, așa cum se întâmplă pe Pământ. Sunt în prezent 6 sonde pe orbita lui Marte (două europeane - TGO și Mars Express, 1 sondă indiană și trei americane), plus doi roboți americani care sunt la sol: Opportunity și Curiosity. Din păcate landerul Schiaparelli, care a ajuns în apropierea lui Marte împreună cu TGO, s-a prăbușit în 2016 pe suprafața planetei, dar o a doua parte a misiunii ExoMars va porni spre Marte probabil în 2020 și ca conține un rover mult mai sofisticat.

Tot spre Marte se va îndrepta și următoarea sondă interplanetară americană denumită InSight. Aceasta va fi lansată sâmbătă, de la baza aeriană Vandenberg din California, la bordul unei rachete Atlas V, în configurația 401. De fapt, sâmbătă se va deschide intervalul de timp propice unei lansări, însă indiferent dacă sonda va părăsi rampa de lansare sâmbătă sau în 8 iunie, InSight va ajunge pe Marte în 26 noiembrie. Este prima sondă inrerplanetară lansată de la Vandenberg, pentru că masa acesteia este de doar 694 kilograme, cu mult sub posibilitățile rachetei Atlas V, care nu mai are în acest caz nevoie de plusul de viteză primit în cazul unei lansări spre est, așa cum se întâmplă în cazul lansărilor de la Cape Canaveral. InSight este un lander, adică va ajunge pe suprafața planetei, dar este o sondă statică, fără posibilitatea de se deplasa (așa cum este cazul Opportunity sau Curiosity) și acesta este echipat cu o serie de echipamente științifice sofisticare pentru a studia cutremurele care au loc pe Marte, ajutându-ne să înțelegem mai bine interiorul Planetei Roșii.

Vehiculul New Shepard, dezvoltat de Blue Origin, firma miliardarului american Jezz Bezos, a efectuat duminică al 8-lea zbor test, ridicându-se până la 107 kilometri altitudine, cu 7 peste linia Karman, granița care delimitează spațiul cosmic. Evenimentul a fost transmis în direct pe site-ul oficial al Blue Origin, care de obicei anunța astfel de teste după ce acestea aveau loc. A fost însă un zbor suborbital, pentru că imediat după ce a atins altitudinea de 107 metri, racheta a revenit pe rampa de lansare și capsula a fost recuperată în siguranță, la doar zece minute după lansare. A fost al doilea zbor al celei de-a treia rachete New Shepard și tot al doilea zbor pentru a doua capsulă folosită de Blue Origin. În viitor, Blue Origin speră să poată transporta turiști până la granița spațiului cosmic, însă nu știm încă exact când se va întâmpla acest lucru. Jeff Bezos a declarat săptămâna trecută că anual investește 1 miliard de dolari din propriul buzunar în compania Blue Origin, care în afară de New Shepard, lucrează și la o nouă rachetă, denumită New Glenn, propulsată de un motor cu metan, dezvoltat tot de Blue Origin, sperând astfel să concureze cu compania SpaceX pe piața lansărilor comerciale și guvernamentale. Jeff Bezos este fondatorul Amazon și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, cu o avere de aproape 100 de miliarde de dolari.

Sonda europeană Gaia a fost lansată în 19 decembrie 2013, de Arianespace folosind o rachetă Soyuz, cu misiunea de a crea o hartă tridimensională a galaxiei noastre, identificând poziția și viteza a peste 1 miliard de stele, ceea ce reprezintă aproximativ 1% din numărul de stele din galaxia noastră. Săptămâna trecută, agenția spațială europeană a făcut public cel de-al doilea set de date înregistrate de Gaia între iulie 2014 și mai 2016, set ce conține nu mai puțin de 1.7 miliarde de stele din Calea Lactee și Grupul Local, cu o precizie nemaiîntâlnită până în prezent: imaginați-vă că sunteți pe suprafața Pământului și că puteți distinge o monedă de 50 de bani aflată pe suprafața Lunii. Gaia completează astfel catalogul Hipparcos, precedenta misiune de cartografiere a galaxiei noastre, realizată tot de ESA acum 30 de ani, catalog de conține însă doar 118000 de stele.

Varianta audio a acestui material poate fi ascultată la Radio România Cultural.